DECIZIA nr. 434 din 22 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 4.423/1/2015 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.146 D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Viorel Stranciug a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă.  … 4.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.209D/2016, nr. 1.301D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 și nr. 3.200D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială „Labirint Com“ – S.R.L. din Frătăuții Vechi, județul Suceava, în Dosarul nr. 185/285/2016 al Tribunalului Suceava – Secția penală, de Gheorghe Coadă în Dosarul nr. 15.487/280/2015 al Tribunalului Argeș – Secția penală, de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 2.757/193/2016 al Judecătoriei Botoșani – Secția penală, de Mihai Stoica în Dosarul nr. 3.061/245/2016 al Tribunalului Iași – Secția penală, de Dan Radu Sima în Dosarul nr. 12.684/211/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, de Dumitru Argeșanu în Dosarul nr. 2.273/303/2016 al Tribunalului București – Secția I penală, de Societatea Comercială „Labirint Com“ – S.R.L. din Frătăuții Vechi în Dosarul nr. 3.870/285/2016 al Tribunalului Suceava – Secția penală și de Mihai Mândru în Dosarul nr. 4.486/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția penală. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților.  … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.209 D/2016, partea Ende Cruscher Screens Brechen Und Sieben Gmbh Germania a restituit citația, întocmită în limba română, cu mențiunea că nu înțelege conținutul acesteia. Arată, cu privire la acest incident procedural, că, potrivit prevederilor art. 49 alin. (5) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, în cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română, iar dispozițiile art. 18 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevăd că cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română. Se mai arată că, într-un alt dosar, Tribunalul Suceava a citat aceeași parte în limba română, iar societatea în cauză a primit citația, semnând pentru primirea acesteia. … 7.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.  … 8.Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită în toate aceste dosare.  … 9.De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.209D/2016, autoarea excepției a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia și judecarea în lipsă, în Dosarul nr. 1.679D/2016, partea Lucica Manole a depus un punct de vedere, prin care solicită respingerea excepției, iar la Dosarul nr. 2.002D/2016, autorul excepției a depus note scrise, prin care solicită admiterea acesteia. În Dosarul nr. 2.368D/2016, partea Ionel Daniel Micle a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, în Dosarul nr. 2.955D/2016, autoarea excepției a depus precizări, prin care arată situația de fapt și solicită admiterea acesteia, în Dosarul nr. 3.135D/2016, Societatea Comercială „Labirint Com“ – S.R.L. din Frătăuții Vechi, județul Suceava, a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepției și judecarea cauzei în lipsă, iar Societatea „Holzindustrie Schweighofer“ – S.R.L. – Sucursala Rădăuți, în același dosar, a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.  … 10.Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.209D/2016, nr. 1.301D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 și nr. 3.200D/2016 la Dosarul nr. 1.146D/2016. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.209D/2016, nr. 1.301D/2016, nr. 1.679D/2016, nr. 2.002D/2016, nr. 2.368D/2016, nr. 2.955D/2016, nr. 3.135D/2016 și nr. 3.200D/2016 la Dosarul nr. 1.146D/2016, care este primul înregistrat. … 11.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se arată că, în situația în care procurorul dispune o soluție de netrimitere în judecată, nu formulează o acuzație în materie penală. Prin urmare, în situația procesuală reglementată prin textul criticat nu se impune aplicarea principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală. Se arată, totodată, că, în ipoteza juridică analizată, părților le este asigurat dreptul la apărare.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:12.Prin Încheierea nr. 240 din 25 mai 2016, încheierile din 16 iunie 2016, 7 septembrie 2016, 27 septembrie 2016 și 11 octombrie 2016, încheierile nr. 760 din 13 octombrie 2016, nr. 227 din 11 noiembrie 2016 și nr. 568 din 23 noiembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 4.423/1/2015, nr. 185/285/2016, nr. 15.487/280/2015, nr. 2.757/193/2016, nr. 3.061/245/2016, nr. 12.684/211/2015, nr. 2.273/303/2016, nr. 3.870/285/2016 și nr. 4.486/233/2016, Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalul Suceava – Secția penală, Tribunalul Argeș – Secția penală, Judecătoria Botoșani – Secția penală, Tribunalul Iași – Secția penală, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori, Tribunalul București – Secția I penală și Judecătoria Galați – Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioana Sultana Stan, de Societatea Comercială „Labirint Com“ – S.R.L. din Frătăuții Vechi, județul Suceava, de Gheorghe Coadă, Mihai Stoica, Dan Radu Sima, Dumitru Argeșanu și de Mihai Mândru în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri formulate de autorii excepției împotriva unor soluții de netrimitere în judecată, de clasare și, respectiv, de neîncepere a urmăririi penale.  … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale și neconvenționale, întrucât nu prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțe în materia plângerilor împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apărare, precum și a principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală. Se susține, totodată, că textul criticat creează discriminare între diferitele categorii de justițiabili sub aspectul dreptului de a promova căile de atac prevăzute de lege, cu consecința încălcării prevederilor constituționale ale art. 129. Sunt invocate hotărârile din 26 ianuarie 2006, 30 noiembrie 2006, 26 aprilie 2007, 21 februarie 2008 și 8 ianuarie 2009 ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțate în cauzele Lungoci împotriva României, Dumitru Popescu împotriva României, Grecu împotriva României, S.C. „Marolux“ – S.R.L. și Jacobs împotriva României și Rusen împotriva României, prin care s-a arătat că plângerea adresată procurorului ierarhic superior nu constituie o cale de atac în sensul dispozițiilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție și că neasigurarea dublului grad de jurisdicție în materie penală încalcă dreptul la un recurs efectiv. Sunt invocate, de asemenea, deciziile Curții Constituționale nr. 146 din 14 iulie 2000, nr. 66 din 27 februarie 2001, nr. 183 din 12 februarie 2009 și nr. 233 din 15 februarie 2011. Se susține că, împotriva încheierii pronunțate conform textului criticat ar putea fi formulată doar o cale extraordinară de atac, ceea ce nu echivalează cu asigurarea garanțiilor constituționale și convenționale anterior menționate.  … 14.Curtea de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalul Suceava – Secția penală, Tribunalul Argeș – Secția penală, Judecătoria Botoșani – Secția penală, Tribunalul Iași – Secția penală, Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori, Tribunalul București – Secția I penală și Judecătoria Galați – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că reglementarea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului, conform dispozițiilor art. 126 și art. 129 din Constituție. Se arată că textul criticat asigură garanțiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil, prevăzute la art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenție, și că nu există dispoziții constituționale și convenționale care să oblige la asigurarea tuturor căilor de atac în toate categoriile de cauze. Se susține că, în prezenta cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție referitoare la dublul grad de jurisdicție în materie penală, întrucât, prin procedura reglementată prin textul criticat, nu este soluționată cauza penală sub aspectul stabilirii vinovăției inculpatului. Se mai arată că dispozițiile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală au ca scop asigurarea celerității soluționării cauzelor penale. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materia analizată, respectiv la Deciziile Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 432 din 9 iunie 2015 și nr. 326 din 17 mai 2016.  … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la soluția și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate analizată, despre care se susține că sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză.  … 17.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că își menține punctele de vedere care au fost reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 58 din 24 februarie 2015 și nr. 139 din 12 martie 2015. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă.“ … 21.Se susține că textul criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 11 cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) cu privire la prezumția de nevinovăție, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 129 cu privire la folosirea căilor de atac, precum și prevederilor art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv și art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție referitor la dublul grad de jurisdicție în materie penală.  … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, sens în care au fost pronunțate numeroase decizii, dintre care, cu titlu de exemplu, se rețin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 15 iulie 2016, Decizia nr. 453 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2016, Decizia nr. 755 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2017, și Decizia nr. 789 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 21 februarie 2017, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 23.Prin Decizia nr. 384 din 7 iunie 2016, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a statuat că judecarea plângerii fără participarea părților, a subiecților procesuali principali și a procurorului contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate și oralitate, întrucât dispozițiile art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală nu permiteau comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului și nu prevedeau posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. Odată citate, însă, toate părțile, inclusiv petentul, au posibilitatea să ia cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile și garanțiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată. Totodată, s-a reținut că, așa cum rezultă din art. 341 alin. (2) din Codul de procedură penală, un exemplar al plângerii formulate este comunicat procurorului și părților. Or, ținând seama de art. 32 din Codul de procedură penală, Curtea a reținut că persoana vătămată și suspectul, în calitate de subiecți procesuali principali, nu au posibilitatea de a-și face apărarea cu privire la susținerile petentului, deoarece acestora nu li se comunică un exemplar al plângerii. De asemenea, în situația în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală, subiecții procesuali principali sunt privați de dreptul la un proces echitabil prin aceea că, necunoscând conținutul plângerii, nu pot întreprinde niciun fel de demersuri în apărarea intereselor lor legitime. Așa fiind, a statuat Curtea, aceste neajunsuri pot fi acoperite în măsura în care judecătorul de cameră preliminară se va pronunța asupra plângerii în cadrul unei proceduri contradictorii și orale. … 24.De asemenea, Curtea a mai constatat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în faptul că urmărirea penală trebuie să aibă un caracter contradictoriu și să existe o egalitate a armelor între acuzare și apărare, sens în care, prin absența dezbaterilor contradictorii, petentul, partea civilă, partea responsabilă civilmente, suspectul sau persoana vătămată nu numai că nu pot, asemeni persoanei care a avut calitatea de inculpat, să formuleze cereri și să ridice excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale, dar nu pot contesta în niciun fel aceste cereri sau excepții, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 374 alin. (7) teza întâi din Codul de procedură penală, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de părți nu se readministrează în cursul cercetării judecătorești. De aceea, în condițiile în care persoanele interesate ar fi citate, ar avea posibilitatea să se prezinte la dezbateri și, prin urmare, ar putea beneficia de dreptul de a-și exprima opiniile și de a răspunde nu numai la aspectele relevate reciproc, dar și la eventualele întrebări ale judecătorului de cameră preliminară. … 25.Prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragraful 25, Curtea s-a pronunțat cu privire la soluția legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Cu acel prilej, a reținut că o astfel de reglementare este constituțională, deoarece stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“. Dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor reglementate prin dispozițiile art. 340 și art. 341 din Codul de procedură penală, în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul cercetării sau urmăririi penale, ci soluția de neurmărire sau netrimitere în judecată dispusă de procuror, prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție nu sunt aplicabile. … 26.De asemenea, referitor la presupusa atingere adusă prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu sunt contrare principiului egalității în drepturi, deoarece instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situații identice sau similare (a se vedea Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, paragraful 16). … 27.Cât privește critica raportată la art. 52 din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză. … 28.Deoarece, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 29.Având în vedere considerentele anterior invocate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare, întrucât textul criticat asigură garanțiile procesuale specifice exercitării acestui drept, care semnifică posibilitatea părților procesului penal de a-și formula apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu.  … 30.De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu încalcă dispozițiile art. 13 din Convenție, întrucât dreptul la un recurs efectiv nu semnifică asigurarea tuturor căilor de atac, în toate categoriile de cauze, ci obligă la asigurarea, la nivel național, a unei căi legale de atac care să trateze fondul unei „plângeri admisibile“ în conformitate cu Convenția și să asigure un remediu adecvat. Or, dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală sunt de natură a asigura îndeplinirea acestei condiții convenționale, prin reglementarea plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 iulie 2014, pronunțată în Cauza Ališič și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei, Croației, Serbiei, Sloveniei și Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, paragraful 131). … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioana Sultana Stan în Dosarul nr. 4.423/1/2015 al Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, precum și în Dosarul nr. 2.757/193/2016 al Judecătoriei Botoșani – Secția penală, de Societatea Comercială „Labirint Com“ – S.R.L. din Frătăuții Vechi, județul Suceava, în dosarele nr. 185/285/2016 și nr. 3.870/285/2016 ale Tribunalului Suceava – Secția penală, de Gheorghe Coadă în Dosarul nr. 15.487/280/2015 al Tribunalului Argeș – Secția penală, de Mihai Stoica în Dosarul nr. 3.061/245/2016 al Tribunalului Iași – Secția penală, de Dan Radu Sima în Dosarul nr. 12.684/211/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, de Dumitru Argeșanu în Dosarul nr. 2.273/303/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și de Mihai Mândru În Dosarul nr. 4.486/233/2016 al Judecătoriei Galați – Secția penală și constată că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Tribunalului Suceava – Secția penală, Tribunalului Argeș – Secția penală, Judecătoriei Botoșani – Secția penală, Tribunalului Iași – Secția penală, Curții de Apel Cluj – Secția penală și de minori, Tribunalului București – Secția I penală și Judecătoriei Galați – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește