DECIZIA nr. 431 din 4 iulie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) și (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Romeu Chelariu în Dosarul nr. 9.560/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 802D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei și în lipsa sa. … 4.Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 950D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de Teodor Victor Alistar în Dosarul nr. 9.561/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus note scrise la dosar, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei și în lipsa sa. … 7.Având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 950D/2018 la Dosarul nr. 802D/2018, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, sens în care susține că prevederile legale criticate încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție. Astfel, având în vedere prevederile art. 133 alin. (1) din Constituție, care consacră rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de garant al independenței justiției, și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ colectiv, cu activitate permanentă, consideră că atât membrii Consiliului care provin din rândurile magistraților, cât și membrii acestui organ care sunt reprezentanți ai societății civile au același statut și prin urmare diferențierea acestora sub aspectul salarizării este neconstituțională. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 3 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.560/2/2017, și prin Încheierea din 6 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.561/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) și (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Romeu Chelariu și de Teodor Victor Alistar în cauze având ca obiect anularea unor acte administrative. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care instituie discriminări în ceea ce privește salarizarea între membrii aleși ai CSM, respectiv membri aleși – magistrați (judecători și procurori aleși de adunările generale) și membri aleși, reprezentanți ai societății civile (specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală – membri aleși de Senatul României). … 11.În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 1.059 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 10 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției sunt neconstituționale, în măsura în care instituie discriminări în ceea ce privește salarizarea între membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă și membrii Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă. În acest context se susține că prevederea constatată ca fiind neconstituțională nu mai este în vigoare, nu se mai utilizează, nemaifiind reglementată sintagma de „membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă“ și de „membrii Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă“ și, de asemenea, punctele procentuale avute în vedere la salarizare sunt cu totul altele. În reglementarea actuală este vorba de membri aleși, magistrați – judecători și procurori (membri aleși de adunările generale pentru un mandat de 6 ani) și membri aleși, reprezentanți ai societății civile (specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani în activitatea juridică, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală – membri aleși de Senatul României) pentru un mandat de 6 ani. Se arată că, potrivit art. 133 alin. (2) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat, cu mandat de 6 ani, 2 reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, cu mandat de 6 ani și ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care au alt statut juridic, nefiind membri aleși ai CSM, cunoscuți ca fiind membri de drept ai CSM, dar fără procedură de alegere și fără mandat. Or, dispozițiile legale criticate instituie privilegii și discriminări privind salarizarea și celelalte drepturi salariale între membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, magistrați (judecători și procurori), pe de o parte, și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, pe de altă parte. … 12.De asemenea este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016, care, în opinia autorilor excepției, relevă aspectul de similaritate a statutului membrilor aleși ai plenului CSM care îndeplinesc un mandat colectiv de 6 ani. … 13.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 802D/2018, opinează că, raportat la dispozițiile art. 16 din Constituție, critica de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile art. 133 alin. (2) din Constituție nu instituie nicio diferență între membrii desemnați ai societății civile în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și membrii de drept ai acestui for, astfel încât salarizarea reprezentanților societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să respecte condițiile prevăzute de anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. … 14.În Dosarul nr. 950D/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia asupra excepției de neconstituționalitate, considerând că prin criticile de neconstituționalitate se formulează argumente în favoarea admiterii cererii de chemare în judecată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorii excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (2) și (5) din capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției din anexa nr. V: Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ și Curtea Constituțională la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 12 alin. (2) și (5) au fost modificate prin art. III din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având în prezent următorul cuprins: (2)Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație de încadrare egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(5)Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 19.Prevederile alin. (1) al art. 12 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, la care fac trimitere prevederile legale criticate, au următorul cuprins: „Pe perioada mandatului, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizație de încadrare egală cu cea a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.“ … 20.Însă, având în vedere că, în cauze, produc efecte juridice prevederile legale criticate, în forma anterioară modificării prin art. III din Legea nr. 234/2018, și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a examina constituționalitatea prevederilor art. 12 alin. (2) și (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, având următorul cuprins:(2)Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au funcția de judecător sau procuror, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație de încadrare egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(5)Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii și reprezentanții societății civile beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 21.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate încalcă art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 12 alin. (5) din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, în forma care produce efecte juridice în cauzele deduse judecății, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care au funcția de judecător sau procuror, cu excepția președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii, primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație de încadrare egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Totodată, Curtea reține că, potrivit art. 12 alin. (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, în forma care produce efecte juridice în cauzele deduse judecății, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt reprezentanții societății civile, beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție. … 23.Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (2) lit. a) și b) din Constituție și ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dintre cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14 sunt membri aleși în adunările generale ale magistraților, provenind din rândurile acestora, și 2 sunt reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat. … 24.Ca atare, în viziunea legiuitorului, membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii provin din următoarele categorii, salarizarea acestora fiind stabilită în mod diferențiat: 1)membrii care au funcția de judecător sau procuror, aleși de Adunările elective ale magistraților;  … 2)membrii care sunt reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat. …  … 25.Sub acest aspect, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate, raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, Curtea constată că dispozițiile criticate instituie diferențe privind salarizarea între membrii aleși, care sunt magistrați, pe de o parte, și membri aleși, care sunt reprezentanți ai societății civile, pe de altă parte. … 26.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că principiul egalității presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și că un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 27.Aplicând aceste considerente de principiu în cauza de față, Curtea constată că stabilirea unui tratament juridic distinct sub aspectul salarizării membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, care sunt magistrați față de cel aplicabil membrilor aleși care sunt reprezentați ai societății civile se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, iar criteriile privind stabilirea salarizării personalului plătit din fonduri publice se circumscriu opțiunii sale. De altfel, plecând de la dispozițiile art. 133 alin. (2) lit. b) teza a doua din Constituție care stabilesc că cei 2 membri reprezentanți ai societății civile „participă numai la lucrările în Plen“, Curtea reține că în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îndatoririle celor două categorii de membri aleși nu sunt identice. … 28.În aceste condiții, Curtea constată că diferențierea în ceea ce privește salarizarea în cadrul celor două categorii de membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii are o justificare obiectivă și rațională în raport cu specificul activității desfășurate de membrii aleși, care sunt magistrați, și de membrii aleși, care sunt reprezentanți ai societății civile. Prin urmare, critica referitoare la încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat constituțional prin art. 16 alin. (1), este neîntemeiată. … 29.De asemenea, referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 1.059 din 14 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 860 din 17 decembrie 2007, Curtea constată că soluția și considerentele acesteia nu pot fi aplicate mutatis mutandis în cauza de față, având în vedere existența unor ipoteze juridice distincte. Astfel, prin Decizia precitată, Curtea Constituțională a reținut că este întemeiată critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, „în măsura în care dispozițiile criticate instituie discriminări privind salarizarea între membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, Curtea reține că, potrivit Constituției și Legii nr. 317/2004, dintre cei 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14 sunt membri aleși în adunările generale ale magistraților. Astfel, diferențierea în ceea ce privește salarizarea în cadrul acestei categorii – și anume, membri aleși – în funcție de activitatea permanentă sau nepermanentă pe care aceștia o desfășoară în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este de natură să încalce principiul egalității în fața legii, consacrat constituțional prin art. 16 alin. (1)“. Ca atare, prin decizia menționată, Curtea a constatat existența unei discriminări în cadrul aceleiași categorii, și anume membrii aleși-magistrați. Or, în situația de față, este pusă în discuție salarizarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai societății civile, care nu sunt magistrați. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Romeu Chelariu în Dosarul nr. 9.560/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Teodor Victor Alistar în Dosarul nr. 9.561/2/2017 al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile art. 12 alin. (2) și (5) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește