DECIZIA nr. 427 din 21 iunie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.567D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.583D/2017, având ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Eugenia David în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepției de neconstituționalitate, Eugenia David. Pentru partea Ionuț Cosmin Gh. David răspunde avocatul Ioana Anca Mărgărit, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Filofteia N. David, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.  … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.567D/2017 și nr. 1.583D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public, avocatul prezent și autoarea excepției de neconstituționalitate, Eugenia David, sunt de acord cu conexarea dosarelor. … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.583D/2017 la Dosarul nr. 1.567D/2017, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției de neconstituționalitate prezente în Dosarul nr. 1.583D/2017, Eugenia David, care expune o serie de aspecte de fapt care au generat litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. În acest context, aceasta își exprimă nemulțumirea față de cuantumul taxelor judiciare de timbru și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. … 9.Avocatul prezent, Ioana Anca Mărgărit, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Arată totodată faptul că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o obligație constituțională, iar legiuitorul a prevăzut posibilitatea acordării de către instanțele de judecată a unor reduceri, eșalonări sau amânări, ceea ce nu s-a întâmplat însă în cazul de față, întrucât nu a fost formulată o cerere de acordare a acestor facilități, taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina autoarei excepției nefiind una împovărătoare. … 10.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:11.Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cornelia Lupu cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o contestație la executare, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova – Administrația Finanțelor Publice Gorj. … 12.Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Eugenia David cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect reexaminarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că, raportat la prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, „adresa instanței este abuzivă“ prin faptul că se „impune solicitantului ajutorului public judiciar obligația de a da relații despre veniturile membrilor familiei“, respectiv „despre proprietățile altor persoane, care nu au legătură cu cauza și care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor“.  … 14.De asemenea, apreciază că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 și cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 „îngrădesc accesul la justiție al cetățenilor prin condiționarea achitării unor taxe exagerate de timbru care, dacă nu sunt achitate, nu se mai trece la judecarea cererii și, implicit, a cauzei“. În acest sens arată că, în mod evident, art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 aduce atingere substanței dreptului de acces la justiție, prevăzut de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, ca formă a dreptului la un proces echitabil. … 15.Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, pronunțându-se numai cu privire la admisibilitatea acesteia. … 16.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că cele două acte normative criticate nu limitează accesul la justiție al cetățenilor, sens în care instanța de contencios constituțional s-a pronunțat, de altfel, prin numeroase decizii.  … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.567D/2017, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, învederează că „împrejurarea că instanța judecătorească ce urmează a se pronunța cu privire la acordarea ajutorului public judiciar poate solicita, suplimentar, orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente reprezintă o măsură firească în vederea eliminării oricărei suspiciuni cu privire la îndeplinirea cerințelor legale pentru acordarea ajutorului public judiciar, preîntâmpinând astfel eventualele abuzuri“, situație ce nu poate fi considerată însă o îngrădire a accesului liber la justiție ori a dreptului la un proces echitabil. … 19.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.583D/2017, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și la jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 20.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.567D/2017, Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituționale, sens în care face referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 374 din 26 iunie 2014 și nr. 485 din 30 iunie 2016, prin care s-a statuat că legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistență acordată de stat, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil și garantării accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii. … 21.În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.583D/2017, Avocatul Poporului învederează faptul că actele normative criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prilej cu care și-a exprimat punctul de vedere, pe care îl menține și în prezenta cauză, și care a fost reținut, spre exemplu, în Decizia nr. 485 din 30 iunie 2016 și Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, în sensul constituționalității reglementării criticate. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, susținerile avocatului prezent și ale autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierilor de sesizare, precum și din criticile formulate de autorii acesteia, îl constituie prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și ale acestui act normativ în integralitatea sa, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special cele ale art. 3 alin. (1) din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Individual, articolele criticate din actele normative menționate au următorul conținut:– Art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 prevede că „Instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente.“; … – Art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 prevede că:Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; … b)între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; … c)între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; … d)între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; … e)între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; … f)peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei. …  …  … 25.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21, care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. De asemenea, în susținerea criticilor formulate, se susține încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și ale Rezoluției nr. (81)7 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind mijloacele de facilitare a accesului la justiție. … 26.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, în ceea ce privește prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, referitor la susținerea potrivit căreia textul criticat impune solicitantului ajutorului public judiciar obligația de a da relații despre proprietățile altor persoane care nu au legătură cu cauza și care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor, Curtea observă că, prin Decizia nr. 400 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017, paragraful 18, și Decizia nr. 187 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 16 mai 2017, paragraful 17, instanța de contencios constituțional a reținut că, „întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiții, precum și o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor“. Așadar, Curtea a constatat că furnizarea datelor și a documentelor prevăzute de actul normativ a fost impusă în scopul asigurării accesului unei sfere cât mai largi de persoane la ajutorul public judiciar și a unei transparențe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum și pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinație. … 27.Curtea a precizat totodată că „soluția legislativă potrivit căreia instanța judecătorească poate solicita orice lămuriri și dovezi părților sau informații scrise autorităților competente este firească de vreme ce statul suportă cheltuielile ocazionate de acordarea ajutorului public judiciar sub formă de scutiri sau reduceri, iar legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituție“. … 28.De asemenea, pronunțându-se asupra prevederilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 (exemplu fiind Decizia nr. 665 din 24 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2018), precum și ale acestui act normativ în ansamblul său, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), respectiv taxe de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011). Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. … 29.De altfel, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiție este un drept absolut și dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări și a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Larco împotriva României, paragraful 56, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligația de a plăti în fața instanțelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanță, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, precitată). … 30.Curtea a mai reținut că plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, iar obligația la plata anticipată a acestor taxe este justificată. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).  … 31.În același sens, Curtea Constituțională a reținut, exemplu fiind Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, a fost reglementată „«acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii» (art. 1), care se adresează oricărei persoane fizice, «în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale» (art. 4), și se concretizează în «scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită» [art. 6 lit. d)]“. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și de către Eugenia David în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și constată că prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă și ale acestui act normativ în integralitatea sa, precum și prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special cele ale art. 3 alin. (1) din această ordonanță de urgență, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și Curții de Apel Pitești – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește