DECIZIA nr. 427 din 17 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, a art. 135 alin. (2) și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu și de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București în Dosarul nr. 5.269/233/2016* al Curții de Apel Galați – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.925D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.993D/2018, nr. 2.307D/2018, nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, a art. 135 alin. (2) și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr. 1.993D/2018, nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018), respectiv a art. 27 din Codul de procedură civilă și a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul nr. 2307D/2018). … 4.Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de instanța de judecată din oficiu în dosarele nr. 3.834/233/2016 și nr. 10.153/196/2016* ale Curții de Apel Galați – Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 1.993D/2018 și nr. 2.310D/2018), de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București în dosarele nr. 10.153/196/2016* și nr. 3.895/196/2016** ale Curții de Apel Galați – Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018), precum și de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam și Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în Dosarul nr. 9.173/233/2014* al Curții de Apel Galați – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.307D/2018). … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.993D/2018, nr. 2.307D/2018, nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018 la Dosarul nr. 1.925D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și de menținere a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin deciziile civile nr. 497/R, nr. 496/R, nr. 613/R și nr. 562/R din 24 octombrie 2018, 14 și 21 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 5.269/233/2016*, nr. 3.834/233/2016, nr. 10.153/196/2016* și nr. 3.895/196/2016**, Curtea de Apel Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, ale art. 135 alin. (2) și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele Curții Constituționale nr. 1.925D/2018, nr. 1.993D/2018, nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018). … 9.Prin Decizia civilă nr. 605/R din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.173/233/2014*, Curtea de Apel Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.307D/2018). … 10.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată din oficiu (dosarele Curții Constituționale nr. 1.925D/2018, nr. 1.993D/2018 și nr. 2.310D/2018), de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București (dosarele Curții Constituționale nr. 1.925D/2018, nr. 2.310D/2018 și nr. 2.314D/2018), precum și de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam și Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.307D/2018), în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatarea clauzelor contractuale abuzive, aflate în calea de atac a recursului. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, respectiv a declarat neconstituțională sintagma „precum și alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“. Ulterior pronunțării acestei decizii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, prin care a interpretat dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă în sensul că efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, litigii pornite ulterior publicării deciziei – 20 iulie 2017, iar această decizie este obligatorie pentru instanțele judecătorești, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, Curtea Constituțională a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, a condiționat aplicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 de pornirea procesului civil după publicarea acesteia, instanța supremă neavând competența de a se pronunța în legătură cu efectele deciziei Curții Constituționale sau de a da dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curții. Totodată, în raport cu dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituția României, decizia Curții Constituționale are caracter obligatoriu, iar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acestea. … 12.Se mai arată că, având în vedere existența celor două decizii contrare, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, respectiv de Curtea Constituțională, pe de altă parte, decizii deopotrivă obligatorii pentru instanțele judecătorești, prima, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, iar cea de-a doua, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, se pune problema admisibilității sau, dimpotrivă, a inadmisibilității recursurilor declarate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate după publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite anterior publicării deciziei (20 iulie 2017), recursuri nesoluționate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018. … 13.În condițiile existenței unor decizii contrare – dar, deopotrivă, obligatorii pentru instanțele de judecată – pronunțate de Curtea Constituțională, pe de o parte, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, se pune problema distincției dintre efectele juridice ale deciziilor celor două, precum și a temeiului de drept care fundamentează preeminența uneia sau alteia dintre deciziile contrare. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale privind efectele deciziilor instanței de contencios constituțional. … 14.Curtea de Apel Galați – Secția I civilă, în dosarele Curții Constituționale nr. 2.307D/2018 și nr. 2.314D/2018, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 135 alin. (2) și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). … 19.Prin urmare, din examinarea excepției de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de instanța supremă, rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl reprezintă dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 20.Curtea constată că, ulterior sesizării sale prin deciziile civile nr. 497/R, nr. 496/R, nr. 613/R și nr. 562/R din 24 octombrie 2018, 14 și 21 noiembrie 2018, precum și prin Decizia civilă nr. 605/R din 21 noiembrie 2018, dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Întrucât intervențiile legislative au efecte sub aspectul aplicării în timp a normelor legale criticate, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, prevederile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curții Constituționale. Dispozițiile legale criticate, la data sesizării, au următorul cuprins:– Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013: „(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ … – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 21.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 30 alin. (6) privind libertatea de exprimare, art. 57 referitor la exercitarea cu bunăcredință a drepturilor și libertăților constituționale, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) referitor la rolul Consiliului Legislativ, art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției, art. 126 referitor la instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, precum și în art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. … 23.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a reținut că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 24.Prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28). … 25.În prezentele cauze, față de data sesizării Curții Constituționale, care este anterioară publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 (3 ianuarie 2019), și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 26.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 27.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, Curtea reține că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, anterior menționată, a admis excepția de neconstituționalitate a acestor prevederi. Având în vedere data publicării deciziei antereferite, precum și datele sesizării sale, Curtea constată că sunt incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 28.Referitor la dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, analizând susținerile autoarelor excepției de neconstituționalitate din prezentele cauze, care, în esență, se limitează la a pune sub semnul întrebării prevalența unei decizii a instanței supreme față de o decizie a instanței de contencios constituțional, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate. Totodată, Curtea constată că afirmațiile autoarelor excepției de neconstituționalitate se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că nu pot fi reținute ca o critică distinctă, în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 29.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Curtea de Apel Galați – Secția I civilă din oficiu, de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București, precum și de Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam și Societatea Credit Europe Ipotecar IFN – S.A. din București în dosarele nr. 5.269/233/2016*, nr. 3.834/233/2016, nr. 9.173/233/2014*, nr. 10.153/196/2016* și nr. 3.895/196/2016** ale Curții de Apel Galați – Secția I civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum și a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceleași autoare, în aceleași dosare, ale aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește