DECIZIA nr. 428 din 4 iulie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 17 octombrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 3REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 3
ART. 6REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 8
ART. 7REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 8REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 17REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 20REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 CAP. 2
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 408 13/06/2017
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 108 14/02/2006
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 53 19/02/2002
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 26REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 41
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 28REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 28REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 38
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 58 12/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 75 18/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 134 10/03/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 206 28/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 521 30/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 519 30/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 523 30/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 208 28/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 579 09/07/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 328 11/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 326 11/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 703 06/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 704 06/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 813 10/11/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 817 10/11/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 845 12/12/2019





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Atilla – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Doru Marian Trifan în Dosarul nr. 8.508/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 753D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 754D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de Maria Ghihaniș și Marius Teodor Muraru în Dosarul nr. 9.238/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 754D/2018 la Dosarul nr. 753D/2018, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că stabilirea sistemului de salarizare reprezintă atributul legiuitorului, în raport cu criteriile enunțate de art. 8 din lege, precum și de art. 3 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 8 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.508/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Doru Marian Trifan într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.8.Prin Încheierea din 8 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.238/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Maria Ghihaniș și Marius Teodor Muraru într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că încadrarea specialiștilor IT pe aceeași grilă de salarizare cu cea a grefierilor este neconstituțională, având în vedere caracterul complex al activității desfășurate de un specialist IT, semnificativ diferit de cel al grefierului.10.Se instituie o discriminare vădită între specialiștii care asigură funcționarea tehnică în cele mai bune condiții a întregului sistem judiciar din România și ceilalți specialiști din cadrul acestui sistem. Autorii susțin că se creează, în mod nejustificat, o diferențiere de salarizare între specialiștii din cadrul instanțelor și parchetelor și ceilalți specialiști IT din sistemul judiciar, referindu-se la specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care fac aceeași muncă.11.În aceleași timp, autorii consideră că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece determină în cazul specialiștilor IT stabilirea unor salarii substanțial diminuate în raport cu cele actuale – pe perioadă nedeterminată și fără caracter excepțional. Reducerea cu mai mult de 50% a nivelului salarial actual aduce atingere dreptului la salariu, în timp ce măsurile de restrângere a exercițiului dreptului la muncă în componenta sa privind dreptul la salariu sunt discriminatorii, reducerile salariale aplicându-se numai specialiștilor IT, nu și altor angajați din sistemul judiciar.12.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul constituționalității prevederilor legale ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, în Dosarul nr. 753D/2018, îl constituie prevederile anexei nr. V: „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ capitolul II: „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.17.În Dosarul nr. 754D/2018, obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile anexei nr. V capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017. Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepției, rezultă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează dispozițiile anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 și, prin urmare, Curtea reține că obiectul excepției îl constituie aceste prevederi legale.18.Prevederile legale criticate instituie salariul de bază și coeficientul corespunzător în raport cu funcția ocupată, nivelul studiilor și vechimea în funcție, pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, inclusiv specialiști IT.19.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția socială a muncii și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate fac parte din anexa nr. V: „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“, capitolul II: „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din Legea-cadru nr. 153/2017 și instituie salarii de bază și coeficienți în raport cu vechimea în funcție și nivelul de studii pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor, inclusiv pentru specialiștii IT.21.Curtea observă că, invocând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, autorii excepției consideră că stabilirea aceluiași tratament juridic precum cel de care beneficiază grefierii, sub aspectul salarizării, este nejustificată, având în vedere importanța și complexitatea muncii desfășurate de specialiștii în domeniul informatic.22.În acest context, Curtea reține că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. Astfel, prin Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, și prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017, Curtea Constituțională a statuat că este dreptul și obligația autorității legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57.23.În plus, Curtea observă că acceptarea susținerilor autorilor excepției ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare.24.Referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între specialiștii IT și alte categorii de specialiști din sistemul judiciar, Curtea precizează că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice.25.De altfel, art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).26.Pe altă parte, criticile autorilor excepției referitoare la instituirea unei discriminări chiar în cadrul categoriei specialiștilor în domeniul informatic se bazează pe modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017. Or, asemenea aspecte vizând interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale excedează controlului de constituționalitate, fiind de resortul instanțelor judecătorești.27.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și ale art. 53 din Constituție, Curtea reține că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia.28.De asemenea, Curtea constată că este lipsită de temei critica de neconstituționalitate potrivit căreia o dată cu aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, veniturile salariale ale specialiștilor IT au fost diminuate, de vreme ce dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) din lege stabilesc că: Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;.29.În aceste condiții, nu poate fi reținută o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, în componenta sa privind dreptul la salariu, în sensul art. 53 din Constituție și, pe cale de consecință, dispozițiile art. 41 și ale art. 53 din Legea fundamentală invocate nu sunt încălcate.30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Marian Trifan în Dosarul nr. 8.508/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Maria Ghihaniș și Marius Teodor Muraru și constată că prevederile anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 și 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x