DECIZIA nr. 427 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Julieta Bălău în Dosarul nr. 121/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.016D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 aprilie 2019 pronunțată în Dosarul nr. 121/46/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de contestatoarea Bălău Julieta în cadrul unei contestații în anulare, formulate împotriva Deciziei penale nr. 1.168/A din 18 decembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Pitești.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul criticat este neconstituțional, deoarece nu reglementează și situația în care, în procedura de cameră preliminară, inculpatul nu a fost citat, iar judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului și în lipsa avocatului. Se apreciază că „dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât judecătorul poate decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară fără citarea și fără participarea inculpatului, chiar dacă acesta a formulat excepții în scris, în temeiul art. 342-346 din Codul de procedură penală.“ Se invocă deciziile Curții Constituționale nr. 641/2014, nr. 554/2017 și nr. 802/2017, pentru a sublinia importanța procedurii în camera preliminară, fiind expusă în continuare, pe larg, desfășurarea procedurii în camera preliminară precum și, ulterior, în fața instanței de judecată, unde au fost invocate aspecte de nelegalitate vizând procedura în camera preliminară.  … 6.Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, „în contextul în care criticile contestatoarei Bălău Julieta vizează neincluderea între cazurile de contestație în anulare a celui în care inculpatul nu a fost citat în procedura de cameră preliminară, iar judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului și a apărătorului său. Prin urmare, se tinde la completarea Codului de procedură penală cu un alt caz de contestație în anulare, în condițiile în care unicul legislator pozitiv este Parlamentul României, neputându-se substitui atribuțiilor de legiferare ale respectivei autorități, Curtea Constituțională fiind învestită, exclusiv, cu soluționarea excepției de neconstituționalitate ce vizează un text legal în vigoare.“ … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; […].“ … 11.În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, în componenta sa privind egalitatea armelor, contradictorialitatea și egalitatea părților în procesul penal, respectiv în componenta sa privind accesul efectiv la o instanță, ale art. 23 – Libertatea individuală, cu referire la alin. (11) al articolului menționat care reglementează prezumția de nevinovăție, și ale art. 24 – Dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată, mai întâi, că a fost ridicată în cadrul unei contestații în anulare, formulate de autoare împotriva Deciziei penale nr. 1.168/A din 18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, prin care instanța a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de aceasta împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Horezu. Astfel fiind, se ridică, în principal, o problemă de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate, pentru lipsa legăturii acesteia cu cauza.  … 13.Curtea constată, în acest sens, că nu subzistă ipoteza reținută, de exemplu, prin Decizia Curții Constituționale nr. 655 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, respectiv aceea a unei contestații în anulare formulată împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară în care dispozițiile ce sunt supuse controlului de constituționalitate sunt cele ce determină respingerea, ca inadmisibilă, a contestației formulate. Curtea a reținut acolo că „în ceea ce privește admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Aceasta, deoarece, indiferent de soluția pronunțată de Curtea Constituțională referitor la excepția de neconstituționalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește o condiție de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) și (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. Curtea a reținut însă că, în măsura în care sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină soluția de inadmisibilitate în privința cauzei în care a fost ridicată excepția, aceasta are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât instanța de contencios constituțional își poate exercita controlul de constituționalitate. Așa fiind, Curtea a constatat că legătura cu soluționarea cauzei a excepției de neconstituționalitate este circumstanțiată de incidența dispozițiilor criticate în pronunțarea soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiție. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziția criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de petent în fața instanțelor de drept comun, excepția de neconstituționalitate este admisibilă, aceste dispoziții având legătură cu soluționarea cauzei. Această concluzie este susținută și de faptul că singurul efect al unei decizii de admitere pronunțate într-o astfel de speță este acela al creării posibilității accederii în fața unui judecător care va analiza pe fond cererea respectivă, fără însă ca decizia de admitere să aibă vreo influență asupra soluției dispuse de judecător, din perspectiva temeiniciei cererii.“ (paragrafele 13 și 14) … 14.Ca urmare, întrucât în prezenta cauză excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o contestație în anulare formulată împotriva unei decizii de respingere ca nefondat al apelului contestatoarei, nefiind invocate motive ce țin de nelegala citare în apel, ci în camera preliminară, excepția de neconstituționalitate, prin care se tinde la completarea art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, în sensul de a reglementa și situația în care, în procedura de cameră preliminară, inculpatul nu a fost citat, nu are legătură cu cauza, fiind, deci, inadmisibilă în raport cu prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.  … 15.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Julieta Bălău în Dosarul nr. 121/46/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește