DECIZIA nr. 433 din 4 iulie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ion Leveanu în Dosarul nr. 9.968/3/2018/a1 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 852D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna Silvia Uscov, avocat din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis la dosar note scrise, prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate. Face referire la notele scrise depuse la dosarul cauzei și arată, în esență, că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate sunt deficitare sub aspectul clarității și previzibilității. Astfel, susține că noțiunea de „cauză penală“, contrar celor menționate de Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, nu poate avea o altă semnificație decât cea reținută în Decizia nr. 1827 din 11 iunie 2014, pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care instanța, referitor la „cauza penală“, a hotărât că aceasta nu poate fi redusă doar la inculparea persoanei față de care s-au efectuat actele de urmărire penală. De asemenea, utilizarea în cuprinsul dispoziției legale criticate a verbului „a decurge“ generează ambiguitate, deoarece nu rezultă cu claritate dacă norma se referă la acțiunea civilă alăturată celei penale în procesul penal sau la acțiunea civilă, soluționată separat, de instanța civilă. Consideră că Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015 susține argumentele de neconstituționalitate invocate în prezenta cauză.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care precizează că prevederile legale criticate conțin suficiente elemente care le determină sfera de aplicare. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015, ale cărei considerente explică noțiunea de „cauză penală“.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 18 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.968/3/2018/a1, Tribunalul București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Leveanu într-o cauză având ca obiect o cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține în esență, că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt lipsite de previzibilitate și creează discriminări între persoanele care au fost vătămate prin săvârșirea unei infracțiuni. Astfel, deși persoanele vătămate prin săvârșirea unei infracțiuni se află în situații similare, cea care se adresează instanței civile numai pentru repararea prejudiciului va suporta achitarea taxei de timbru, pe când cea care se adresează organelor de urmărire penală și, mai departe, instanței penale nu va suporta achitarea taxei judiciare de timbru. … 8.În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt evidențiate aspecte ale situației de fapt deduse judecății. Astfel, autorul excepției a solicitat instanței obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 3.000.000 lei, cu titlu de daune morale, și la plata dobânzii legale, calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la plata integrală a acesteia, ca urmare a accidentului rutier produs în seara zilei de 21 decembrie 2017, în urma căruia a suferit un traumatism grav. A arătat că, în urma accidentului, a fost deschis Dosarul penal nr. 9.859/P/2017 pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, organele de urmărire penală fiind sesizate cu privire la săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, fiind dispusă începerea urmăririi penale in rem, prin Ordonanța din data de 21 decembrie 2017 a Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră. Având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. e), ale art. 17 alin. (1) și ale art. 25 alin. (5) din noul Cod de procedură penală, întrucât autorul excepției nu a formulat plângerea prealabilă în termenul legal de 3 luni de la producerea faptei ilicite, s-a dispus, pe cale de consecință, clasarea cauzei și s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. … 9.De asemenea, în notele scrise depuse la dosar, autorul excepției invocă Decizia nr. 1.827 din 11 iunie 2014, pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (nepublicată în Monitorul Oficial al României) având ca obiect solicitarea de daune morale, prin care instanța a hotărât că, în condițiile în care procesul penal a luat sfârșit în faza urmăririi penale prin soluția de scoatere de sub urmărire penală și de neîncepere a urmăririi penale, nu se poate vorbi de inexistența cauzei penale, care nu poate fi redusă doar la inculparea persoanei față de care s-au efectuat actele de urmărire penală. Prin urmare, în acest caz, acțiunea în despăgubiri pentru prejudiciul creat ca urmare a faptei ilicite este o acțiune ce decurge dintr-o cauză penală, operând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, reglementată de art. 15 lit. o) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru [în prezent, art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013]. Înalta Curte de Casație și Justiție a mai precizat ca sintagma „cauze penale“, menționată de Legea nr. 146/1997, nu este limitată numai la ipoteza în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, deoarece procesul penal cunoaște mai multe faze, respectiv: urmărirea penală (având ca etape procesuale cercetarea penală și soluționarea cauzei de către procuror), judecata, punerea în executare a hotărârilor penale, iar toate aceste faze și etape procesuale se circumscriu procesului (cauzei penale). … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale, sens în care reține că aceste norme cuprind elemente suficiente, precise și clare din care să rezulte cauzele care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015 și arată că în prezenta cauză dedusă judecății, petentul a formulat plângerea prealabilă cu depășirea termenului legal de 3 luni, motiv pentru care nu se poate vorbi despre o „cauză penală“, din moment ce nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Pe de altă parte, nu sunt instituite discriminări prin dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, întrucât acestea se aplică tuturor celor care se află în aceeași situație. Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De asemenea, nu este nesocotit nici accesul liber la justiție, de vreme ce nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, regula fiind aceea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Tocmai pentru a nu împiedica accesul la justiție, există anumite categorii de litigii civile care sunt scutite de taxe sau există posibilitatea, prevăzută în art. 42 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. De asemenea, contribuția justițiabilului, prin avansarea acestor cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, notele scrise depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la:(…)i)cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;. …  … 15.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune. … 17.Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că formula redacțională a textului de lege criticat exclude de la scutirea acordată acțiunile în răspundere civilă delictuală formulate pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care nu mai face obiectul acțiunii penale din cauza dezincriminării infracțiunii respective. În consecință, în ipotezele tranzitorii, și anume atunci când o faptă este săvârșită pe perioada de activitate a legii penale, fiind calificată drept infracțiune, iar, ulterior acestui moment, intervine o lege de dezincriminare în sensul art. 4 teza întâi din Codul penal, acțiunea penală nu mai poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată, ceea ce, sub aspectul pretențiilor civile, echivalează cu necesitatea unei acțiuni separate în fața instanțelor civile în vederea acordării de despăgubiri pentru prejudiciul civil cauzat, acțiune care, în temeiul textului de lege criticat, era exclusă de la scutirea plății taxei judiciare de timbru (paragraful 11 al deciziei menționate). În aceste condiții, persoana vătămată care a suferit un prejudiciu material ori a cărei integritate corporală sau sănătate a avut de suferit ca urmare a săvârșirii unei fapte care la data comiterii sale constituia infracțiune trebuia să avanseze noi cheltuieli judiciare care includ și taxa judiciară de timbru stabilită în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, pe lângă plata onorariului avocatului sau plata expertizelor necesare, în vederea recuperării pagubelor suferite, uzând de calea unei cu totul alte acțiuni în justiție ca singură modalitate de recuperare a prejudiciului (paragraful 20). În acest caz, Curtea a reținut că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeași situație juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârșirii unei fapte care constituia infracțiune la data săvârșirii, dar care nu mai face obiectul acțiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care a fost efectuată urmărirea penală și judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție (paragraful 21). … 18.În ceea ce privește efectele deciziilor interpretative ale Curții Constituționale se observă că, prin Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea a statuat că, în măsura în care instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare ce rezultă fie direct din dispozitivul deciziei, fie indirect din coroborarea considerentelor cu dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepții de neconstituționalitate cu privire la același text de lege și cu o motivare identică se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale, care se atașează inclusiv deciziilor prin care se constată constituționalitatea legilor sau a ordonanțelor ori a unor dispoziții din acestea. … 19.În prezenta cauză, Curtea reține că autorul excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale dintr-o altă perspectivă, susținând că scutirea de la plata taxei judiciare de timbru generează o discriminare între persoanele vătămate prin săvârșirea unei infracțiuni, deoarece cea care se adresează instanței civile pentru repararea prejudiciului va suporta achitarea taxei de timbru, pe când cea care se adresează organelor de urmărire penală și, ulterior, instanței penale nu va suporta achitarea taxei judiciare de timbru. … 20.Prin urmare, întrucât nu se critică soluția legislativă din perspectiva analizată de Curte, prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 21.Pe fondul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 27 martie 2018, instanța de contencios constituțional a reținut că textul legal criticat reglementează scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor, inclusiv a celor pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la cauzele penale, ceea ce înseamnă că nu se plătesc astfel de taxe în cauzele privind tragerea la răspundere penală sau civilă, așadar, în privința exercitării acțiunii penale sau civile în cadrul procesului penal. … 22.De asemenea, Curtea a reținut că textul analizat menționează, în mod expres, că această scutire se aplică și în privința despăgubirilor civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din cauzele penale, așadar, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, indiferent că ea face obiectul unei acțiuni civile alăturate celei penale sau separate de aceasta, esențială fiind existența unei cauze penale, mai precis a unei cauze în care s-a pus în mișcare acțiunea penală, acțiune care se pune în mișcare „de procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale, când acesta constată că există probe din care rezultă că o persoană a săvârșit o infracțiune și nu există vreunul dintre cazurile de împiedicare prevăzute la art. 16 alin. (1)“ [art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Numai în acest fel cauza poate fi calificată ca fiind una penală în sensul art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 23.În prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile legale, susținând că acestea determină, în mod nejustificat, un tratament juridic distinct, sub aspectul timbrării, în cazul acțiunilor formulate pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă de natură penală la momentul săvârșirii ei, respectiv al acțiunilor în răspundere civilă delictuală formulate pentru repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă care a făcut obiect al unui dosar penal, cu privire la care a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, dar cu privire la care s-a dispus clasarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, pe motiv că lipsește plângerea prealabilă a persoanei vătămate. … 24.Referitor la pretinsa încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi, Curtea reține că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 25.Plecând de la aceste considerente, Curtea nu poate reține existența unei discriminări în sensul susținut de autorul excepției, de vreme ce dispozițiile legale criticate nu îngrădesc sub niciun aspect dreptul unei persoane vătămate prin infracțiune de a obține scutiri de la plata taxei judiciare de timbru în cazul acțiunilor referitoare la obținerea de despăgubiri civile. Astfel, Codul de procedură penală consacră, prin art. 20, dreptul persoanei vătămate de a se constitui parte civilă în procesul penal și de a exercita în cadrul acestuia acțiunea civilă pentru tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale, urmând a beneficia de scutire de la plata taxei judiciare de timbru. De asemenea, dispozițiile art. 27 alin. (1) din Codul de procedură penală consacră dreptul de opțiune al persoanei vătămate, stabilind că „dacă nu s-au constituit parte civilă în procesul penal, persoana vătămată sau succesorii acesteia pot introduce la instanța civilă acțiune pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune“. … 26.În acest context, Curtea observă că, potrivit art. 20 alin. (8) din Codul de procedură penală, „Acțiunea civilă care are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și părții responsabile civilmente, exercitată la instanța penală sau la instanța civilă, este scutită de taxă de timbru“, textul legal enunțat stabilind un beneficiu care este acordat de legiuitor în considerarea calității de persoană vătămată prin săvârșirea unei infracțiuni. … 27.A nu alege niciuna dintre aceste posibilități legale reprezintă o opțiune personală a persoanei vătămate, iar faptul că, în considerarea unor prevederi legale, în cazul de față, art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). … 28.Distinct de cele de mai sus, Curtea constată că prevederile legale criticate nu afectează substanța dreptului de acces liber la justiție, persoanele vătămate având la dispoziție multiple căi legale pentru valorificarea pretențiilor lor civile. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiții de formă și de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție. Aceste condiționări nu pot fi acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanța sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele folosite de legiuitor și scopul urmărit de acesta (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005). În consecință, Curtea a constatat că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, acesta presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată, și Decizia nr. 770 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din data de 4 iunie 2019). … 29.Pe de altă parte, prin Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017, precitată, Curtea a reținut că legiuitorul are posibilitatea să reglementeze un tratament juridic diferit în ceea ce privește repararea prejudiciilor rezultate dintr-un ilicit penal și un ilicit civil, ținând cont, astfel, de natura valorii sociale ocrotite și de intensitatea lezării acesteia. În acest context, Curtea a reținut că aceste persoane nu sunt în situații identice, întrucât fapta generatoare de prejudicii are natură juridică diferită. De asemenea, Curtea a observat că regula este aceea a timbrării acțiunilor întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, doar în considerarea unor situații deosebite, când fapta ilicită întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, legiuitorul reglementând posibilitatea scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru a cererilor referitoare la cauzele penale, inclusiv la despăgubirile civile decurgând din acestea. … 30.Asigurarea egalității părților în fața justiției și a accesului liber la justiție cuprinde și componenta privitoare la cheltuielile judiciare, printre care și taxa judiciară de timbru. Accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii (în acest sens a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.587 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2010). … 31.Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că „dreptul efectiv de acces la un tribunal […] nu înseamnă, însă, un drept necondiționat de a obține un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă și nici dreptul la o procedură gratuită în această materie“. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 711 din 9 noiembrie 2017, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 33.Distinct de acestea, Curtea subliniază că modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 în spețele deduse judecății nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de instanța de contencios constituțional, ci este de competența instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzelor. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Leveanu în Dosarul nr. 9.968/3/2018/a1 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și constată că prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește