DECIZIA nr. 430 din 21 iunie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 24 septembrie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ActulREFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 4REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 4REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 13REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 42 18/12/1990
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 785 15/12/2016
ART. 20REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 20REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 42 18/12/1990
ART. 21REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 42 18/12/1990
ART. 22REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 22REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 42 18/12/1990
ART. 23REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 23REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 4
ART. 24REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 24REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 24REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 42 18/12/1990
ART. 25REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 25REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 25REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004 ART. 3
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 114 09/03/2017
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 785 15/12/2016
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 1576 07/12/2011
ART. 26REFERIRE LALEGE 341 12/07/2004
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 864 10/12/2015
ART. 30REFERIRE LAOUG 95 29/12/2014
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 04/09/2012
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 114 16/03/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 220 28/04/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 259 04/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 847 12/12/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 625 15/10/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 755 21/11/2019
ActulREFERIT DEDECIZIE 608 02/10/2018
ActulREFERIT DEDECIZIE 815 11/12/2018





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător 
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Creța Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roșca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almășan Călin Horațiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanțău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus și Vulturar Florin Nicolae în Dosarul nr. 1.754/117/2016* al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect anulare acte administrative și obligație de a face.2.La apelul nominal se prezintă, în calitate de reprezentant al autorilor excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Ovidiu Podaru, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul domnului avocat Ovidiu Podaru, care apreciază că s-ar fi impus conexarea Dosarului nr. 151D/2018 cu o serie de dosare, anterior strigate în ședința publică, având în vedere obiectul acestora.4.Domnul avocat pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, și anume noțiunea de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989-Luptător cu Rol Determinant care se regăsește în prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004. Cu referire la această noțiune, se arată că vizează acele persoane care și-au pus viața în pericol, respectiv au apărat și ocupat obiective de importanță deosebită. În al doilea rând, arată că definiția instituie o dublă limitare, respectiv nu este vizată orice persoană care și-a pus viața în pericol, ci numai dacă această conduită a avut loc în perioada 14-22 decembrie 1989 și în localitățile în care au existat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului. În al treilea rând, domnul avocat subliniază că din numărul total de 1.166 de decese care s-au înregistrat în timpul Revoluției, numai 271 dintre acestea s-au întâmplat înainte de fuga dictatorului. Domnul avocat apreciază că, de aici, se poate conchide că nu se poate considera, în niciun caz, că, până la momentul fugii dictatorului, Revoluția ar fi triumfat definitiv. Sau, alternativ, chiar dacă, retrospectiv, s-ar putea considera că momentul fugii dictatorului este momentului triumfului Revoluției, cei care, în acel moment, și-au pus viața în pericol nu aveau cum să știe acest lucru.5.În continuare, domnul avocat susține că prevederile criticate încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între, pe de o parte, cei care și-au pus viața în pericol înainte de 22 decembrie 1989, ora 12:10, momentul fugii dictatorului și, pe de altă parte, între cei care și-au pus în pericol viața ulterior acestui moment. În plus, într-un mod și mai absurd, potrivit domnului avocat, se încalcă prevederile constituționale menționate și prin prisma faptului că nu există egalitate de tratament nici între persoanele care și-au pus viața în pericol înainte de fuga dictatorului. Cu titlu de exemplu, domnul avocat arată că, având în vedere că, la Turda, de unde provin și autorii excepției de neconstituționalitate, Revoluția a început, cu siguranță, înainte de fuga dictatorului, iar toate cele 12 decese ale unor persoane din Turda s-au înregistrat ulterior fugii dictatorului, niciuna dintre persoanele din Turda care și-au pus viața în pericol înainte de acest moment nu se încadrează în textul criticat.6.În sfârșit, domnul avocat mai arată că prevederile criticate încalcă și securitatea raporturilor juridice. Astfel, sub aspectul stabilității normei, este încălcată securitatea întrucât, deși în situația de fapt nu a intervenit nicio modificare, s-a schimbat, brusc și imprevizibil, norma care o reglementează. În plus, se încalcă și exigențele de claritate a normei, întrucât nu transpare rațiunea avută în vedere de legiuitor pentru instituirea unui tratament diferențiat între categorii de persoane care, în egală măsură, și-au pus viața în pericol.7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, față de jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 14 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.754/117/2016*, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Creța Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roșca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almășan Călin Horațiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanțău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus, Vulturar Florin Nicolae, reclamanți într-o cauză având ca obiect anulare acte administrative și obligație de a face.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că se poate observa că Luptători cu rol determinant este singura categorie în privința căreia se aplică criteriul localității în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului, persoanele din categoria luptători remarcați prin fapte deosebite trebuind doar să îndeplinească condiția aducerii unei contribuții în perioada 14-25 decembrie 1989. Așadar, în cazul altor categorii de participanți la Revoluție nu se menționează această condiție temporală suplimentară.10.Autorii arată că, dacă s-ar fi aflat în Timișoara sau București și ar fi desfășurat în aceste orașe activitățile pentru care li s-au recunoscut meritele speciale de luptători până în prezent, atunci intrarea în vigoare a noilor modificări nu i-ar fi afectat cu nimic, deoarece în Timișoara sau în București au existat persoane ucise înainte de fuga dictatorului, Timișoara și Bucureștiul fiind, în plus, orașe determinate concret prin normele metodologice. Fiind însă în alt oraș și opunându-se aceluiași regim comunist, autorii arată că pot dobândi calitatea de luptător cu rol determinant numai în măsura în care eventuale decese, arestări sau răniri s-au produs înainte de fuga dictatorului.11.Se mai arată că persoanele care au decedat, au fost rănite sau reținute înainte de fuga dictatorului nu sunt egale cu cele care au decedat, au fost rănite sau reținute după acest moment. Astfel, dacă o persoană a fost rănită la ora 12:10 este un luptător cu rol determinant, dar dacă a fost rănită cu două minute mai târziu, nu mai are această calitate. În mod evident, ambele persoane ar trebui să fie tratate în mod egal și nu în baza unui criteriu arbitrar temporal, cel al fugii dictatorului.12.În sfârșit, autorii arată că încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca o valență a dreptului la siguranță reglementat de art. 23 din Constituție, se evidențiază prin faptul că nu există nicio rațiune clară pentru care s-a instituit criteriul fugii dictatorului și, ulterior, al determinării acestui moment ca fiind ora 12:10.13.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Instanța apreciază că modificările succesive de legislație, cum sunt și cele instituite prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, modificări prin care se schimbă sau se instituie criterii noi potrivit cărora beneficiarii inițiali ai certificatelor de revoluționar obținute în baza Legii nr. 42/1990 își pierd drepturile, aduc atingere principiului securității raporturilor juridice. Pe de altă parte, și stabilirea calității de luptător cu rol determinant, în funcție de noi criterii instituite, respectiv momentul fugii dictatorului și al localității, aduce atingere art. 16 din Constituție. Astfel, în funcție de aceste criterii arbitrare și subiective, revoluționarii sunt încadrați într-o categorie sau alta cu deosebiri semnificative de regim juridic, fără o justificare obiectivă.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autorilor excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din data de 30 decembrie 2014.Dispozițiile normative criticate au următorul cuprins: + 
Articolul ILegea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]4.La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:a)Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 – atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;b)Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:1.Luptător Rănit – atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora.2.Luptător Reținut – atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.3.Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului.4.Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.c)Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – calitate onorifică.
19.În opinia autorilor excepției, dispozițiile de lege criticate contravin art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 23 alin. 1 care se referă la inviolabilitatea siguranței persoanei.20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în condițiile în care, în timp, Curtea Constituțională a pronunțat numeroase decizii prin care a analizat constituționalitatea unor dispoziții ale Legii nr. 341/2004 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, Curtea a reținut, în Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017 (paragrafele 22-26), că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. În baza dispozițiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.21.Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“.22.Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.23.Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.24.Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.25.Pe fundalul acestor considerații formulate în jurisprudența sa anterioară, precum și în considerarea naturii obiectivului urmărit în adoptarea Legii nr. 341/2004 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, respectiv de exercitare a recunoștinței față de eroii-martiri, persoanele care au avut rol determinant pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, Curtea reține că Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ al poporului român, precum și Guvernul, în calitate de legiuitor delegat, au decis să dea expresie unor valori care, prin natura lor, țin de moralitate. Este ilustrativ, în acest sens, că titlurile enumerate la art. 3 din Legea nr. 341/2004 au fost instituite „Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989“ [a se vedea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004].26.Curtea s-a raportat, de altfel, într-o manieră similară cu privire la natura drepturilor instituite, prin Legea nr. 341/2004, arătând, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, că recunoștința ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății, nu trebuie raportate la conținutul art. 1 alin. (3) din Constituție, izvorul acestora regăsindu-se, mai degrabă, în însăși obligația morală a întregii societăți de a-și manifesta gratitudinea față de aceste persoane. Curtea a conchis că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989 (a se vedea, în același sens, și deciziile nr. 785 din 15 decembrie 2016, paragraful 32, și nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, paragraful 51).27.În condițiile în care obligația având ca obiect recunoștința ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății este de natură morală și îi revine societății, în întregul ei, legiuitorul, originar sau delegat, se bucură, în ceea ce privește conținutul determinat al reglementării, inclusiv al celei criticate în prezenta cauză, de o marjă de apreciere relativ întinsă, iar, în mod corelativ, Curtea Constituțională va analiza constituționalitatea reglementării criticate într-o manieră deferențială. În consecință, criteriile pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind discriminatorii vor putea fi considerate ca fiind contrare art. 16 din Constituție, în măsura în care sunt, în mod vădit, lipsite de obiectivitate și raționalitate.28.Astfel, examinând cele două criterii presupus a fi arbitrare, respectiv cel al momentului fugii dictatorului și cel al localităților în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, Curtea constată că legiuitorul delegat și-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Deși Curtea nu poate exclude, a priori, ca astfel de criterii să fie susceptibile de critici rezonabile, ea este chemată să examineze, având în vedere marja largă de apreciere a legiuitorului delegat, și, eventual, să sancționeze doar acele criterii lipsite, în mod vădit, de raționalitate și de obiectivitate.29.Curtea reține că legiuitorul delegat, prin limitarea categoriei prevăzute de dispozițiile criticate – Luptător cu Rol Determinant – la persoanele care și-au pus viața în pericol până la momentul fugii dictatorului, nu a acționat în mod arbitrar. Și aceasta pentru că nu se poate nega că, în ciuda complexității evenimentelor Revoluției Române din 1989, momentul fugii dictatorului nu ar reprezenta un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. De asemenea, Curtea reține că nu se poate susține că delimitarea pe care legiuitorul delegat a introdus-o între, pe de o parte, persoanele care și-au pus viața în pericol în acele localități în care au rezultat persoane decedate, reținute sau rănite și, pe de altă parte, între persoanele care și-au pus viața în pericol în localități în care nu au rezultat persoane decedate, reținute sau rănite este lipsită de temei, arbitrară. Într-adevăr, chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin natura ei generală, să genereze aplicări care nu sunt conforme cu scopul urmărit la adoptarea ei, aceasta nu înseamnă că se transformă într-o reglementare arbitrară, lipsită de obiectivitate și, deci, susceptibilă de a fi considerată că se situează în conflict cu prevederile art. 16 din Constituție.30.Curtea reamintește că, în Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 16 martie 2016, paragraful 29, respingând criticile formulate, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituție, față de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, a reținut că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49).31.În sfârșit, Curtea observă că autorii mai arată că încălcarea principiului securității raporturilor juridice, ca o valență a dreptului la siguranță reglementat de art. 23 din Constituție, se evidențiază prin faptul că nu există nicio rațiune clară pentru care s-a instituit criteriul fugii dictatorului și, ulterior, al determinării acestui moment ca fiind ora 12:10. Aceste prevederi constituționale nu sunt, însă, incidente în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, câtă vreme obiectul acesteia nu constă în norme de reglementare primară în materie penală și/sau contravențională.32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Creța Lucian Liviu, Bodea Toader, Sălăgean Ioan, Marcu Marian Mircea, Roșca Iuliu Mircea, Hudrea Adrian, Bota Nicolae, Almășan Călin Horațiu, Moldovan Mircea Dumitru, Arion Marinel, Moca Gheorghiu Dorel, Popescu Marian, Codrea Augustin, Tanțău Ion, Balcău Ioan, Miron Vasile Remus și Vulturar Florin Nicolae, în Dosarul nr. 1.754/117/2016* al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x