DECIZIA nr. 428 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Sindicatul „Sanitas“ din Institutul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă, în numele și pentru membrii săi Corina Agârbiceanu și alții, în Dosarul nr. 27.831/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.569D/2020. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Florin-Gabriel-Alexandru Gornea, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Institutul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1), ale art. 41 alin. (1) și ale art. 53 din Constituție. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate dispun amânarea aplicării art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care se referă la sporul pentru condiții de muncă. Însă pentru salariații din sectorul „Învățământ“ se instituie, prin art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, o excepție de la regula stabilită prin art. 3 alin. (1) din același act normativ și li se creează astfel o situație preferențială în raport cu salariații din sectorul „Sănătate“. Nu se poate susține că acești salariați se află în situații diferite, intenția legiuitorului fiind să stabilească același tratament juridic pentru toate categoriile de personal plătit din fondurile publice, din moment ce art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 se referă la toți salariații plătiți din fonduri publice. Aplicarea acestui articol a fost prorogată succesiv, dar de fiecare dată prorogarea s-a referit la toți salariații plătiți din fonduri publice. Însă, prin ultima prorogare, instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, se creează o discriminare pentru salariații din sectorul „Sănătate“, care ar fi beneficiat de aplicarea regulii stabilite de art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 începând cu 1 ianuarie 2018, spre deosebire de cei din „Învățământ“, care au beneficiat de aplicarea regulii încă de la 1 martie 2017. Nu există nicio rațiune pentru a face o asemenea diferențiere. Chiar dacă de plano deosebirea de tratament juridic între diferitele categorii de personal nu are semnificația încălcării art. 16 din Constituție, în speță a avut loc o asemenea încălcare. Nu ne aflăm în situația de diferențiere a sporurilor între diferite categorii de personal, deoarece regula este aceeași, ci doar începutul aplicării acesteia diferă în timp, creându-se astfel un decalaj care nu este justificat prin prisma dispozițiilor constituționale. Depune note scrise. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că nu se susține critica formulată în raport cu art. 16 din Constituție, întrucât nu poate fi vorba despre discriminare, atât timp cât categoriile de personal supuse comparației sunt diferite. Consideră ca fiind inadmisibilă critica formulată în raport cu art. 41 alin. (1) din Constituție, deoarece sporurile reprezintă un drept salarial suplimentar, nu unul fundamental, care să se bucure de protecție constituțională. Totodată, critica formulată în raport cu art. 44 din Constituție este, în opinia sa, nefondată, deoarece cuantumul salariului nu face obiectul unui „bun“, câtă vreme nu ajunge exigibil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 16 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.831/3/2019, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Sindicatul „Sanitas“ din Institutul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă, în numele și pentru membrii săi Corina Agârbiceanu și alții, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de obligare la plata către membrii de sindicat a sporului lunar de 15% pentru condiții de muncă deosebite din salariul de bază lunar pentru anul 2017. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate sa creat o situație preferențială și discreționară pentru categoria de salariați din familia ocupațională de funcții bugetare „Învățământ“ față de salariații din familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și Asistență socială“, cu privire la plata lunară a sporului de 15% pentru condiții de muncă deosebite, respectiv plata acestuia începând cu luna martie 2017 pentru salariații din învățământ și începând cu luna ianuarie 2018 pentru salariații din sănătate. Această discriminare nu are la bază criterii obiective și rezonabile, întrucât ambele categorii de salariați se află în situații comparabile, ceea ce le conferă dreptul la valorificarea sporurilor. Fundamentul sau baza factuală ce stă la originea discriminării constă în condițiile efective de lucru în care au prestat activitatea ambele categorii de salariați, expunându-se la condiții grele de muncă și/sau suprasolicitării neuropsihice. … 7.Mai mult decât atât, dispozițiile criticate duc la crearea unui prejudiciu salariaților din sistemul de sănătate prin pierderea/restrângerea/diminuarea (intervenția prescripției) dreptului de a solicita sumele de bani cuvenite, sume rezultate din sporul de 15% pentru anul 2017, față de salariații din învățământ, care beneficiază de acest drept și pentru anul 2017, conform dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017. … 8.În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a reținut că dreptul la salariu se bucură, în egală măsură, de protecția acordată dreptului la muncă, fiind o componentă a acestuia, dar și de protecția acordată dreptului de proprietate, întrucât reprezintă un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 9.De asemenea, este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, prin prisma condițiilor de restrângere a exercițiului unor drepturi sau libertăți, și se arată că, în prezenta cauză, o singură cerință este îndeplinită, și anume aceea că restrângerea (limitarea dreptului) este prevăzută de lege, în timp ce celelalte condiții nu sunt îndeplinite: legea, în forma adoptată, nu indică nicio situație care să impună restrângerea exercițiului dreptului, această măsură nefiind circumscrisă motivelor expres prevăzute de textul constituțional, iar restrângerea este aplicată discriminatoriu, în condițiile în care celelalte categorii de personal salarizat din fonduri publice au beneficiat, ca efect al aplicării aceleiași legi, de creșteri salariale (personalul medical). … 10.Aplicarea normelor a căror constituționalitate se contestă aduce atingere însuși dreptului la salariu, constituind o afectare substanțială a drepturilor legitime ale membrilor de sindicat și a așteptărilor legitime pe care tot legiuitorul le-a creat prin recunoașterea unui nivel al salariului mai mare. … 11.Revenirea legiuitorului asupra măsurii pe care tot el a instituit-o, dar în sens invers, nejustificată de niciun motiv obiectiv (în condițiile în care România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre țările membre ale Uniunii Europene și una dintre cele mai mari creșteri economice din lume raportate în același an), impietează asupra dreptului membrilor de sindicat la un nivel de trai decent, nivel care s-a raportat la cuantumul veniturilor salariale obținute până la data de 31 decembrie 2017. Se precizează că și dreptul la un nivel de trai decent a fost expres calificat de Curtea Constituțională ca drept fundamental, sens în care este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Afectarea drepturilor fundamentale nu se poate face, deci, nici chiar prin lege, decât în condițiile stabilite de art. 53 din Constituție. … 12.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că nu există o discriminare între reclamanții-autori ai excepției și celelalte categorii socioprofesionale care au în plată deja sporul solicitat, prevăzut de art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, deoarece cele două categorii de personal bugetar (din sistemul de învățământ și din sistemul de sănătate) nu se află în situații juridice similare. De asemenea, instanța apreciază că în cauza pendinte nu este incidentă Decizia Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, având în vedere că aceasta viza diminuarea cuantumului pensiei aflate în plată, nu și posibilitatea obținerii în viitor a unui spor, ca o componentă a dreptului salarial, cum este cazul solicitărilor din prezenta cauză. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autorului excepției, notele scrise depuse de autorul excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, care au următorul cuprins: „Prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.“ … 17.Dispozițiile art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, la care textul de lege criticat face trimitere, au următorul cuprins: „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară – administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională sau autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.“ … 18.Curtea observă că dispozițiile Legii-cadru nr. 284/2010 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 sunt incidente în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, urmează a se exercita controlul de constituționalitate asupra acestor dispoziții legale. … 19.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 dispun amânarea, până la 1 ianuarie 2018, a aplicării dispozițiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, care stabilesc că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I–VIII la aceeași lege-cadru, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament. … 21.Curtea observă că soluția legislativă reglementată prin prevederile ce formează obiectul excepției în prezenta cauză a mai fost supusă controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici asemănătoare, cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, dispoziții legale care un conținut similar celor criticate în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 541 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 23 noiembrie 2017, ale cărei soluție și considerente își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză). … 22.Cu acel prilej, Curtea a reiterat jurisprudența sa, prin care a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011, și Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012). … 23.Totodată, Curtea a reținut că textul de lege criticat nu instituie discriminări în cadrul aceleiași categorii de personal. … 24.Plecând de la aceste considerente, referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între personalul din domeniul de activitate „Sănătate“ față de personalul din domeniul de activitate „Învățământ“, Curtea reține că prevederile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi a cetățenilor, în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic cu privire la aplicarea unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, ci și necesitatea lui. Totodată, este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat este justificată obiectiv. … 25.De asemenea, situațiile de pretinsă discriminare invocate de autorul excepției nu izvorăsc din conținutul normativ al dispozițiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, care sunt aplicabile în mod egal și unitar tuturor destinatarilor normelor, respectiv tuturor categoriilor de personal plătit din fonduri publice, excepțiile fiind prevăzute în conținutul altei dispoziții legale, și anume art. 3 alin. (2) din același act normativ cu privire la categoriile de personal din sectorul „Învățământ“. Stabilirea unor asemenea reguli se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, care, în considerarea situațiilor juridice distincte, poate institui un tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să fie încălcat principiul egalității în drepturi, reglementat de art. 16 din Constituție.  … 26.În ceea ce privește critica privind încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Legea fundamentală prevede, în art. 41 alin. (2), „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la drepturile salariale suplimentare. Curtea precizează, de asemenea, că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea anumitor sporuri. Totodată, dispozițiile de lege criticate nu prevăd că nu se acordă sporul pentru condiții de muncă, ci dispun prorogarea termenului de aplicare a prevederilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea prin regulament a locurilor de muncă, categoriilor de personal, mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I–VIII la aceeași lege-cadru, precum și a condițiilor de acordare a acestuia.  … 27.Referitor la invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind restrângerea exercițiului dreptului fundamental la salariu (spre exemplu, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), Curtea reține că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin dispozițiile legale criticate, motiv pentru care nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 28.Raportat la critica de neconstituționalitate cu privire la încălcarea normelor constituționale și convenționale privind proprietatea privată, formulată din perspectiva unei restrângeri a drepturilor salariale, considerate un „bun“, Curtea, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a subliniat distincția dintre dreptul persoanei de a continua să primească în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată (a se vedea Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). … 29.În aceste condiții, Curtea reține că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, referitoare la amânarea aplicării regulii legale privind stabilirea prin regulament a locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I–VIII la Legea-cadru nr. 284/2010, precum și a condițiilor de acordare a acestuia nu afectează drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării lor în vigoare. Ca urmare, prevederile legale criticate nu stabilesc o ingerință de tipul privării de proprietate. … 30.Cât privește drepturile salariale care urmează să fie plătite în viitor, Curtea reține că este dreptul autorității legiuitoare să elaboreze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că statul este cel în măsură să stabilească ce sume trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23). … 31.De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz și alții împotriva Spaniei, paragraful 57). … 32.Totodată, examinând dispozițiile legale criticate, raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea constată că normele constituționale nu sunt încălcate. Soluția legislativă criticată este normată clar și cu precizie, în contextul în care, astfel cum rezultă din preambulul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 a fost adoptată având în vedere „obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, instituită prin Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, pe baza căreia să fie fundamentat proiectul bugetului de stat și al bugetelor de asigurări sociale pe anul 2017“ și ținând cont de faptul că „în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal“. … 33.De asemenea, Curtea constată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză, deoarece norma constituțională invocată vizează restrângerea exercițiului unor drepturi care au o consacrare constituțională, iar nu a unor drepturi de sorginte legală, cum sunt, spre exemplu, sporurile. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul „Sanitas“ din Institutul de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă, în numele și pentru membrii săi Corina Agârbiceanu și alții, în Dosarul nr. 27.831/3/2019 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește