DECIZIA nr. 429 din 21 iunie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 4,6,16,17 și 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Bleotu Cristian Irinel în Dosarul nr. 37.229/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, întro cauză având ca obiect o contestație privind noile certificate – Luptător cu Rol Determinant, formulată în temeiul art. 9^2 alin. (7) din Legea nr. 341/2004. … 

2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 și nr. 197D/2018, având ca obiect excepții de neconstituționalitate ale dispozițiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 și 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, excepții ridicate de Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe și Stângă Constantin, în dosarele nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 și nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal se prezintă autorii excepțiilor, Rupa Sonel și Stângă Constantin, asistați de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. Avocatul prezent depune împuternicire de reprezentare și a autorilor Dincă Ion și Langa Liviu-Gheorghe. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 și nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017. Reprezentantul Ministerului Public și avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 și nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului Ilie Drăgulin, care arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost încă aprobată prin lege, iar asupra criticilor de neconstituționalitate formulate în cauză, Curtea Constituțională nu s-a mai pronunțat în jurisprudența sa anterioară. Actul normativ criticat a fost adoptat în mod netransparent, fără avizul Consiliului Legislativ, și nu respectă adevărul istoric cu privire la Revoluția din 1989. Se mai arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale pentru că sunt discriminatorii și pentru că, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, au fost vătămate interesele unui număr de 22.000 persoane care trăiau exclusiv din indemnizație. … 7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având dreptul de liberă apreciere asupra unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. Reprezentantul Ministerului Public conchide că aceste considerente sunt valabile și în cauzele de față și solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 27 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.231/3/2016, prin încheierile din 20 aprilie 2017, pronunțate în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016 și 38.508/3/2016, precum și prin Sentința civilă nr. 4.390 din 7 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 28.445/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4,6,16,17 și 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe și Stângă Constantin, reclamanți în cauze având ca obiect contestații privind noile certificate – Luptător cu Rol Determinant, formulate în temeiul art. 9^2 alin. (7) din Legea nr. 341/2004. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că nu se justifică sub niciun motiv caracterul de urgență al actului normativ criticat, precum și faptul că acesta nu a fost analizat în ședință de guvern, el fiind publicat în Monitorul Oficial sub rezerva avizării de către Consiliul Legislativ, aviz ce a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea ordonanței de urgență. … 10.De asemenea, se arată că dispozițiile art. 3^1 din Legea nr. 341/2004 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, răniți, reținuți, urmași, dar, în mod deosebit, față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. Persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nu au participat la Revoluția din Decembrie 1989, singurul merit al lor fiind că un număr de 73 de muncitori de la Uzinele de Autocamioane Brașov au ieșit în stradă, doar pentru revendicări de ordin salarial. Cu toate acestea, prin actul normativ contestat, aceștia beneficiază în continuare de indemnizațiile reparatorii, în timp ce luptătorii remarcați nu mai beneficiază. … 11.Autorii susțin că se încalcă, de asemenea, dreptul la viață prevăzut de art. 22 alin. (1) din Constituție, din cauza diminuării sau neacordării indemnizației reparatorii, în condițiile în care, pentru majoritatea beneficiarilor Legii nr. 341/2004, aceasta este singura sursă de venit. În plus, măsurile de diminuare a indemnizațiilor încalcă prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție care consacră dreptul la măsuri de asistență socială și prevederile art. 53 din Constituție, fiind disproporționate. … 12.Neacordarea indemnizației reparatorii reprezintă și o încălcare a dreptului de proprietate, protejat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 13.Restrângerea exercițiului drepturilor pentru două dintre categoriile beneficiarilor Legii nr. 341/2004 are ca efect, în opinia autorilor, încălcarea prevederilor art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ambele privind interzicerea discriminării. … 14.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal arată că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate. În dosarele Curții nr. 2.852D/2017, nr. 2.853D/2017 și nr. 2.854D/2017 susține că punerea în aplicare a politicilor sociale și economice presupune, printre altele, și ca legiuitorul să dispună de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților sale de aplicare. Posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă nu poate fi împiedicată, mai ales în situațiile în care se impune ca statul să intervină în plan legislativ pentru rezolvarea urgentă a unor probleme care țin de interesul public. În caz contrar, s-ar ajunge la negarea competențelor legislative, lucru care ar fi inadmisibil. În Dosarul Curții nr. 181D/2018, instanța judecătorească nu șia motivat opinia, iar, în Dosarul Curții nr. 197D/2018, a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 389 din 14 iunie 2016. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul, în dosarele Curții nr. 2.853D/2017 și nr. 2.854D/2017, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 17.Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale, făcând trimitere la punctele de vedere exprimate cu ocazia soluționării de către Curtea Constituțională a unor sesizări de neconstituționalitate similare. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autorilor excepției de neconstituționalitate și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Cu referire la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși atât autorii acesteia, cât și instanța de judecată se referă la prevederile art. 4,6, 16, 17 și 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în realitate dispozițiile criticate sunt cele ale art. I pct. 4,6, 16, 17 și 19-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prevederile art. I pct. 4 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 modifică dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 341/2004 cu privire la instituirea și definirea titlurilor de Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989, Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și Participant la Victoria Revoluției din Decembrie 1989. Prevederile art. I pct. 6 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 introduce în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trei noi articole, respectiv art. 3^1,art. 3^2 și art. 3^3. Astfel, prevederile art. 3^1 din Legea nr. 341/2004 definesc noțiunile de persoane care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, urmaș de erou-martir, obiective de importanță deosebită, Secretariatul de Stat, Asociațiile de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, certificatele preschimbate și Comisia parlamentară, cele ale art. 3^2 reglementează procedura de eliberare a certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, iar prevederile art. 3^3 ale Legii nr. 341/2004 reglementează aspecte privind procedura de acordare a calităților pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1,2 și 4 din Legea nr. 341/2004. Dispozițiile art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 abrogă prevederile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 care se refereau la procedura de atribuire a titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004. Dispozițiile art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 reglementează procedura de eliberare a noului certificat de Luptător cu Rol Determinant. Prevederile art. I pct. 19 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 modifică art. 11 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „Comisia parlamentară își continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.“ Prevederile art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 modifică prevederile art. 12 și art. 13^1 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte care țin de modalitatea de constituire a surselor de finanțare necesare plății indemnizațiilor, precum și de situația acordării drepturilor. În sfârșit, prevederile art. I pct. 22 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2004 modifică prevederile art. 18 și 19 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte ce privesc Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987. … 21.În opinia autorilor excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 referitor la delegarea legislativă, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că o parte dintre dispozițiile criticate în dosarele conexate, respectiv art. I pct. 16 și 20-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (…) privind neconstituționalitatea (…) unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță (…) care are legătură cu soluționarea cauzei (…)“, nu au legătură cu soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională. Această concluzie se impune odată ce sunt avute în vedere, pe de o parte, evoluția reglementării în materia referitoare la arătarea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 și, pe de altă parte, natura cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 23.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în condițiile în care, în timp, Curtea Constituțională a pronunțat numeroase decizii prin care a analizat constituționalitatea unor dispoziții ale Legii nr. 341/2004 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, Curtea a reținut, în Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017 [paragrafele 22-26], că, în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. În baza dispozițiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. … 24.Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în noua reglementare, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. … 25.Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. … 26.Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat. … 27.Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. … 28.Autorii excepției de neconstituționalitate, prevalându-se de prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, au înaintat, în temeiul prevederilor art. 9^2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 341/2004, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 cereri cu privire la eliberarea noilor certificate de Luptător cu Rol Determinant. Nemulțumiți fiind de modul în care Secretariatul le-a soluționat cererile, au adresat, în temeiul art. 92 alin. (7) din Legea nr. 341/2004, Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989 câte o contestație. Ulterior, prevalându-se de prevederile art. 26 din Legea nr. 341/2004, aceștia au formulat, în contradictoriu cu Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989, pe rolul Tribunalului București – Secția a 2-a contencios administrativ și fiscal, acțiuni prin care au solicitat obligarea acesteia la soluționarea favorabilă a contestațiilor, acte juridice administrative pe care le consideră nelegale, nemotivate, neîntemeiate și neconstituționale; obligarea pârâtei de a înainta către Secretariatul de Stat avizul favorabil în vederea formulării propunerii de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant, de către Președintele României, precum și obligarea pârâtei să le contrasemneze certificatul doveditor al calității de Luptător cu Rol Determinant. În plus, autorii excepției de neconstituționalitate care face obiectul dosarelor Curții nr. 181D/2018 și nr. 197D/2018 au solicitat instanței de judecată și obligarea Secretariatului de a elibera adeverințe către Casa de Pensii, în vederea reintroducerii în plată a indemnizației reparatorii, neacordate începând cu 1 ianuarie 2012, precum și să dispună ca, în baza adeverințelor, Casa de Pensii din localitatea de domiciliu să le reintroducă în plată indemnizațiile reparatorii începând cu 1 ianuarie 2015, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 29.Prin dispozițiile art. I pct. 22 și 23 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate prevederile art. 18 și 19 din Legea nr. 341/2004, care fac parte din cap. II al acesteia intitulat Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987. Or, având în vedere că autorii excepției de neconstituționalitate au sesizat instanța judecătorească cu soluționarea unor acțiuni prin care apreciază că le sunt lezate interesele protejate de Legea nr. 341/2004 legate de participarea lor la Revoluția Română din decembrie 1989, așa cum se intitulează și capitolul I al acesteia, dispozițiile art. I pct. 22 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 30.De altfel, Curtea a mai pronunțat o soluție similară în jurisprudența sa anterioară. În acest sens, în paragraful 23 al Deciziei nr. 399 din 13 iunie 3017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 15 septembrie 2017, se precizează: „Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, referitoare la termenele în care se depun cererile prevăzute la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, respectiv cererile privind constatarea calităților prevăzute la art. 18 alin. (1) din aceeași lege referitoare la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, Curtea constată că aceste norme nu au legătură cu soluționarea cauzei, având în vedere faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate nu se află în ipoteza normei criticate, întrucât dețin certificate privind titlul de «Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite». Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, «Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]». Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 este inadmisibilă.“ … 31.Prevederile art. I pct. 16 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 abrogă dispozițiile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) se atribuie, prin decret, de către Președintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 și criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform alin. (1).“ … 32.Dispozițiile abrogate făceau parte din art. 9 al Legii nr. 341/2004 care se referă exclusiv la preschimbarea de către Secretariatul de Stat a certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989. Certificatul preschimbat, potrivit art. 1^1 lit. a) și b) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, este distinct de certificatul nou sau noul certificat. În temeiul acestei deosebiri, legiuitorul primar derivat a introdus, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în Legea nr. 341/2004, un nou articol, respectiv art. 9^2. Or, în condițiile în care autorii excepției au formulat acțiunile de pe rolul instanțelor judecătorești în temeiul art. 92 din Legea nr. 341/2004, prevederile art. I pct. 16 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluționarea acestora. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 16 dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 33.Așa cum, în mod constant, a arătat Curtea Constituțională (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, nr. 250 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 18 iulie 2017, paragraful 26, nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, paragraful 42, și nr. 131 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, paragraful 23), este unanim acceptat că exercitarea atribuțiilor judecătorului implică, în primul rând, identificarea normei aplicabile. În considerarea acestui fapt, precum și a obiectului acțiunilor cu a căror soluționare a fost învestită instanța, Curtea reține că prevederile art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu pot să facă parte dintre normele pe care acestea le pot aplica în soluționarea litigiilor. … 34.Legea nr. 341/2004 a instituit un mecanism potrivit căruia, sub condiția îndeplinii anumitor condiții, sunt recunoscute o serie de titluri și calități [a se vedea prevederile art. 3 alin. (1)]. Subsecvent acestei recunoașteri a titlurilor și a calităților, Legea nr. 341/2004 acordă și anumite drepturi patrimoniale (a se vedea prevederile art. 4 și 5). Cu alte cuvinte, recunoașterea, în concret, pentru o anumită persoană, a uneia dintre calitățile sau titlurile prevăzute de Legea nr. 341/2004 îi conferă și calitatea de titular al drepturilor prevăzute de art. 4 și 5. Cu toate acestea însă, cele două operațiuni sunt, din punct de vedere conceptual, distincte. De altfel, Curtea însăși, în paragraful 15 al Deciziei nr. 236 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, a reținut că obținerea unei indemnizații, în condițiile legii, deci a unei valori patrimoniale, de către persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege în acest sens, constituie un drept ulterior, subsecvent constatării calității de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. … 35.Or, având în vedere, pe de o parte, că obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate vizează recunoașterea unuia dintre titlurile și calitățile oferite de Legea nr. 341/2004, respectiv Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant și, pe de altă parte, că prevederile art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 reglementează aspecte care țin de modalitatea de constituire a surselor de finanțare necesare plății indemnizațiilor, precum și de situația acordării drepturilor, acestea nu au legătură cu soluționarea cauzelor în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 36.În plus, din examinarea criticilor de neconstituționalitate nu se pot decela argumente care să vizeze, în mod specific, prevederile art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Or, având în vedere exigența impusă de Curte autorilor excepțiilor de neconstituționalitate de a le motiva, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 apare, o dată în plus, ca inadmisibilă. … 37.Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 20 și 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 38.În jurisprudența sa anterioară, Curtea a reținut, de exemplu în deciziile nr. 785 din 15 decembrie 2016 [paragraful 30] sau nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017 (paragraful 49), referitor la existența unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, că normele legale supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective. … 39.În jurisprudența sa, Curtea a arătat, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale privind dreptul de proprietate, dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și corporală și dreptul la un nivel de trai decent, că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, și Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obține titlul de „luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“ nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor. … 40.De asemenea, Curtea a reținut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituției este condiționată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancțiunile nerespectării acestor cerințe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exercițiului drepturilor respective. (a se vedea Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 16 și 17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017). … 41.Cu referire particulară la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a constatat, în Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, că sumele reprezentând indemnizații restante ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceste tipuri de indemnizații au caracter reparatoriu, fără consacrare constituțională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizații pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvența și modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea, în acest sens, art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). … 42.Curtea a luat în considerare, în trecut, și critici formulate din perspectiva art. 53 din Constituție, reținând, de exemplu prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 59, că nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 16 și 20-23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe și Stângă Constantin în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 și nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași părți în aceleași dosare ale aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. I pct. 4,6,17 și 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește