DECIZIA nr. 434 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 333 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepție ridicată de Gheorghe Florescu – P.F.A. ș.a. în Dosarul nr. 397/64/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.828D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că stabilirea unui preț minim pentru închirierea bunurilor proprietate publică face parte din garanțiile asigurării libertății economice și a concurenței loiale, în acord cu art. 45 din Constituție. De asemenea, raportat la dispozițiile art. 44 din Constituție, arată că este dreptul proprietarului să stabilească un preț minim al închirierii bunului său. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 397/64/2020, Curtea de Apel Brașov – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 333 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Florescu – P.F.A. ș.a. într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ – o hotărâre a Guvernului privind închirierea unor spații din domeniul public al statului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece fac referire doar la stabilirea prețului minim al închirierii bunurilor proprietate publică a statului, fără să conțină criterii în raport cu care să se stabilească acest preț, și creează astfel posibilitatea ca autoritatea contractantă să acționeze discreționar, prin abuz de putere. În susținerea criticii de neconstituționalitate se arată că, în cazul concesionării sau vânzării bunurilor din domeniul privat al statului, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 reglementează în mod expres modalitatea prin care se stabilește prețul. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că stabilirea prețului minim de licitație pentru închirierea bunurilor din domeniul public al statului face parte din garanțiile pentru asigurarea unei concurențe loiale, a libertății economice și a economiei de piață. Lipsa dezvoltării în art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 a unor criterii pentru stabilirea prețului minim al închirierii nu constituie o încălcare a principiilor constituționale, existând posibilitatea stabilirii unor asemenea criterii și în acte normative cu forță juridică inferioară sau chiar în actul administrativ concret în care se stabilește prețul. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 333 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și, în consecință, reține ca obiect al excepției aceste dispoziții legale, având următorul cuprins: „Hotărârea prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele elemente: (…) d) prețul minim al închirierii.“ … 11.Prevederile art. 333 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local.“ … 12.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 47 privind nivelul de trai și art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia de piață. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate reglementează unul dintre elementele pe care trebuie să le cuprindă hotărârea Guvernului ori cea a consiliului județean sau local, după caz, prin care se aprobă închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, respectiv prețul minim al închirierii. … 14.Curtea reține că statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitatea lor de titulari ai dreptului de proprietate publică, au posibilitatea, reglementată prin art. 136 alin. (4) din Constituție, de a închiria asemenea bunuri, în condițiile legii organice. Astfel, dispozițiile legale criticate, stabilind condiții privind închirierea bunurilor proprietate publică, se constituie într-o aplicare a normei constituționale evocate. … 15.De asemenea, Curtea observă că, în cazul închirierii bunurilor proprietate publică, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 instituie obligația organizării unei licitații publice [a se vedea art. 333 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019], iar art. 340 din același act normativ, stabilind criteriile de atribuire a contractului de închiriere, dispune în mod expres cu privire la „cel mai mare nivel al chiriei“. … 16.În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se constituie într-o măsură de protecție asupra bunurilor proprietate publică, legiuitorul fiind preocupat de valorificarea optimă a acestor bunuri, în scopul realizării intereselor generale ale comunității. … 17.În consecință, nu se poate reține că regulile constituționale privind economia de piață și libertatea comerțului, consacrate de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, au fost încălcate în vreun fel prin stabilirea unui preț minim al închirierii bunurilor proprietate publică, întrucât din cuprinsul dispozițiilor din Legea fundamentală evocate se înțelege că astfel de măsuri se subscriu interesului general, statul fiind obligat să asigure „protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară“, potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală. … 18.Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1) și ale art. 44, 45 și 47, Curtea reține că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, acestea exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, drepturile fundamentale invocate, cum sunt, în speță, dreptul la muncă, dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul la un nivel de trai decent, sunt influențate de principiile constituționale care călăuzesc însăși existența statului, între care se află și regulile constituționale privind economia de piață și protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Mai mult, acțiunea statului în concordanță cu interesul național se constituie într-o garanție a cetățenilor referitoare la protecția propriilor drepturi și libertăți (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 397). În consecință, Curtea constată că dispozițiile din Constituție invocate de autorii excepției nu sunt, sub niciun aspect, încălcate de dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate. … 19.Totodată, Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva comparației regimului juridic al închirierii bunurilor proprietate publică a statului cu cel aplicabil concesionării sau vânzării bunurilor aflate în proprietatea privată a statului, deoarece instituțiile juridice sunt diferite, astfel încât regimul juridic nu poate fi aplicat mutatis mutandis. … 20.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia actul normativ criticat nu prevede impunerea unor criterii pentru stabilirea prețului minim al închirierii bunurilor proprietate publică, instanța de contencios constituțional reține că aceasta este lipsită de concludență, controlul de constituționalitate neavând ca obiect completarea ori modificarea legilor sau ordonanțelor Guvernului [a se vedea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale]. … 21.În final, Curtea precizează că aspectele referitoare la cuantumul prețului minim al închirierii, stabilit de autoritățile publice în cuprinsul hotărârii prin care se aprobă închirierea, pot fi supuse controlului judecătoresc al acestui act administrativ, exercitat în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Florescu – P.F.A. ș.a. în Dosarul nr. 397/64/2020 al Curții de Apel Brașov – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 333 alin. (2) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește