DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Constantin Silviu Screciu, în Dosarul nr. 2.465/115/2019 al Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.165D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.166D/2020, nr. 1.167D-1.171D/2020, nr. 1.243D/2020 și nr. 1.468D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Constantin Silviu Screciu, Doina Lăpădat, Atena Pătruț, Constantin Vitan, Gabriel Cristian Beloia, Oana Rodica Năstase, Francisc Marius Costescu, Ionuț Gabriel Vlad și de Bogdan Constantin Lupu, în dosarele nr. 2.564/115/2019, nr. 2.472/115/2019, nr. 2.476/115/2019, nr. 2.495/115/2019, nr. 2.513/115/2019, nr. 2.538/115/2019, nr. 30.266/3/2019 și nr. 1.874/115/2019 ale Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.314D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Daniel Tudosie și alții, în Dosarul nr. 2.340/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.557D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Lorena Maria Dobre și alții, în Dosarul nr. 4.544/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.492D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Marian Zelici, în Dosarul nr. 15.631/3/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.506D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în ambele cazuri cu privire la sintagma „de până la“, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice – cu privire la sintagma „fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege“, a prevederilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, precum și a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Sergiu Răzvan Malița, Alexandru Adrian Crudu și Vasile Onaca, în Dosarul nr. 14.670/3/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 1.858D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 23 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Giovani Cristache Petre și alții, în Dosarul nr. 28.529/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.888D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Viorel Pavel, Alin Miron și Gabriela Turcanu, în Dosarul nr. 566/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.166D-1.171D/2020, nr. 1.243D/2020, nr. 1.314D/2020, nr. 1.468D/2020, nr. 1.557D/2020, nr. 2.492D/2020, nr. 2.506D/2020, nr. 1.858D/2021 și nr. 1.888D/2021 la Dosarul nr. 1.165D/2020. … 6.Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.166D-1.171D/2020, nr. 1.243D/2020, nr. 1.314D/2020, nr. 1.468D/2020, nr. 1.557D/2020, nr. 2.492D/2020, nr. 2.506D/2020, nr. 1.858D/2021 și nr. 1.888D/2021 la Dosarul nr. 1.165D/2020, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este inadmisibilă, că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 a devenit inadmisibilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 294 din 17 mai 2022, și că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 22 iulie 2020, 27 iulie 2020 și 7 septembrie 2020, pronunțate în dosarele nr. 2.465/115/2019, nr. 2.564/115/2019, nr. 2.472/115/2019, nr. 2.476/115/2019, nr. 2.495/115/2019, nr. 2.513/115/2019, nr. 2.538/115/2019, nr. 30.266/3/2019 și nr. 1.874/115/2019, Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Constantin Silviu Screciu, Doina Lăpădat, Atena Pătruț, Constantin Vitan, Gabriel Cristian Beloia, Oana Rodica Năstase, Francisc Marius Costescu, Ionuț Gabriel Vlad și Bogdan Constantin Lupu, în litigii având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul dosarelor Curții Constituționale nr. 1.165D/2020, nr. 1.166D/2020, nr. 1.167D/2020, nr. 1.168D/2020, nr. 1.169D/2020, nr. 1.170D/2020, nr. 1.171D/2020, nr. 1.243D/2020 și nr. 1.468D/2020. … 9.Prin Încheierea din 24 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.340/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Daniel Tudosie și alții, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.314D/2020. … 10.Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.544/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Lorena Maria Dobre și alții, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.557D/2020. … 11.Prin Decizia nr. 1.125 din 24 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.631/3/2019, Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și a prevederilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrului de sindicat Marian Zelici, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.492D/2020. … 12.Prin Încheierea din 17 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 14.670/3/2019*, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în ambele cazuri cu privire la sintagma „de până la“, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu privire la sintagma „fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege“, a prevederilor art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, precum și a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Sergiu Răzvan Malița, Alexandru Adrian Crudu și Vasile Onaca, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.506D/2020. … 13.Prin Încheierea din 14 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 28.529/3/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, ale art. 23 din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Giovani Cristache Petre și alții, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.858D/2021. … 14.Prin Încheierea din 10 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 566/89/2020, Tribunalul Vaslui – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele membrilor de sindicat Viorel Pavel, Alin Miron și Gabriela Turcanu, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.888D/2021. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia critică, în esență, sintagma „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, arătând că nu diferențiază între polițiștii care îndeplinesc condițiile prevăzute în alin. (1) al art. 21. Din cauza acestei omisiuni a legiuitorului, se creează premisele discriminării între funcționari publici aflați în situații identice, pentru că ordonatorul principal de credite va putea stabili aceste diferențieri. … 16.În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, se arată, în prealabil, că nașterea, executarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului țin de statutul acestei profesii, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, trebuie să fie reglementat prin lege organică. De asemenea, art. 28 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, anterior modificării aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2018, prevedea că „Polițistul are dreptul la: a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege“. Prin ordinul ministrului de interne, act normativ cu putere inferioară legii organice, ordonatorul de credite nu se va rezuma la aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, ci o va putea completa, prin stabilirea unor criterii suplimentare față de cele instituite prin lege pentru acordarea compensației. Ordonatorul principal de credit a delegat această competență ordonatorilor secundari de credite, cuantumurile sporurilor, la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, fiind aprobate prin note-raport clasificate ca secrete. Ca atare, beneficiarii acestora nu au posibilitatea să cunoască modalitatea de calcul al sporului pentru pericol deosebit, deși normele care reglementează această modalitate trebuie să fie caracterizate de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 nu îi permit beneficiarului sporurilor să își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă în alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale, prin care au fost conturate trăsăturile de claritate a normelor legale. … 17.Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului de interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta prevede că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc numai prin lege. … 18.Autorul mai susține că puterea acordată ministrului de interne de a stabili noi criterii nu poate fi justificată nici prin raportare la o eventuală diferențiere obiectivă între diversele niveluri de risc sau pericol pe care le implică munca desfășurată de beneficiarii sporurilor. Aceasta pentru că însuși art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 stabilește sfera personalului și a activităților care justifică acordarea compensației. … 19.Prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, sunt neconstituționale pentru aceleași motive pentru care sunt contrare Constituției și prevederile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Autorul consideră că toate reglementările legale care au statuat, începând cu Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu privire la sporurile reglementate de textele normative criticate în prezenta cauză sunt neconstituționale. De altfel, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice sunt neconstituționale. În final, autorul prezentei excepții solicită Curții Constituționale să înlăture „dispozițiile neconstituționale din întreaga reglementare succesivă a acestei componente salariale, cu influență asupra salarizării polițiștilor“. … 20.Cu referire la art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 arată, mai întâi, că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ introduce o limitare a destinatarilor articolului, limitare care este și imprecisă. De pildă, printr-un ordin de ministru clasificat, s-a dispus ca aceste prevederi să fie aplicate doar angajaților din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne, modificându-se, astfel, textul legal. Totodată, angajații din structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne sunt privilegiați față de cei angajați în Inspectoratul General al Poliției Române sau inspectoratele de poliție județene care desfășoară aceeași activitate și care, astfel, sunt discriminați. Cu alte cuvinte, pentru aceleași condiții de muncă, se stabilesc salarii diferențiate. … 21.Prevederile art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare standardelor de calitate a legii, pentru următoarele motive: acest text legal stabilește o majorare salarială de 12,5% pentru o serie de instituții publice. Potrivit art. 7 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră reprezintă instituții publice și, ca atare, angajații acestora ar fi trebuit să beneficieze de majorarea salarială prevăzută de art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Însă, din cauza neclarității acestui text, a fost posibilă excluderea angajaților celor două instituții publice anterior evocate din câmpul său de aplicare. Cu toate acestea, apreciază autorii excepției, chiar și dacă ar fi beneficiat de majorarea salarială, tot ar fi existat o discriminare față de angajații din structurile din subordine/coordonare, din cauza lipsei unei criteriu obiectiv al diferențierii. În structurile polițienești, funcțiile în care se încadrează polițiștii sunt diferențiate în funcție de eșalon, iar prin acest text se introduce o dublă diferențiere. … 22.Prevederile art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii, întrucât nu conțin în enumerare și funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, anumite componente salariale, începând cu salariul de funcție și continuând cu sporuri și alte drepturi salariale, încalcă principiul egalității în drepturi, echității, egalității de tratament și al caracterului unitar al unei legi de salarizare unice în sistemul bugetar. Prin urmare, nu poate fi acceptată o situație defavorabilă pentru unele categorii de personal din sistemul bugetar, în sensul că unora li se aplică salariul de funcție și sporurile, iar altora nu, în condițiile în care cei cărora nu li se aplică au și coeficienții mai mici. … 23.În legătură cu art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, se arată că aceste prevederi legale nu fac nicio referire cu privire la ceea ce se întâmplă cu sporurile, compensațiile și alte drepturi care apar/sunt introduse de noua lege (Legea-cadru nr. 284/2010). Este cazul compensației de pericol deosebit, prevăzută pentru polițiști, care ar fi trebuit aplicată la salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, întrucât nu exista nicio prevedere legală care să blocheze aplicarea acesteia. Compensația de pericol deosebit nu fusese prevăzută de legislația de salarizare aplicabilă în 2010 și nu trebuie să se confunde suma compensatorie reprezentând foste sporuri, introduse în salariul de funcție începând cu 1 ianuarie 2011, între care sporul de pericol deosebit prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu compensația de pericol deosebit introdusă prin art. 14 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Aceasta, într-adevăr, face parte din salariul de funcție tocmai ca acesta să aibă un nivel minim corespunzător salariului minim brut pe țară. … 24.Așadar, construcția salariului de funcție și înghețarea acestuia în perioada de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 nu se confundă cu sporurile/compensațiile prevăzute de acest act normativ și care ar fi trebuit aplicate începând cu 1 ianuarie 2011.  … 25.Or, în filosofia dreptului, previzibilitatea normativă este baza securității juridice, definită, la rândul ei, ca principiu și exigență a ordinii juridice, condiție a stabilității economice și sociale. Soluțiile judiciare pronunțate de instanțe, precum și administrația publică efectivă se încadrează conceptual în principiul determinat al previzibilității. … 26.Tribunalul Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază în dosarele nr. 1.165D-1.171D/2020, nr. 1.243D/2020 și nr. 1.468D/2020 că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituționale, textele de lege invocate fiind contrare cerințelor de stabilitate și previzibilitate a legii, iar dispozițiile de lege criticate nu îi permit polițistului să aibă reprezentarea corectă a alcătuirii și întinderii drepturilor sale salariale. Astfel, instanța apreciază că textele de lege invocate contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 31 și ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. … 27.Tribunalul Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.314D/2020 că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2003, a sintagmei „de până la“ din cuprinsul art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este întemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a sintagmei „structurile centrale ale instituțiilor din“ din cuprinsul art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată.  … 28.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că, în măsura în care legiuitorul a prevăzut în Legea fundamentală că drepturile salariale ale polițiștilor se stabilesc prin lege, rezultă că reglementarea acestora printr-un ordin al ministrului de interne înfrânge Constituția, căci s-ar admite oportunitatea ordonatorului de credite de a completa Legea fundamentală, adăugând la aceasta. De asemenea, consideră că drepturile salariale trebuie să fie clare, previzibile, predictibile, nu să fie emise prin ordin cu caracter secret. … 29.Curtea de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor sunt constituționale. Instanța apreciază că sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“ din art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este constituțională, dar că dispozițiile criticate din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi afectate de neconstituționalitate, în măsura în care ar fi analizate din perspectiva considerentelor expuse de Curtea Constituțională în Decizia nr. 318 din 21 mai 2019 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. … 30.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, cu privire la sintagma „fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de lege“, ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la sintagma „structurile centrale ale instituțiilor din“, precum și ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale.  … 31.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia în privința excepției de neconstituționalitate. … 32.Tribunalul Vaslui – Secția civilă apreciază că textele legale a căror neconstituționalitate se invocă nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. … 33.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 34.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 35.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 36.Obiectul reunit al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, ale art. 14 alin. (1) și (5) și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea nr. 153/2017, precum și cele ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, care au următorul conținut:– Art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003:(1)Polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază.(2)Unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.; … – Art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează modul de aplicare în timp, respectiv 1 iulie 2017-31 decembrie 2018, a acesteia;  … – Art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017:Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază. (…)(5)Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite; … – Art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017:Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care sunt încadrați în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%. … – Art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010:(5)În salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. …  … 37.Majoritatea prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 [printre care se află și dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) ale acesteia] au fost abrogate la 1 ianuarie 2010 prin art. 48 alin. (1) pct. 9 din partea a III-a, capitolul VI din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Având însă în vedere Decizia sa nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională este sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate din acest act normativ. … 38.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor, în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 31 privind dreptul la informare, în art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică statutul funcționarilor publici. De asemenea, se mai invocă prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la salarizare egală pentru muncă egală din Declarația Universală a Drepturilor Omului.  … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra acestora, prin raportare la critici similare. … 40.Astfel, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 41.Curtea a reținut că cele mai multe dintre prevederile Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2004, printre care și art. 21 alin. (1), au fost abrogate, începând cu 1 ianuarie 2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Printre prevederile abrogate se numără și art. 21 alin. (1) al acesteia.  … 42.În vederea clarificării conținutului normativ al art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, Curtea a considerat utilă prezentarea elementelor sale componente în funcție de ipoteza sa de aplicare, pe de o parte, și de dispoziția normativă propriu-zisă a acestuia, pe de altă parte. Astfel, în ceea ce privește sfera sa de aplicare, art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 vizează o categorie determinată de subiecți de drept, respectiv polițiștii care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea unui număr determinat de acțiuni, misiuni, operațiuni etc., după cum urmează: (i) misiuni operative de protecție a demnitarilor; (ii) acțiuni de gardare, protecție și control antiterorist; (iii) acțiuni de supraveghere operativă; (iv) proceduri speciale; (v) activități de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România; (vi) culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor; și (vii) investigări, acțiuni și intervenție cu un grad ridicat de risc ori în condiții de pericol deosebit. Polițiștii care realizează una dintre aceste 7 activități beneficiază de un spor de până la 30% din salariul de bază, denumit în continuare sporul.  … 43.Cu referire la natura juridică a acestui spor, Curtea Constituțională a amintit că s-a pronunțat prin Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006. În cauza soluționată prin această decizie, s-a criticat art. I pct. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 8/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003, care prevedea ca în anul 2004 sumele necesare acordării coeficienților de ierarhizare a funcțiilor să se asigure prin diminuarea cu 10% a sporului acordat conform art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Curtea Constituțională a reamintit, cu referire la această critică, că sporurile, adaosurile și alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea și/sau diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, precum și a altor condiții și criterii de acordare țin de competența și de opțiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiție de ordin constituțional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică. … 44.Art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 a fost abrogat prin Legea-cadru nr. 330/2009. Cu toate acestea, sporul a supraviețuit și în noua reglementare [potrivit art. 16 alin. (1) din anexa nr. IV – „Reglementări specifice personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 330/2009, „Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari în activitate, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, precum și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, verificare și valorificare a informațiilor, investigații, acțiuni și intervenție beneficiază de un spor de până la 30% calculat la solda funcției de bază/salariul funcției de bază, respectiv la salariul de bază.“]. În același timp, se observă și o modificare a sferei de aplicare a normei de acordare a sporului, în sensul extinderii categoriei de beneficiari ai acestuia. Evident, acest lucru se datorează faptului că prin Legea-cadru nr. 330/2009 statul român a instituit o reglementare salarială unitară a personalului bugetar din România. Astfel, așa cum rezultă din titlul anexei nr. IV la această lege, salarizarea personalului încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională s-a realizat în mod unitar începând cu această lege. … 45.La rândul ei, Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată de Legea-cadru nr. 284/2010, dar, din nou, sporul a supraviețuit [potrivit art. 14 alin. (1) din cuprinsul anexei nr. VII – „Familia ocupațională de funcții bugetare «Apărare, ordine publică și siguranță național㻓 la Legea-cadru nr. 284/2010, „Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiții de pericol deosebit, desfășurată în exercitarea atribuțiilor funcționale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unității, personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operații speciale, misiunilor operative de protecție a demnitarilor, a acțiunilor de gardare, protecție și control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale și activităților de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare și asistență medicală și psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecție în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare și valorificare a informațiilor sau datelor/situațiilor/documentelor/ actelor, investigații, acțiuni și intervenție beneficiază de o compensație de risc/pericol deosebit de până la 30%, calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.“]. Curtea a reținut că denumirea sporului a fost înlocuită cu noțiunea compensație de risc/pericol deosebit, denumită în continuare compensația, fără a fi însă afectată natura acestui drept salarial sau fără a fi afectat, în mod esențial, conținutul reglementării.  … 46.În sfârșit, Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată, începând cu 30 iunie 2017, prin Legea-cadru nr. 153/2017. Dar, o dată în plus, sporul/compensația a fost păstrat/ă în această lege, în vigoare și în prezent, art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, criticat și acesta în prezenta cauză, păstrând, în esență, conținutul reglementării din art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003.  … 47.Curtea a reținut deci că prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 fac parte dintr-o succesiune de acte normative prin care, începând cu 1 ianuarie 2004 și până în prezent, s-a acordat unor categorii de beneficiari un drept de natură salarială, denumit spor sau, după caz, compensație, prevăzându-se condițiile de acordare.  … 48.Complementar acestor norme substanțiale, legiuitorul a adoptat și o serie de norme de implementare, în sensul că acestea servesc la punerea efectivă în aplicare a normelor constitutive de drepturi salariale. Astfel, fiecare dintre cele 4 norme juridice de instituire a sporului/compensației a fost însoțită de câte o normă de implementare, care, în esență, a avut același conținut, după cum urmează: (i) art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 – „Unitățile, categoriile de personal și cuantumul sporului se stabilesc prin ordin al ministrului de interne“; (ii) art. 16 alin. (4) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și procentul de acordare a sporului se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite“; (iii) art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite“; și (iv) art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 – „Unitățile, categoriile de personal, condițiile, criteriile și mărimea compensației se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite“.  … 49.În prezenta cauză, desigur, având în vedere că dintre normele institutive ale sporului/compensației sunt criticate exclusiv prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și ale art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, sunt criticate exclusiv normele de implementare a acestor două articole, respectiv art. 21 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 și art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 50.Cu referire, mai întâi, la excepția de neconstituționalitate a art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, se observă că, în mod greșit, instanțele judecătorești au sesizat Curtea Constituțională și cu prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Sesizarea este eronată deoarece s-a făcut cu încălcarea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Astfel, în unele dosare (dosarele nr. 1.166D/2020, nr. 1.167D/2020, nr. 1.168D/2020, nr. 1.169D/2020, nr. 1.170D/2020, nr. 1.171D/2020, nr. 1.243D/2020, nr. 1.468D/2020 și nr. 1.858D/2021) reclamanții nu și-au întemeiat acțiunea expres și pe prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, ci doar pe cele ale Legii-cadru nr. 284/2010 (în vigoare în intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017) și ale Legii-cadru nr. 153/2017 (în vigoare din 1 iulie 2017 până în prezent). Ulterior, cu încălcarea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, aceștia au ridicat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, nu doar a art. 14 alin. (1) și (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, Curtea Constituțională, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este datoare să sancționeze această conduită, atât a autorilor excepției, cât și a instanțelor judecătorești respective, de a sesiza Curtea Constituțională cu prevederi legale fără legătură cu cauza și, în acest sens, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, cu privire la dosarele mai sus menționate.  … 51.În celelalte dosare, în care reclamanții și-au întemeiat acțiunea expres sau indirect (dosarele nr. 1.165D/2020, nr. 1.314D/2020, nr. 1.468D/2020, nr. 1.557D/2020, nr. 2.492D/2020, nr. 2.506D/2020 și nr. 1.888D/2021) și pe prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, soluția care se impune este tot respingerea, ca inadmisibilă, pentru că prevederile legale criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei.  … 52.Cu alte cuvinte, dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, în fapt, nu sunt aplicabile în cauză. Astfel, aspectul că unele soluții legislative au fost preluate succesiv în legislația ulterioară nu determină aplicarea actului normativ primar și nici calificarea acestuia ca fiind în vigoare, fapt relevat prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale. În fapt, este vorba despre o serie de acte normative succesive prin care legiuitorul și-a manifestat voința față de o anumită soluție legislativă. Însă numai actul normativ aplicabil litigiului și care continuă să își producă efecte juridice în cauză poate fi supus controlului de constituționalitate. … 53.Trebuie precizat că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată, drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 54.Indiferent care legislație ar fi fost aplicabilă în trecut, Legea-cadru nr. 153/2017 vine să unifice sistemul salarial bugetar până în anul 2022. Astfel, ca principiu, persoanele care au fost defavorizate sau discriminate vor primi în tranșe, potrivit legii, sumele de bani cuvenite, astfel încât până la 1 ianuarie 2023 să se ajungă, pe baza unor criterii clar definite, la egalizarea salarizării pentru persoanele care se află în aceeași situație. Așadar, prin prisma elementelor subliniate, prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 nu mai au relevanță și, în consecință, nici nu mai sunt aplicabile în cauză, ceea ce antrenează lipsa de legătură cu soluționarea cauzei. … 55.De altfel, ca o chestiune de principiu, în privința modului de stabilire a salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, art. 12 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că acestea se stabilesc potrivit dispozițiilor acestei legi și anexelor la legea-cadru, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite. Începând cu anul 2023, potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din legea-cadru anterior menționată, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare se vor stabili, pentru toate funcțiile cuprinse în anexele nr. I-VIII la lege, prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în aceste anexe cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. … 56.În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, prin art. 36 din acest act normativ s-a stabilit că, la data intrării în vigoare, 1 iulie 2017, trebuie să se procedeze la reîncadrarea personalului salarizat „pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38“. … 57.În acest context normativ, Curtea constată că stabilirea unei anumite valori a salariului de bază pentru funcțiile publice pentru anul 2022 are un caracter tehnic, integrat concepției legislative de creare a unui sistem de salarizare prin care să se regleze în timp disfuncționalitățile existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, inclusiv prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. Cu alte cuvinte, o asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive a legii-cadru, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“. … 58.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 59.De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 60.Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). În consecință, stabilirea prin lege a unei anumite valori a salariilor de bază plătite managerilor publici, angajați din fonduri publice, nu are semnificația încălcării dreptului fundamental la salariu. … 61.În plus, Curtea reține că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin Legea-cadru nr. 153/2017, apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 62.Legea-cadru nr. 153/2017 a fost adoptată tocmai pentru a corecta inegalitățile semnalate în sistemul bugetar, chiar dacă acest lucru înseamnă că finalitatea sa este atinsă după mai mulți ani, etapizat. … 63.În continuare, cu referire la excepția de neconstituționalitate a art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a observat, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, că, în realitate, autorii excepției erau nemulțumiți de omisiunea legiuitorului de a-i include în enumerare și pe funcționarii cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne. Dar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul este cel care își asumă politica salarială cu privire la personalul plătit din fonduri publice, prin aceasta înțelegându-se atât stabilirea sistemului de salarizare, cât și a drepturilor salariale suplimentare. Curtea nu are nici rolul și nici competența de a stabili ea însăși elementele acestei politici, ci de a verifica respectarea exigențelor constituționale inerente actelor normative adoptate de legiuitor în acest domeniu, și nu oportunitatea unei măsuri de politică salarială (a se vedea Decizia nr. 667 din 9 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017, paragraful 23, sau Decizia nr. 139 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 3 iunie 2020, paragraful 15). Prin urmare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, soluție care se impune și în prezenta cauză. … 64.Cu referire la criticile aduse art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin aceeași decizie (Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată), Curtea a observat, pe de o parte, că aceste dispoziții legale sunt clare și, pe de altă parte, că aduc în discuție simple modalități de interpretare și aplicare a lor. Așa cum în mod repetat a subliniat Curtea Constituțională, dacă în privința normei de referință, și anume Constituția, Curtea este unica autoritate jurisdicțională care are competența de a o interpreta, în privința normelor supuse controlului de constituționalitate, interpretarea este realizată de instanțele judecătorești, conform art. 126 alin. (1) din Constituție (a se vedea și paragraful 18 al Deciziei nr. 548 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 9 octombrie 2020).  … 65.Mai departe, tot prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, precitată, cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat jurisprudența sa, potrivit căreia sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăsește printre domeniile strict și limitativ prevăzute care, conform art. 73 alin. (3) din Constituție, fac obiectul de reglementare al legii organice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 645 din 29 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 21 decembrie 2005, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021, și Decizia nr. 105 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 2 iunie 2021). În plus, se observă că, prin constatarea neconstituționalității art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, criticile pe care autorul prezentei excepții le aduce acestor soluții își pierd relevanța, rămânând, în esență, fără obiect (a se vedea, în acest sens, paragrafele 71-79 ale prezentei decizii). Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este neîntemeiată. Prin urmare, Plenul Curții a respins, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 66.Cu referire la constituționalitatea art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, prin aceeași decizie anterior menționată, Curtea Constituțională a reținut că, prin Decizia nr. 318 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 iulie 2019, a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, care, în esență, aveau același conținut cu dispozițiile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. … 67.Curtea a conchis că dispozițiile art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 generează incertitudine și neclaritate în privința aplicării dispozițiilor alin. (1) și (2) ale aceluiași articol de lege, categoriile de personal cuprinse în ipoteza normei neputând anticipa natura criteriilor și condițiilor ce vor fi stabilite de ordonatorul de credite (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). … 68.Curtea a reținut că libertatea ordonatorului de credite de a stabili în mod concret cuantumul compensației în marja prevăzută de lege nu se poate raporta decât la criteriile și condițiile stabilite de lege, așa cum de altfel statuează și art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit căruia „drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii“ (a se vedea paragraful 24 al Deciziei nr. 318 din 21 mai 2019). … 69.În continuare, Curtea a reținut că, pentru intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017, a constatat neconstituționalitatea normei de implementare a normei de instituire a compensației. De asemenea, a reținut că normele de implementare a normelor de instituire a compensației pentru intervalul 1 iulie 2017 – prezent au, în esență, un conținut identic cu cel al normelor constatate ca fiind contrare Constituției. Ca atare, prevederile art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost declarate neconstituționale. … 70.În plus, prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.“, nu au permis Curții Constituționale să ofere o soluție diferită în acea cauză, având în vedere că art. 14 alin. (4) din Legea-cadru nr. 284/2010 și art. 14 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 au un conținut identic, singura diferență vizând intervalul de aplicare a aceleiași soluții normative. Astfel, dacă nu ar fi fost constatată neconstituționalitatea și a normelor de implementare a soluțiilor legislative de acordare a sporului/compensației pentru intervalul 1 iulie 2017 – prezent, beneficiarii îndreptățiți la primirea compensației pentru activitățile desfășurate în acest interval ar fi fost în mod evident discriminați față de beneficiarii care și-au desfășurat activitatea în intervalul 1 ianuarie 2011-30 iunie 2017. … 71.În concluzie, în prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 294 din 17 mai 2022, și având în vedere soluția de admitere pronunțată prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 72.Sub acest aspect, Curtea subliniază că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunțate de Curtea Constituțională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluția de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În această situație, în considerarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care instituie regula potrivit căreia deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, revizuirea întemeiată pe acest motiv va putea fi introdusă în termenul de 3 luni prevăzut de art. 511 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care se calculează de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată anterior constatării neconstituționalității textului de lege incident în cauza soluționată printr-o hotărâre definitivă a cărei revizuire poate fi cerută în aceste condiții. … 73.În ceea ce privește prevederile art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, Curtea s-a pronunțat asupra prevederilor art. 1 din Legea nr. 285/2010 prin Decizia nr. 624 din 7 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2022, paragrafele 28-31.  … 74.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că „stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că „stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, precitată). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților săi din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57. … 75.Astfel, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate dau expresie opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar și că aceste norme juridice clarifică pentru perioade precis determinate situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor și efectelor juridice pe care le produc. Reținând că, raportat la rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident cu respectarea prevederilor Constituției, Curtea constată că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esență, garantarea cuantumului drepturilor salariale și evitarea scăderii drepturilor salariale ale personalului bugetar. … 76.Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu au semnificația repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate. Așadar, modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost supuse controlului dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că „prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție“. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. … 77.În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. … 78.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Afacerilor Interne, în numele unor membri de sindicat, în dosarele nr. 2.465/115/2019, nr. 2.564/115/2019, nr. 2.472/115/2019, nr. 2.476/115/2019, nr. 2.495/115/2019, nr. 2.513/115/2019, nr. 2.538/115/2019, nr. 30.266/3/2019 și nr. 1.874/115/2019 ale Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.340/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4.544/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 15.631/3/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 14.670/3/2019* al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 28.529/3/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 566/89/2020 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, ale art. 38 alin. (2) și (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri public, excepție ridicată de aceeași parte în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri public, precum și ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport de criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dolj – Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Vaslui – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE
CRISTIAN DELIORGA
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește