DECIZIA nr. 43 din 4 februarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, excepție ridicată de Dan Andrei Vlădău în Dosarul nr. 3.528/117/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.757D/2017.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Cosmin Costaș, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a transmis la dosar și un memoriu în susținerea acesteia. … 4.Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției arată, cu titlu prealabil, că, în opinia sa, este necesar un demers prin care Curtea Constituțională să solicite Ministerului Justiției o situație cu privire la soluțiile pronunțate de instanțe după publicarea Deciziei nr. 45 din 12 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Consideră că astfel ar putea fi verificată efectivitatea căii de atac a revizuirii astfel cum textul de lege care o prevede a fost interpretat prin decizia menționată.  … 5.Deliberând, Curtea respinge această cerere, în temeiul art. 14 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentatului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, așa cum a fost formulată în fața instanței care a sesizat Curtea Constituțională, expunând pe larg argumentele care se regăsesc în motivarea scrisă aflată la dosar. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în opinia sa, criticile formulate ar fi trebuit să vizeze prevederile care conferă Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a pronunța decizii pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, apreciază că acestea nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, precizând că inclusiv principiul priorității dreptului european este necesar să se aplice cu respectarea termenelor procedurale prevăzute de lege.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 26 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.528/117/2015, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, excepție ridicată de Dan Andrei Vlădău într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței prin care Tribunalul Cluj a respins calea de atac a revizuirii introdusă cu privire la o hotărâre pronunțată de această instanță.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este neconstituțional, întrucât, în practică, permite doar valorificarea, în vederea exercitării căii de atac a revizuirii, a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate până la momentul finalizării procesului și a celor pronunțate în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive, ceea ce nesocotește caracterul prioritar al dreptului european, care se va aplica doar vreme de o lună de la comunicarea unei hotărâri definitive a instanței de contencios administrativ. Arată că, în lipsa interpretării date de instanța supremă, recurentul putea promova oricând calea de atac a revizuirii, în considerarea apariției unei hotărâri interpretative a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Se susține că se încalcă și art. 1 alin. (5) din Constituție, coroborat cu art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens se precizează că interpretarea criticată a art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a fost generată de inacțiunea legiuitorului, care nu a pus de acord textul menționat cu deciziile Curții Constituționale, ajungându-se astfel la situația în care, deși exista o cale de atac, nu erau precizate nici termenul de exercitare a revizuirii și nici data de la care începea să curgă acest termen, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție a reglementat ambele aspecte, substituindu-se legiuitorului. În opinia autorului excepției, prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a depășit limitele constituționale și a încălcat principiul separației puterilor în stat, arogându-și dreptul de a legifera și încălcând prevederile art. 1 alin. (5) și art. 61 alin. (1) din Constituție. Mai susține că interpretarea art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 554/2004 încalcă art. 21 din Constituție, întrucât admite doar teoretic existența căii de atac a revizuirii. În practică, din cauza termenului restrictiv este de așteptat ca nicio cerere de revizuire să nu poată fi încadrată în termenul legal.  … 10.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pronunțarea Înaltei Curți de Casație și Justiție prin decizia criticată circumscriindu-se misiunii sale constituționale prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președintele Camerei Deputaților, Președintele Senatului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise și concluziile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017. Textul de lege criticat avea, la data ridicării excepției, următoarea redactare: „(2) Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constituția României, republicată. [Cererea de revizuire se introduce în termen de 15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părții interesate, în termen de 15 zile de la pronunțare.] Cererea de revizuire se soluționează de urgență și cu precădere, într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.“ … 15.Prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 21 alin. (2) teza întâi din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererea de revizuire este admisibilă în baza unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronunțării acestora și de împrejurarea invocării sau neinvocării în litigiul de bază a dispozițiilor de drept european preexistente, încălcate prin hotărârea a cărei revizuire se cere. Totodată, Înalta Curte a statuat că termenul în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o lună și curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) care instituie principiul legalității, art. 21 care garantează accesul liber la justiție, art. 61 alin. (1) care consacră rolul Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării și art. 148 alin. (2) și (4) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu și atribuția Parlamentului, Președintelui României, Guvernului și a autorității judecătorești de a garanta aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2).  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.609 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 27 ianuarie 2010, a constatat că sunt neconstituționale prevederile art. 21 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 554/2004, prin care se stabilea, printre altele, termenul de revizuire a hotărârilor pronunțate prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, ca urmare a redactării deficitare sub aspectul preciziei, clarității și, implicit, al previzibilității. … 18.Întrucât în interval de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale Parlamentul nu a pus de acord prevederile menționate cu cele ale Legii fundamentale, în conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, acestea și-au încetat efectele juridice, astfel că nu a mai existat o reglementare legală care să fixeze un termen de revizuire, precum și momentul de la care acesta ar începe să curgă. Ca atare, instanțele au aplicat prin analogie fie prevederile art. 511 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care instituie un termen de o lună pentru revizuire, fie cele ale art. 511 alin. (3) din același cod, care stabilesc un termen de 3 luni în cazul în care revizuirea se cere pentru intervenirea unei decizii de admitere pronunțată de Curtea Constituțională sau de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. … 19.În acest context, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept i s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile referitoare la termenul în care se poate formula cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, instanța supremă a statuat că termenul în care poate fi formulată o asemenea cerere de revizuire este de o lună, care curge de la data comunicării hotărârii definitive supuse revizuirii. Pentru a decide astfel, Înalta Curte a observat (paragraful 86) că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care reprezintă norma specială, se completează, potrivit art. 28 din aceeași lege, cu dispozițiile art. 511 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 2010, care reglementează termenul general de revizuire de o lună, termen care curge de la data comunicării hotărârii definitive, supusă revizuirii (paragrafele 105 și 106). Din modalitatea de redactare a art. 511 din Codul de procedură civilă, instanța supremă a dedus faptul că acest termen este unul general în materia revizuirii, având în vedere că, din cuprinsul textului menționat, rezultă că, ori de câte ori legiuitorul a înțeles să instituie un alt termen de revizuire decât cel de o lună reglementat de alin. (1), a făcut-o explicit [așa cum este cazul termenelor de 15 zile și de 3 luni reglementate de art. 511 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă].  … 20.Înalta Curte a statuat că, în condițiile existenței unui termen general de o lună, revizuirea pentru motivul prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu poate fi exercitată, prin asemănare, în termenul de 3 luni prevăzut de art. 511 alin. (3) din Codul de procedură civilă, reglementat pentru cazurile de revizuire prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 10 și 11, referitoare la hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională, deoarece, potrivit principiilor generale de interpretare, norma specială se completează cu norma generală, și nu prin asemănare cu o altă normă specială (paragrafele 90 și 91). … 21.Contrar celor susținute de autorul excepției, Curtea Constituțională constată că, prin decizia menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a substituit Parlamentului prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la durata termenului în care se poate introduce calea de atac a revizuirii în situația în discuție, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea problematicii termenului de revizuire a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar fără să intruzioneze în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, prin valorificarea normei generale cuprinse în Codul de procedură civilă și particularizarea sa în materia contenciosului administrativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât instanța supremă nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative. … 22.De altfel, prevederile art. 21 din Legea nr. 554/2004 au fost modificate ulterior, prin Legea nr. 212/2018, textul de lege menționat stabilind, în prezent, la alin. (3), că cererea de revizuire se introduce în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive. … 23.Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica prin raportare la prevederile art. 148 alin. (2) din Constituție, referitoare la prioritatea dreptului european, în considerarea faptului că, în urma interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este posibilă utilizarea motivului special de revizuire doar pentru hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțate în timpul procesului sau cel mai târziu în termen de o lună de la data comunicării hotărârii definitive a cărei revizuire se solicită.  … 24.Relevantă sub acest aspect este Cauza C 2/06 Willy Kempter KG împotriva Hauptzollamt Hamburg Jonas, prin care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că, deși dreptul comunitar nu impune nicio limită de timp pentru introducerea unei cereri având ca obiect reexaminarea unei decizii administrative rămase definitivă, statele membre au libertatea să stabilească termene rezonabile de introducere a acțiunilor, în conformitate cu principiile comunitare ale efectivității și echivalenței. În acest sens, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a arătat (paragraful 57) că, în lipsa unei reglementări comunitare (europene) în materie, revine ordinii juridice interne din fiecare stat membru atribuția de a desemna instanțele competente și de a stabili modalitățile procedurale aplicabile acțiunilor în justiție destinate să asigure protecția drepturilor conferite justițiabililor de dreptul comunitar (european), cu condiția ca, pe de o parte, aceste modalități să nu fie mai puțin favorabile decât cele aplicabile unor acțiuni similare din dreptul intern (principiul echivalenței) și, pe de altă parte, să nu facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică comunitară (europeană) (principiul efectivității) (cu referire și la Hotărârea din 13 martie 2007, Unibet, C 432/05, punctul 43, precum și Hotărârea din 7 iunie 2007, van der Weerd și alții, C 222/05-C 225/05, punctul 28). … 25.Instanța europeană a recunoscut astfel (paragraful 58) compatibilitatea cu dreptul comunitar (european) a stabilirii unor termene rezonabile de introducere a acțiunilor sub sancțiunea decăderii în vederea asigurării securității juridice, făcând trimitere la jurisprudența sa reprezentată de Hotărârea din 16 decembrie 1976, Rewe Zentralfinanz și Rewe Zentral, 33/76, punctul 5, Hotărârea Comet, 45/76, punctele 17 și 18, Hotărârea Denkavit italiana, Hotărârea din 25 iulie 1991, Emmott, C 208/90, punctul 16, Hotărârea Palmisani, punctul 28, Hotărârea din 17 iulie 1997, Haahr Petroleum, C 90/94, punctul 48, și Hotărârea din 24 septembrie 2002, Grundig Italiana, C 255/00, punctul 34). Curtea de Justiție a Uniunii Europene a apreciat că asemenea termene nu sunt de natură să împiedice sau să îngreuneze în mod excesiv exercitarea drepturilor conferite de ordinea juridică comunitară (Hotărârea Grundig Italiana, punctul 34). Curtea de Justiție a reținut (paragraful 59) că, din jurisprudența sa constantă, rezultă că, în temeiul principiului securității juridice, statele membre pot impune ca o cerere de reexaminare și de revocare a unei decizii administrative rămase definitivă, dar care este contrară dreptului comunitar (european), astfel cum a fost interpretat ulterior de către Curte, să fie formulată în fața administrației competente într-un termen rezonabil. … 26.Așadar, având în vedere că și Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut în favoarea statelor membre libertatea de a institui astfel de termene, Curtea Constituțională constată că prevederile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016, nu nesocotesc principiul priorității dreptului european consacrat de art. 148 alin. (2) din Constituție. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Andrei Vlădău în Dosarul nr. 3.528/117/2015 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 21 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a altor acte normative, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 45 din 12 decembrie 2016 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 februarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește