DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 379 din 23 aprilie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 1REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 52 13/05/2020
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 8REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 8REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 10REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 10REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 11REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 11REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 12REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 12REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 13REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 14REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 14REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 15REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 15REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 16REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 18REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 18REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 19REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 20REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 20REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 22REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 24REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 25REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 26REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 27REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 29REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 30REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 32REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 33REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 36REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 36REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 37REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 38REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 39REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 40REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 42REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 42REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 43REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 44REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 45REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 45REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 46REFERIRE LAREGULAMENT 6 31/10/2018
ART. 46REFERIRE LAREGULAMENT 17 12/12/2012
ART. 46REFERIRE LAREGULAMENT 17 12/12/2012 ART. 28
ART. 46REFERIRE LAREGULAMENT 24 28/10/2011
ART. 47REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 47REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 48REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 48REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 48REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 49REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 50REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 51REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 51REFERIRE LACOD CIVIL 26/11/1864
ART. 52REFERIRE LADECIZIE 731 06/11/2019
ART. 52REFERIRE LADECIZIE 623 25/10/2016
ART. 76REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 77REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 78REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 78REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 78REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 80REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 80REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 80REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 80REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 80REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 80REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 81REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020
ART. 81REFERIRE LALEGE 52 13/05/2020 ART. 1
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 244 06/04/2017
ART. 81REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 81REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 81REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 7
ART. 81REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 297 27/03/2012
ART. 81REFERIRE LADECIZIE 775 07/11/2006
ART. 81REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 62
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 124
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 136
ART. 82REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 83REFERIRE LADECIZIE 432 17/06/2021
ART. 83REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 83REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 84REFERIRE LADECIZIE 731 06/11/2019
ART. 85REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 90REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 90REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 90REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 91REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 91REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 91REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 92REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 92REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 92REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 93REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 94REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 415 19/06/2018
ART. 95REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016
ART. 95REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 96REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 97REFERIRE LADECIZIE 650 25/10/2018
ART. 97REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 30
ART. 99REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 99REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 101REFERIRE LADECIZIE 95 28/02/2017
ART. 101REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 4
ART. 101REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 5
ART. 101REFERIRE LALEGE 77 28/04/2016 ART. 8
ART. 103REFERIRE LADECIZIE 39 30/01/2018
ART. 104REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 104REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 104REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 104REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 104REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 104REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, pct. 3 din Legea nr. 52/2020, cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016, și pct. 8 din Legea nr. 52/2020, cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în Dosarul nr. 6.360/320/2020/a1 al Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.454D/2020.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.455D/2020, nr. 1.771D/2020, nr. 1.772D/2020, nr. 1.775D/2020, nr. 1.778D/2020, nr. 1.888D/2020, nr. 2.014D/2020, nr. 2.016D/2020, nr. 2.018D/2020, nr. 2.077D/2020, nr. 2.107D/2020, nr. 2.293D/2020, nr. 414D/2021, nr. 478D/2021, nr. 627D/2021, nr. 657D/2021, nr. 714D/2021, nr. 1.006D/2021, nr. 1.034D/2021, nr. 1.046D/2021, nr. 1.116D/2021, nr. 1.154D/2021, nr. 1.158D/2021, nr. 1.270D/2021, nr. 1.394D/2021, nr. 1.453D/2021, nr. 1.536D/2021, nr. 2.024D/2021, nr. 2.052D/2021, nr. 2.428D/2021, nr. 2.549D/2021, nr. 2.555D/2021, nr. 2.723D/2021, nr. 2.738D/2021, nr. 2.766D/2021, nr. 2.768D/2021, nr. 2.826D/2021, nr. 2.846D/2021, nr. 76D/2022, nr. 323D/2022, nr. 341D/2022, nr. 411D/2022, nr. 551D/2022, nr. 2.020D/2022 și nr. 2.022D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 77/2016 și a Legii nr. 52/2020 în ansamblul său, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosarele nr. 6.392/320/2020/a1, nr. 8.569/320/2020/a1, nr. 6.679/320/2020/a1 și nr. 9.408/320/2020/a1 ale Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.508/258/2020 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, în dosarele nr. 15.769/4/2020, nr. 14.459/4/2020, nr. 25.268/4/2020 și nr. 3.724/4/2021 ale Judecătoriei Sectorului 4 – Secția civilă, în dosarele nr. 10.893/281/2020 și nr. 16.148/281/2020 ale Judecătoriei Ploiești, în Dosarul nr. 703/319/2020 al Judecătoriei Târgu Lăpuș, în dosarele nr. 8.438/280/2020 și nr. 16.414/280/2020 ale Judecătoriei Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 6.524/180/2020 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.150/300/2020 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 4.328/315/2020 al Judecătoriei Târgoviște, în Dosarul nr. 1.978/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, în dosarele nr. 13.732/301/2020, nr. 4.054/301/2021, nr. 25.232/301/2020 și nr. 24.446/301/2020 ale Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.394/303/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 16.832/94/2020 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, în dosarele nr. 14.023/215/2020 și nr. 20.926/215/2020 ale Judecătoriei Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 15.095/55/2020 al Judecătoriei Arad – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.782/252/2020 al Judecătoriei Lugoj, în dosarele nr. 19.280/325/2020 și nr. 6.801/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 6.324/327/2020 și nr. 5.044/327/2020 ale Judecătoriei Tulcea – Secția civilă și penală, în Dosarul nr. 4.883/256/2020/a1 al Judecătoriei Medgidia, în Dosarul nr. 11.094/271/2020 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, în Dosarul nr. 19.623/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București, în dosarele nr. 11.495/302/2020 și nr. 12.613/302/2020 ale Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 4.404/233/2021 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 638/337/2021 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 10.515/236/2020 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.042/299/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 5.677/320/2020 al Tribunalului Specializat Mureș, în Dosarul nr. 18.124/4/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și în dosarele nr. 2.488/290/2020 și nr. 3.367/290/2020 ale Judecătoriei Reșița.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.455D/2020, nr. 1.771D/2020, nr. 1.772D/2020, nr. 1.775D/2020, nr. 1.778D/2020, nr. 1.888D/2020, nr. 2.014D/2020, nr. 2.016D/2020, nr. 2.018D/2020, nr. 2.077D/2020, nr. 2.107D/2020, nr. 2.293D/2020, nr. 414D/2021, nr. 478D/2021, nr. 627D/2021, nr. 657D/2021, nr. 714D/2021, nr. 1.006D/2021, nr. 1.034D/2021, nr. 1.046D/2021, nr. 1.116D/2021, nr. 1.154D/2021, nr. 1.158D/2021, nr. 1.270D/2021, nr. 1.394D/2021, nr. 1.453D/2021, nr. 1.536D/2021, nr. 2.024D/2021, nr. 2.052D/2021, nr. 2.428D/2021, nr. 2.549D/2021, nr. 2.555D/2021, nr. 2.723D/2021, nr. 2.738D/2021, nr. 2.766D/2021, nr. 2.768D/2021, nr. 2.826D/2021, nr. 2.846D/2021, nr. 76D/2022, nr. 323D/2022, nr. 341D/2022, nr. 411D/2022, nr. 551D/2022, nr. 2.020D/2022 și nr. 2.022D/2022 la Dosarul nr. 1.454D/2020.6.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.455D/2020, nr. 1.771D/2020, nr. 1.772D/2020, nr. 1.775D/2020, nr. 1.778D/2020, nr. 1.888D/2020, nr. 2.014D/2020, nr. 2.016D/2020, nr. 2.018D/2020, nr. 2.077D/2020, nr. 2.107D/2020, nr. 2.293D/2020, nr. 414D/2021, nr. 478D/2021, nr. 627D/2021, nr. 657D/2021, nr. 714D/2021, nr. 1.006D/2021, nr. 1.034D/2021, nr. 1.046D/2021, nr. 1.116D/2021, nr. 1.154D/2021, nr. 1.158D/2021, nr. 1.270D/2021, nr. 1.394D/2021, nr. 1.453D/2021, nr. 1.536D/2021, nr. 2.024D/2021, nr. 2.052D/2021, nr. 2.428D/2021, nr. 2.549D/2021, nr. 2.555D/2021, nr. 2.723D/2021, nr. 2.738D/2021, nr. 2.766D/2021, nr. 2.768D/2021, nr. 2.826D/2021, nr. 2.846D/2021, nr. 76D/2022, nr. 323D/2022, nr. 341D/2022, nr. 411D/2022, nr. 551D/2022, nr. 2.020D/2022 și nr. 2.022D/2022 la Dosarul nr. 1.454D/2020 care a fost primul înregistrat.7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 2 septembrie 2020 și 7 octombrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 6.360/320/2020/a1, nr. 6.392/320/2020/a1 și nr. 8.569/320/2020/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016], și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 1.454D/2020, nr. 1.455D/2020 și nr. 1.771D/2020).9.Prin încheierile din 18 februarie 2021 și 27 mai 2021, pronunțate în dosarele nr. 6.679/320/2020/a1 și nr. 9.408/320/2020/a1, Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 2.555D/2021 și nr. 2.723D/2021).10.Prin Încheierea din 1 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.508/258/2020, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.772D/2020).11.Prin Încheierea din 30 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.769/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016], și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.775D/2020).12.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 14.459/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.014D/2020).13.Prin Încheierea din 23 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.268/4/2020, Judecătoria Sectorului 4 – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în ansamblul acesteia, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.116D/2021).14.Prin Încheierea din 9 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.724/4/2021, Judecătoria Sectorului 4 – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3)], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.024D/2021).15.Prin încheierile din 6 octombrie 2020 și 5 februarie 2021, pronunțate în dosarele nr. 10.893/281/2020 și nr. 16.148/281/2020, Judecătoria Ploiești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 1.778D/2020 și nr. 478D/2021).16.Prin Încheierea din 19 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 703/319/2020, Judecătoria Târgu Lăpuș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.888D/2020).17.Prin Încheierea din 14 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.438/280/2020, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.016D/2020).18.Prin Sentința civilă nr. 4.153 din 23 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.414/280/2020, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.428D/2021).19.Prin Încheierea din 4 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.524/180/2020, Judecătoria Bacău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.018D/2020).20.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 13.150/300/2020, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.077D/2020).21.Prin Încheierea din 29 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.328/315/2020, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.107D/2020).22.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.978/268/2020, Judecătoria Odorheiu Secuiesc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2, 3 și 8 din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.293D/2020).23.Prin încheierile din 27 ianuarie 2021 și 3 septembrie 2021, pronunțate în dosarele nr. 13.732/301/2020 și nr. 4.054/301/2021, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 414D/2021 și nr. 2.768D/2021).24.Prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 25.232/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2, 3 și 8 din Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.158D/2021).25.Prin Încheierea din 17 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 24.446/301/2020, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016] și pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.394D/2021).26.Prin Încheierea din 17 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 13.394/303/2020, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 627D/2021).27.Prin Încheierea din 10 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 16.832/94/2020, Judecătoria Buftea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2, 3 și 8 din Legea nr. 52/2020, precum și cu privire la actul normativ în ansamblul său, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 657D/2021).28.Prin încheierile din 10 februarie 2021 și 17 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 14.023/215/2020 și nr. 20.926/215/2020, Judecătoria Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 714D/2021 și nr. 1.046D/2021).29.Prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 15.095/55/2020, Judecătoria Arad – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.006D/2021).30.Prin Încheierea civilă din 30 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.782/252/2020, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2, 3 și 8 din Legea nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.034D/2021).31.Prin Încheierea din 18 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.280/325/2020, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.154D/2021).32.Prin Încheierea nr. 9.562 din 8 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.801/325/2021, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2, 3 și 8 din Legea nr. 52/2020, cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3), art. 4 alin. (3) și (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.549D/2021).33.Prin încheierile din 24 martie 2021 și 9 iunie 2021, pronunțate în dosarele nr. 6.324/327/2020 și nr. 5.044/327/2020, Judecătoria Tulcea – Secția civilă și penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 1.270D/2021 și nr. 2.052D/2021).34.Prin Încheierea nr. 394 din 24 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.883/256/2020/a1, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 1.453D/2021).35.Prin Încheierea din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 11.094/271/2020, Judecătoria Oradea – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată [Dosarul nr. 1.536D/2021].36.Prin Încheierea din 12 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 19.623/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, precum și a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) lit. a), alin. (1^2) și (1^3), alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016, introduse prin pct. 2 și 3 ale articolului unic din Legea nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.738D/2021).37.Prin Sentința civilă nr. 2.480 din 23 martie 2021 și Încheierea din 29 aprilie 2021, pronunțată în dosarele nr. 11.495/302/2020 și nr. 12.613/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 2.766D/2021 și nr. 411D/2022).38.Prin Încheierea din 23 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 4.404/233/2021, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 și 3 din Legea nr. 52/2020, cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) și art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.826D/2021).39.Prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 638/337/2021, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016 și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 2.846D/2021).40.Prin Încheierea din 27 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 10.515/236/2020, Judecătoria Giurgiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1)-(1^3), ale art. 4 alin. (3) și (4) și ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 și ale Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 76D/2022).41.Prin Încheierea din 19 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 8.042/299/2021, Judecătoria Sectorului 1 – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 323D/2022).42.Prin Încheierea din 12 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.677/320/2020, Tribunalul Specializat Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) și (3) din Legea nr. 77/2016, astfel cum a fost modificată prin dispozițiile articolului unic pct. 2 și 3 din Legea nr. 52/2020, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 341D/2022).43.Prin Încheierea din 23 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 18.124/4/2020, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, într-un dosar având ca obiect darea în plată (Dosarul nr. 551D/2022).44.Prin încheierile din 21 și 26 mai 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.488/290/2020 și nr. 3.367/290/2020, Judecătoria Reșița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct. 2 [cu referire la art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din Legea nr. 77/2016], pct. 3 [cu referire la art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 77/2016] și pct. 8 [cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016] din Legea nr. 52/2020, precum și a Legii nr. 52/2020, în integralitatea sa, excepție ridicată de Eurobank – S.A. din Atena, Grecia, în dosare având ca obiect darea în plată (dosarele nr. 2.020D/2022 și nr. 2.022D/2022).45.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că în procedura de elaborare a Legii nr. 52/2020 au fost nesocotite dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative ce instituie mai multe principii/reguli ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de impact cu privire la actul normativ criticat care a fost adoptat fără consultarea și în lipsa avizului favorabil al Băncii Naționale a României.46.Accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrarului, iar rolul controlului de constituționalitate este de a asigura aceste garanții, opuse oricărei intervenții legislative arbitrare. Or, de exemplu, Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 24 din 28 octombrie 2011 pe care se încearcă fundamentarea pragului procentual de 52,6% a fost abrogat în totalitate prin Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare (art. 28), la rândul lui abrogat parțial prin Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 6/2018 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, inclusiv în ceea ce privește valorile stabilite pentru șocul pe cursul de schimb.47.Punctul 2 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 este susceptibil de interpretări multiple și arbitrare. Astfel, pe de o parte, s-ar putea susține îndeplinirea unei condiții atunci când majorarea cu peste 50% a obligației lunare de plată din luna precedentă sau chiar a oricăreia dintre obligațiile de plată anterioare, dacă la momentul curent al formulării notificării de dare în plată, care declanșează prezumția de impreviziune, se înregistrează o creștere de peste 50% a ratei față de acest moment intermediar, iar această creștere este constantă pe o perioadă de cel mult 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Pe de altă parte, nu este exclusă nici interpretarea potrivit căreia creșterea de peste 50% se raportează la prima astfel de obligație lunară de plată, imediat ulterioară încheierii contractului de finanțare.48.Soluția legislativă cuprinsă în articolul unic pct. 3 din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 contravine principiului legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu distinge între cazurile de impreviziune instituite de articolul unic pct. 2 și 8 din Legea nr. 52/2020.49.Mai mult decât atât, prevederile articolului unic pct. 3 din Legea nr. 52/2020 cu referire la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 sunt neconstituționale și în contradicție cu dispozițiile Legii nr. 24/2000 întrucât, din economia actului normativ criticat, nu se poate deduce ce înseamnă echilibrarea contractului și care sunt cazurile în care intervine incidența, exprimarea legiuitorului fiind echivocă și lipsită de caracter dispozitiv.50.De asemenea, prevederile art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sunt neconstituționale întrucât identifică executarea silită prin vânzarea bunului imobil ipotecat cu însăși impreviziunea, ceea ce duce la o afectare a patrimoniului creditorului și la o reașezare a valorii creanței acestuia.51.Având în vedere că Legea nr. 52/2020 instituie o serie de prezumții absolute și irefragabile de impreviziune în favoarea consumatorilor debitori, aceste noi prevederi – chiar în măsura în care vor fi menținute ca fiind în acord cu prevederile Constituției – nu se pot aplica contractelor de credit încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020, cu atât mai puțin celor încheiate sub imperiul Codului civil de la 1864.52.De asemenea, autoarea excepției mai arată că prevederile legale criticate încalcă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, în principal, Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 și Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019.53.Judecătoria Târgu Mureș – Secția civilă apreciază în dosarele nr. 1.454D/2020, nr. 1.455D/2020 și nr. 1.771D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar în dosarele nr. 2.555D/2021 și nr. 2.723D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.54.Judecătoria Sectorului 4 – Secția civilă apreciază în dosarele nr. 1.775D/2020 și nr. 2.014D/2020 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar în dosarele nr. 1.116D/2021 și nr. 2.024D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.55.Judecătoria Ploiești apreciază în Dosarul nr. 478D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.56.Judecătoria Târgu Lăpuș apreciază în Dosarul nr. 1.888D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.57.Judecătoria Pitești – Secția civilă apreciază în dosarele nr. 2.016D/2020 și nr. 2.428D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.58.Judecătoria Bacău – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 2.018D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.59.Judecătoria Sectorului 2 București – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 2.077D/2020 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.60.Judecătoria Odorheiu Secuiesc apreciază în Dosarul nr. 2.293D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.61.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază în dosarele nr. 414D/2021 și nr. 1.394D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar în dosarele nr. 1.158D/2021 și nr. 2.768D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte.62.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 551D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.63.Judecătoria Buftea – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 657D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.64.Judecătoria Craiova – Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 714D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.65.Judecătoria Arad – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.006D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte.66.Judecătoria Lugoj apreciază în Dosarul nr. 1.034D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte.67.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 2.549D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.68.Judecătoria Medgidia apreciază în Dosarul nr. 1.453D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.69.Judecătoria Oradea – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.536D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.70.Judecătoria Sectorului 5 București – Secția civilă apreciază în dosarele nr. 2.738D/2021 și nr. 2.766D/2021 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte, iar în Dosarul nr. 411D/2022 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.71.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 2.826D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.72.Judecătoria Zalău apreciază în Dosarul nr. 2.846D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.73.Judecătoria Sectorului 1 – Secția a II-a civilă apreciază în Dosarul nr. 323D/2022 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.74.Tribunalul Specializat Mureș, în Dosarul nr. 341D/2022, analizând criticile intrinseci de neconstituționalitate, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța arată însă că nu se poate pronunța cu privire la criticile extrinseci de neconstituționalitate fără a interfera, chiar aluziv, cu maniera de exercitare a autorității constituționale de către puterea legislativă prin titularul acesteia – Parlamentul României.75.Judecătoria Reșița apreciază în dosarele nr. 2.020D/2022 și 2.022D/2022 că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte.76.Judecătoria Miercurea-Ciuc, Judecătoria Ploiești, Judecătoria Târgoviște, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoria Craiova – Secția I civilă, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, Judecătoria Tulcea – Secția civilă și penală și Judecătoria Giurgiu – Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-au exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 1.772D/2020, nr. 1.778D/2020, nr. 2.107D/2020, nr. 627D/2021, nr. 1.046D/2021, nr. 1.154D/2021, nr. 1.270D/2021, nr. 2.052D/2021 și nr. 76D/2022.77.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.78.Guvernul a comunicat punctul său de vedere în dosarele nr. 2.768D/2021, nr. 2.016D/2020, nr. 2.014D/2020, nr. 2.018D/2020, nr. 2.077D/2020 și nr. 2.107D/2020, apreciind că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, prin prisma încălcării art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție, conducând la neconstituționalitatea legii, în ansamblul său, pentru lipsa avizului Băncii Naționale a României, respectiv la neconstituționalitatea soluțiilor normative cuprinse la articolul unic pct. 2, cu referire la art. 4 alin. (1^1) lit. b) și la pct. 8 cu referire la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016. De asemenea, a arătat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin prisma încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și că aceeași excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă față de criticile de neconstituționalitate, prin prisma încălcării dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3), ale art. 44, ale art. 45, ale art. 53, ale art. 124, ale art. 136 alin. (5), precum și ale art. 148 din Constituție.79.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:80.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.81.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispozițiile Legii nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 13 mai 2020, în ansamblul său, respectiv dispozițiile articolului unic pct. 18 din Legea nr. 52/2020. Având în vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, dar și voința reală a autoarei excepției de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017), Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4) și ale art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, precum și Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate extrinsecă. Textele legale criticate în mod punctual au următorul cuprins:– Art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4) din Legea nr. 77/2016:(1^1)Reprezintă impreviziune:a)pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creștere de peste 52,6% față de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Națională a României la data transmiterii notificării de plată și cursul de schimb publicat de Banca Națională a României la data încheierii contractului de credit;b)pe durata executării contractului de credit, obligația de plată lunară înregistrează o creștere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.(1^2)În scopul aplicării prevederilor prezentei legi este necesară menținerea pragurilor valorice prevăzute la alin. (1^1) lit. a) și b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.(1^3)Prezumțiile prevăzute la alin. (1^1) au caracter absolut. Creditorul care formulează contestație, conform art. 7, are obligația de a dovedi omisiunea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a notificării de dare în plată, prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).[…](3)Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5).(4)Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale.– Art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016: „(5) […] Se consideră că există impreviziune în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat. Dispozițiile art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător.“82.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale reglementate de art. 1 alin. (5) în componentele sale privind obligativitatea respectării legii, calitatea legii, respectiv securitatea juridică, de art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, de art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, de art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, de art. 44 – Dreptul de proprietate privată, de art. 45 – Libertatea economică, de art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, de art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției, de art. 136 alin. (5) privind proprietatea și de art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale.83.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 4 alin. (1^1)-(1^3), (3) și (4) și ale art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016, precum și asupra Legii nr. 52/2020, în ansamblul său, prin Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 21 septembrie 2021.84.Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci formulate, Curtea a reținut că acestea vizează în mod principal problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune. Pentru a determina dacă ele se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit, trebuie să aibă în vedere criteriile consistenței valorice și persistenței temporale a fluctuației în sensul Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 29 ianuarie 2020. Pe baza acestor criterii, legea analizată a fixat (i) consistența valorică a diferenței de curs valutar dintre valoarea monedei naționale și a celei străine la un procent de 52,6% raportată la data contractării creditului și (ii) persistența temporală circumscrisă la o perioadă de 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină.85.Cu privire la consistența valorică a diferenței de curs valutar, s-a reținut că art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică o creștere a cursului valutar de peste 50%, ceea ce reprezintă o abatere de la obișnuitul unor fluctuații valutare. Curtea a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de o anumită consistență nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionări de către niciuna dintre părțile contractului, trecând dincolo de puterea de prevedere a acestora. Faptul că legiuitorul nu a reglementat în mod distinct diferențele de risc valutar care se constituie în cazuri de impreviziune în funcție de durata contractului de credit nu demonstrează decât că toate situațiile trebuie tratate cu aceeași unitate de măsură, evitându-se, astfel, eventuale situații de inegalitate între debitori/creditori, după caz. Mai mult, pentru a preveni astfel de situații, creditorii (profesioniști) trebuie să fie diligenți și să stabilească în contractele de credit clauze prin care să se evite intervenirea unui astfel de caz de impreviziune. Nu este rolul Curții Constituționale să clasifice contractele de credit în contracte pe durată scurtă, medie sau lungă, în funcție de care să stabilească un anumit regim juridic sub aspectul reținerii impreviziunii și, astfel, să impună ea însăși anumite praguri pentru consistența valorică a diferenței de curs valutar.86.Cu privire la consistența temporală a diferenței de curs valutar, Curtea a reținut că menținerea pe o durată de 6 luni a diferenței de 52,6% dintre cursul actual și cel existent la data încheierii contractului de credit relevă un caracter constant, continuu, ireversibil al fluctuației, care nu este una temporară/circumstanțială/particulară. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această perioadă trebuia să fie mai mare, ci doar să se asigure că este o perioadă rațională și care previne arbitrarul.87.O altă chestiune invocată sub aspectul cerințelor de calitate a legii a fost stabilirea procentului care se subsumează riscului inerent și a celui care intră în registrul riscului supraadăugat. Această critică nu ține seama de conținutul normativ al textului analizat, care nu cuprinde vreo referire la un anumit procent care ar ține de riscul inerent, ci stabilește pur și simplu că, dacă se atinge o asemenea diferență valorică între cursul monedei străine de la momentul contractării creditului și cel de la momentul invocării impreviziunii, intervenirea impreviziunii este prezumată, iar debitorul are opțiunea de a da în plată imobilul ipotecat.88.Criticile vizând situația creditelor reeșalonate/restructurate aduc în discuție o problemă de aplicare a legii. În cazul contractului prin care se modifică contractul inițial în sensul prelungirii termenului de plată (reeșalonarea), cauza de impreviziune se raportează tot la data încheierii contractului de credit inițial, capitalul nefiind afectat, ci doar plata acestuia urmând a se realiza într-un interval temporal mai extins. În cazul creditelor deja restructurate, este o problemă distinctă în sensul că, (i) dacă principalul sumei de plată (capitalul) a format obiectul unei negocieri între părți, diminuându-se, invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată și (ii) a fost stinsă obligația inițială prin încheierea în mod subsecvent a unui nou contract între debitor și creditor, ipoteză în care invocarea acestei cauze de impreviziune devine posibilă numai prin raportare la această nouă dată. Redimensionarea capitalului constituie o modificare esențială a contractului inițial încheiat, astfel că modificările contractuale care afectează capitalul produc efecte și în privința datei la care se raportează această cauză de impreviziune, data încheierii contractului de credit fiind data încheierii actului care „restructurează“ capitalul.89.Raportat la criticile de neconstituționalitate referitoare la faptul că instanțele naționale s-au pronunțat deseori cu privire la imposibilitatea calificării fluctuațiilor valutare drept caz de impreviziune, iar aceste constatări se bucură de autoritate de lucru judecat, Curtea a observat că, potrivit noului cadru normativ, fluctuațiile valutare de peste 52,6% reprezintă impreviziune, astfel că instanțele judecătorești nu mai au competența de a decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare a noii legi, instanțele judecătorești au considerat ca fiind întrunite condițiile impreviziunii sub imperiul vechii reglementări.90.Prin urmare, Curtea a constatat că art. 4 alin. (1^1) lit. a), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție.91.A doua prezumție reglementată valorifică creșterea obligației lunare de plată de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ cu aceasta, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Aceasta este condiția de consistență valorică, în timp ce criteriul persistenței temporale este menținerea pe o durată de 6 luni consecutive a acestei situații. Raportarea se face la rata precedentă perioadei de 6 luni consecutive în care trebuie să se mențină această creștere. Nu este rolul Curții să stabilească dacă această fluctuație a valorii obligației lunare de plată determinată de creșterea dobânzii trebuia să fie de 50%-100%, ci doar să se asigure că este o fluctuație rațională luată în calcul și care previne arbitrarul. Or, cele de mai sus indică o abatere de la riscul inerent al contractului de credit. Prin urmare, art. 4 alin. (1^1) lit. b), alin. (1^2) și (1^3) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție.92.Cu privire la criticile de neconstituționalitate aduse art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 în raport cu art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a arătat că, de principiu, o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016 poate parcurge 4 faze (2 extrajudiciare și 2 judiciare), iar în cadrul acestei proceduri se interpune art. 4 alin. (4) din lege, care stabilește că „Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale“. Curtea a reținut că întreaga procedură reglementată de Legea nr. 77/2016 include ideea de adaptare a contractului, astfel că fiecare fază a acestei proceduri implică aplicarea cu prioritate a soluției de adaptare a contractului în raport cu cea de încetare a acestuia. Astfel, în cele două faze extrajudiciare, cele două părți pot negocia atât adaptarea, cât și încetarea contractului, de credit, iar, dacă se ajunge la un acord în acest sens, fără intervenția instanței, fie creditorul nu mai formulează contestație, fie debitorul nu mai formulează acțiunea în stingerea creanței, după caz. Optându-se pentru soluția adaptării contractului, se ajunge la evitarea încetării contractului de credit prin darea în plată a bunului imobil ipotecat, ceea ce reprezintă o aplicare fidelă a art. 4 alin. (4) teza întâi din lege. Prin urmare, dacă art. 4 alin. (4) teza întâi din lege este o reglementare de principiu care privește relația dintre debitor și creditor, atrăgându-le atenția asupra necesității menținerii utilității sociale a contractului de credit, teza a doua aduce în discuție obligația instanței judecătorești de a aplica – în mod prioritar – soluția adaptării contractului.93.Curtea a stabilit că atât debitorul, pe cale reconvențională în cadrul contestației, cât și creditorul, în cadrul acțiunii în stingerea creanței, pot formula cereri de adaptare a contractului de credit. Posibilitatea formulării unor astfel de cereri reconvenționale trebuie recunoscută în fiecare fază procesuală în parte întrucât, pe de o parte, evită multiplicarea corespunzătoare a cererilor formulate de debitor și creditor, astfel că partea nu mai trebuie să formuleze o nouă cerere de adaptare a contractului prin mijlocirea dreptului comun, iar, pe de altă parte, asigură egalitatea juridică între cele două părți. Prin urmare, ca o exigență a dreptului la un proces echitabil, prin aplicarea art. 4 alin. (4) din lege, cererea de adaptare a contractului poate fi formulată atât în contestație, cât și în acțiunea în stingerea obligației.94.În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se ajunge la un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din lege stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească să urmărească, în mod firesc, continuarea contractului. De aceea, ca regulă, instanța trebuie să dispună adaptarea contractului de credit, cu excepția situației în care este demonstrată existența unei imposibilități vădite de continuare a acestuia. Această imposibilitate nu se analizează prin raportare la situația patrimonială a debitorului, pentru că nu există nicio relație între impreviziunea în contracte și situația financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală, și nu una personală, ce transcende cadrului strict contractual. Așadar, sintagma „imposibilitate vădită a continuării contractului de credit“ se raportează întotdeauna la drepturile și obligațiile rezultate din contractul de credit, instanța judecătorească neputând realiza un inventar al situației patrimoniale a debitorului pentru a decide adaptarea sau încetarea contractului.95.În deciziile sale cu privire la Legea nr. 77/2016, Curtea a trebuit ea însăși să delimiteze impreviziunea de situația patrimonială actuală a debitorului (spre exemplu, Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 12 septembrie 2018), tocmai pentru că, în mod greșit, instanțele judecătorești analizau și administrau un probatoriu pentru a determina situația materială a debitorului în vederea stabilirii unei afectări a echilibrului contractual, considerând că în acest mod se evaluează starea de impreviziune a contractului de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din Legea nr. 77/2016, instanța judecătorească poate dispune adaptarea contractului de credit. În măsura în care executarea contractului este excesiv de oneroasă sub aspectul drepturilor și obligațiilor derivând din chiar prevederile sale, acesta își pierde utilitatea socială, fiind, așadar, imposibilă/irațională continuarea sa; în acest caz, instanța va dispune stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor.96.Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă cerințele de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât stabilește în mod clar că soluția adaptării contractului este prioritară încetării acestuia prin darea în plată a imobilului ipotecat, iar, pentru a dispune una dintre cele două soluții, oferă instanței judecătorești un criteriu rațional, și anume aprecierea posibilității continuării executării contractului de credit prin raportare strict la prestațiile la care părțile s-au obligat. Totodată, textul criticat nu încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție pentru că atât debitorul, cât și creditorul în faze procesuale distincte pot formula cereri de adaptare a contractului. Prin urmare, art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 nu încalcă art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din Constituție.97.Referitor la studiile de impact, prin Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 245, Curtea a statuat că art. 30 din Legea nr. 24/2000 nu are valoare constituțională și nu poate constitui normă de referință în cadrul controlului de constituționalitate.98.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În aceste condiții, pentru toate considerentele de mai sus, nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate.99.De asemenea, Curtea reține că dispozițiile art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 au fost constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 432 din 17 iunie 2021, precitată, motivat de faptul că nu respectă deciziile anterioare ale Curții Constituționale (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, și Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată), fiind astfel contrare art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție.100.Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a reținut că prezumția legală absolută instituită vizează debitorul împotriva căruia s-a derulat și s-a finalizat o procedură de executare silită, prin vânzarea imobilului cu destinație de locuință și împotriva căruia se continuă executarea având ca debit un rest neacoperit ca urmare a vânzării realizate. O asemenea măsură reprezintă o ingerință a statului în dreptul de proprietate privată al creditorului, iar limitarea creanței antereferite numai la valoarea bunului ipotecat, pe motiv că acesta a fost executat silit, aspect căruia i se dă eficiența unei situații de impreviziune, fără ca aceasta să fie una reală și efectivă, nu relevă existența unui scop legitim al ingerinței, constituindu-se mai degrabă într-o măsură socială sau care valorifică o condiție potestativă simplă din partea debitorului, cu consecința privării de proprietate a creditorului asupra unei părți din creanța sa. Prin urmare, aceasta, în realitate, reprezintă o cauză de limitare a răspunderii contractuale a debitorului ce împiedică executarea contractului de credit, în funcție de voința debitorului. Practic, o circumstanță personală, fără legătură cu clauzele contractului, este convertită într-un caz de impreviziune.101.Curtea a mai reținut că art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 77/2016 cuprinde un element de procedură și unul de drept substanțial. Cel de procedură privește faptul că debitorul care apelează la procedura reglementată de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 nu o poate face direct, ci prin depunerea unei notificări conform art. 5 alin. (1) din aceeași lege. Această reglementare procedurală reprezintă o transpunere în plan normativ a paragrafului 44 din Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017. În schimb, reglementarea de drept substanțial, și anume prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria inițială și pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituționalitate reținute în Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, afectând art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 77/2016. În concepția Deciziei nr. 731 din 6 noiembrie 2019, reținerea impreviziunii pentru un creditor aflat în situația descrisă parcurge etapa notificării, a contestației la notificare, a încheierii actului de dare în plată și, în caz de neconformare a creditorului, etapa de stingere a datoriei izvorâte din contractul de credit. Prin urmare, pentru etapa notificării, ipotezele de impreviziune sunt reglementate de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege, acestora neputându-le fi alăturată o nouă ipoteză care vizează o eventuală consecință a impreviziunii (faptul că bunul imobil ipotecat a fost executat și că executarea continuă pentru că datoria inițială/accesoriile acesteia nu a/au fost acoperită/ acoperite). Așadar, chiar dacă bunul imobil ipotecat a fost vândut la licitație publică, iar executarea silită continuă, debitorul trebuie să se încadreze în ipotezele de impreviziune prevăzute de art. 4 alin. (1^1)-(1^3) din lege pentru a putea solicita stingerea datoriei. În condițiile constatării neconstituționalității tezei a doua, Curtea a constatat și neconstituționalitatea tezei a treia pentru că aceasta devine restrictivă și poate relativiza întreaga procedură prin introducerea unui dubiu, respectiv acela că numai art. 4 alin. (1^3) se aplică în mod corespunzător, nu și celelalte dispoziții cuprinse în art. 4. Rezultă că, în ipoteza art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, pentru a se reține incidența impreviziunii, devin incidente art. 4 alin. (1) lit. e) și alin. (1^1)-(1^3) din aceeași lege.102.Prin urmare, raportat la cauza de față, având în vedere soluția de neconstituționalitate, precum și data sesizării Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.103.Desigur, revine instanțelor de judecată competența de a stabili cadrul procesual în care se soluționează litigiul dedus judecății, în funcție de stadiul derulării contractului de credit și de data încheierii acestuia, aplicând în mod corespunzător dispozițiile legale specifice fiecărei faze procesuale în parte, împreună cu jurisprudența Curții Constituționale asociată acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 39 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 7 septembrie 2018, paragraful 256).104.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua și a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Eurobank S.A. din Atena, Grecia, în dosarele nr. 6.360/320/2020/a1, nr. 6.392/320/2020/a1, nr. 8.569/320/2020/a1, nr. 6.679/320/2020/a1 și nr. 9.408/320/2020/a1 ale Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.508/258/2020 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc, în dosarele nr. 15.769/4/2020, nr. 14.459/4/2020, nr. 25.268/4/2020 și nr. 3.724/4/2021 ale Judecătoriei Sectorului 4 – Secția civilă, în Dosarele nr. 10.893/281/2020 și nr. 16.148/281/2020 ale Judecătoriei Ploiești, în Dosarul nr. 703/319/2020 al Judecătoriei Târgu Lăpuș, în dosarele nr. 8.438/280/2020 și nr. 16.414/280/2020 ale Judecătoriei Pitești – Secția civilă, în Dosarul nr. 6.524/180/2020 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.150/300/2020 al Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, în dosarul nr. 4.328/315/2020 al Judecătoriei Târgoviște, în Dosarul nr. 1.978/268/2020 al Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, în dosarele nr. 13.732/301/2020, nr. 4.054/301/2021, nr. 25.232/301/2020 și nr. 24.446/301/2020 ale Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 13.394/303/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, în Dosarul nr. 16.832/94/2020 al Judecătoriei Buftea – Secția civilă, în dosarele nr. 14.023/215/2020 și nr. 20.926/215/2020 ale Judecătoriei Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 15.095/55/2020 al Judecătoriei Arad – Secția civilă, în Dosarul nr. 2.782/252/2020 al Judecătoriei Lugoj, în dosarele nr. 19.280/325/2020 și nr. 6.801/325/2021 ale Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 6.324/327/2020 și nr. 5.044/327/2020 ale Judecătoriei Tulcea – Secția civilă, în Dosarul nr. 4.883/256/2020/a1 al Judecătoriei Medgidia, în Dosarul nr. 11.094/271/2020 al Judecătoriei Oradea – Secția civilă, în Dosarul nr. 19.623/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 București, în dosarele nr. 11.495/302/2020 și nr. 12.613/302/2020 ale Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 4.404/233/2021 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, în Dosarul nr. 638/337/2021 al Judecătoriei Zalău, în Dosarul nr. 10.515/236/2020 al Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, în Dosarul nr. 8.042/299/2021 al Judecătoriei Sectorului 1 – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 5.677/320/2020 al Tribunalului Specializat Mureș, în Dosarul nr. 18.124/4/2020 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și în dosarele nr. 2.488/290/2020 și nr. 3.367/290/2020 ale Judecătoriei Reșița.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare, în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 4 alin. (1^1)(1^3), (3) și (4), din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Mureș – Secția civilă, Judecătoriei Miercurea-Ciuc, Judecătoriei Sectorului 4 – Secția civilă, Judecătoriei Ploiești, Judecătoriei Târgu Lăpuș, Judecătoriei Pitești – Secția civilă, Judecătoriei Bacău – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 2 București – Secția civilă, Judecătoriei Târgoviște, Judecătoriei Odorheiu Secuiesc, Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă, Judecătoriei Buftea – Secția civilă, Judecătoriei Craiova – Secția I civilă, Judecătoriei Arad – Secția civilă, Judecătoriei Lugoj, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Tulcea – Secția civilă, Judecătoriei Medgidia, Judecătoriei Oradea – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 5 București, Judecătoriei Sectorului 5 București – Secția a II-a civilă, Judecătoriei Galați – Secția civilă, Judecătoriei Zalău, Judecătoriei Giurgiu – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 1 – Secția a II-a civilă, Tribunalului Specializat Mureș, Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și Judecătoriei Reșița și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x