DECIZIA nr. 433 din 6 octombrie 2022

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 377 alin. (4) și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Petrișor Catrinoiu în Dosarul nr. 2.326/84/2015 al Tribunalului Sălaj – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.947D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Magistratul-asistent referă asupra faptului că citația și telegrama trimise autorului excepției au fost returnate cu mențiunea „mutat“. Învederează că, potrivit art. 172 din Codul de procedură civilă, partea care și-a schimbat locul unde a fost citată este obligată să încunoștințeze instanța, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare. În cazul în care partea nu face această încunoștințare, procedura de citare pentru aceeași instanță este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare. Procedura de înștiințare cu celelalte părți este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public, făcând referire la prevederile art. 172 din Codul de procedură civilă, apreciază că procedura de înștiințare este îndeplinită cu autorul excepției de neconstituționalitate. … 4.Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza fiind în stare de judecată. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere și considerentele Deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2019. Formularea textului criticat are caracter general și imperativ, însă aceasta este o condiție a garanției că părțile nu sunt surprinse de o nouă încadrare juridică dispusă de către instanța învestită cu soluționarea cauzei. Schimbarea încadrării juridice nu constituie o modalitate de exprimare anticipată a soluției judecătorului și nu îl face incompatibil pe acesta. Potrivit voinței legiuitorului, schimbarea încadrării juridice prin actul de sesizare este o problemă procedurală ce nu privește soluționarea nemijlocită a cauzei. Prevederile criticate, în măsura în care sunt aplicate în sensul deciziei anterior menționate, nu îngrădesc independența și imparțialitatea instanței, fiind expresia principiului fundamental consacrat de art. 124 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea penală din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.326/84/2015, Tribunalul Sălaj – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 377 alin. (4) și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Petrișor Catrinoiu cu ocazia soluționării unei cauze penale în care sa solicitat schimbarea încadrării juridice pentru anumiți inculpați. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost consemnată în încheierea de sesizare, autorul excepției susține că dispozițiile criticate „încalcă dreptul la informare și la un proces echitabil al inculpatului, drepturi care sunt garantate de Constituție“, fapt „ce contravine Legii fundamentale și tratatului la care România a aderat“. Susține că „la un moment dat s-a solicitat de către unul dintre inculpați schimbarea încadrării juridice, […] dar nu s-a făcut nimic“. Invocând Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, arată că „a înțeles să își manifeste dreptul de a atrage atenția asupra neconstituționalității prin invocarea unei excepții de neconstituționalitate“. … 7.Tribunalul Sălaj – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța apreciază că acuzația formulată și obiectul judecății sunt reprezentate de faptele ce fac obiectul trimiterii în judecată și nu de calificarea juridică dată acestor fapte. Totodată, normele procesual penale obligă instanța la informarea inculpatului încă de la momentul declanșării fazei de judecată a procesului penal. Pe de altă parte, schimbarea încadrării juridice în cursul judecății nu modifică și nu extinde acuzația, astfel că nu aduce atingere dreptului inculpatului la informare și la apărare. Instanța judecătorească apreciază că dispozițiile art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală prevăd suficiente garanții ale respectării dreptului la informare și apărare al inculpatului. În final, apreciază că prin Decizia Curții Constituționale nr. 250 din 16 aprilie 2019 se asigură pe deplin garantarea dreptului la informare și a dreptului la apărare, în condițiile în care, anterior deschiderii dezbaterilor, inculpatul cunoaște încadrarea juridică a faptelor pentru care este judecat. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 377 alin. (4) și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:– Art. 377 alin. (4): „Dacă instanța constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părților, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă. Dispozițiile art. 386 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.“; … – Art. 386 alin. (1): „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.“ …  … 12.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare, coroborate cu cele ale art. 6 paragrafele 1 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 20 iunie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 377 alin. (4) teza întâi și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care instanța de judecată se pronunță cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluționează fondul cauzei. Însă, în prezenta cauză, Curtea observă că prevederile anterior menționate nu sunt criticate din perspectiva avută în vedere de instanța de contencios constituțional la momentul pronunțării Deciziei nr. 250 din 16 aprilie 2019, precitată. … 14.În acest context, Curtea constată că autorul excepției determină neconstituționalitatea textelor criticate prin faptul că acestea „încalcă dreptul la informare și la un proces echitabil al inculpatului, drepturi care sunt garantate de Constituție“, fapt „ce contravine Legii fundamentale și tratatului la care România a aderat“. Totodată, susține că „la un moment dat s-a solicitat de către unul dintre inculpați schimbarea încadrării juridice, […] dar nu s-a făcut nimic“. Invocând Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, arată că „a înțeles să își manifeste dreptul de a atrage atenția asupra neconstituționalității prin invocarea unei excepții de neconstituționalitate“. … 15.Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea apreciază că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de soluția pronunțată de instanța judecătorească în ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a anumitor fapte. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată de instanța judecătorească, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 377 alin. (4) și ale art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cătălin Petrișor Catrinoiu în Dosarul nr. 2.326/84/2015 al Tribunalului Sălaj – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește