DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (14) și (15), ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 897/84/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.467D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în cauză, adoptarea unor prevederi legale în materie electorală cu mai puțin de un an înainte de data desfășurării alegerilor nu încalcă nicio dispoziție constituțională. De asemenea, precizează că stabilirea, prin art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015, a unor criterii privind completarea birourilor electorale respectă prevederile constituționale, iar numărul de membri ai acestora trebuie limitat din motive obiective, de ordin logistic, și pe criterii de reprezentativitate. Referitor la critica adusă dispozițiilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 535 din 5 iulie 2016 și precizează că desfășurarea cu celeritate a procedurii electorale a impus lipsa reglementării unei căi de atac în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 146/A din 8 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 897/84/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (14) și (15), ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o contestație împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripție. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015, modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, atât din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respectiv a principiului securității juridice, întrucât modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile locale este operată cu mult mai puțin de un an până la data organizării acestora, cât și din perspectiva obligativității respectării Constituției și a statului de drept. … 6.În fapt, propunerea legislativă care a devenit Legea nr. 91/2020 a fost înregistrată la data de 6 mai 2020 și a fost adoptată în procedură de urgență la data de 3 iunie 2020. Legea a fost promulgată la data de 24 iunie 2020 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 25 iunie 2020. La mai puțin de o lună, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 576/2020 pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, prin care a fost stabilită data alegerilor ca fiind 27 septembrie 2020. … 7.Ca atare, cu doar 3 luni înainte de data stabilită pentru alegeri și cu mai puțin de o lună înainte de declanșarea acestora, prin Legea nr. 91/2020 au fost modificate chestiuni esențiale ce țin de buna desfășurare a procesului electoral, fiind încălcate flagrant dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și normele europene ce impun stabilitatea procesului legislativ în materia electorală. … 8.Se mai susține că art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015 reglementează completarea birourilor electorale de circumscripție într-o modalitate ce favorizează în mod fățiș și fără nicio rațiune legitimă partidele parlamentare în detrimentul celor neparlamentare. Astfel, completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanți ai partidelor neparlamentare, dar care participă în alegeri, în cea de-a doua etapă de constituire, este una pur fictivă, în condițiile în care legea stabilește un număr maxim de membri ce este completat, aproape fără excepție, din prima faza de constituire, cu reprezentanții partidelor parlamentare. Or, limitările introduse prin art. 26 alin. (15) teza a doua din Legea nr. 115/2015 anulează practic partidelor neparlamentare dreptul de a avea reprezentanți în birourile de circumscripție, fapt ce are un evident caracter discriminatoriu pe motiv de apartenență politică, fără a exista o justificare rezonabilă pentru acest tratament diferit. De asemenea, textele de lege criticate aduc atingere vădită și dreptului de a fi ales, deoarece nu există certitudinea corectitudinii procesului electoral, dacă unele partide sau candidați independenți participante/participanți la alegeri nu au reprezentanți în birourile electorale. … 9.Referitor la dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, ce reglementează caracterul definitiv al hotărârilor birourilor electorale, se arată că, potrivit textului de lege criticat, deciziile birourilor electorale luate cu privire la contestațiile referitoare la modul de organizare și componența birourilor electorale sunt definitive, ceea ce încalcă în mod flagrant dreptul de acces la instanță. Or, este indubitabil că partidele care participă la alegeri au un interes legitim în organizarea și constituirea birourilor electorale, dat fiind rolul primordial jucat de acestea în alegeri. Ca atare, în condițiile în care Constituția garantează accesul liber la justiție, prevederea legală potrivit căreia hotărârile birourilor electorale sunt definitive este vădit neconstituțională. … 10.Cu privire la art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, se susține că aceste dispoziții sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul a exclus cu totul exercitarea căilor extraordinare de atac în cazul litigiilor legate de alegerile electorale. Or, au existat situații în care prin căile extraordinare au fost corectate tocmai aspecte esențiale ale dreptului la un proces echitabil. Lipsirea cetățeanului de orice cale extraordinară de atac, chiar și în cazul unor vicii extrem de grave ale hotărârii definitive, ce echivalează practic cu lipsa oricărei judecăți echitabile, contravine rigorilor impuse de art. 21 alin. (1) din Constituție. … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că prerogativa reglementării condițiilor în care se pot exercita, în concret, drepturile electorale, precum și cea a stabilirii regulilor de organizare și de desfășurare a procesului electoral revin legiuitorului. Întrucât perioada derulării alegerilor locale este una limitată în timp, dispozițiile cuprinse în Legea nr. 115/2015 au menirea de a asigura desfășurarea în bune condiții și finalizarea la termen a procesului electoral, astfel încât nu se poate susține că sunt de natură să aducă atingere principiilor generale consacrate de art. 1 alin. (3) și art. 2 alin. (1) din Constituție. Din această perspectivă, nu poate fi acceptată nici critica potrivit căreia, prin art. 41 alin. (4) ori art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, s-ar încălca prevederile art. 21 din Constituție, referitoare la accesul liber la justiție. … 12.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, instanța constată că, pentru exercitarea drepturilor electorale, dispozițiile legale criticate nu au prevăzut un tratament juridic diferit pentru persoanele aflate în situații similare. Dispozițiile criticate nu afectează în niciun fel dreptul cetățenilor de a alege și de a fi aleși în funcții publice și se aplică tuturor candidaților, nefiind discriminări în acest sens, astfel că nu poate fi reținută o încălcare a prevederilor art. 37 din Constituție. … 13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15), ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 26 alin. (14) și (15): (14)În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la alin. (1) – (4), în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, de către președinții birourilor electorale de circumscripție.(15)În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la alin. (14), precum alianțele politice și alianțele electorale care participă în alegeri trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanți pentru același birou electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la alin. (14), precum și ai alianțelor politice sau electorale care nu au în componență partide politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în condițiile alin. (14), care participă la alegeri în circumscripția respectivă, se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la alin. (1) – (4), de către președinții birourilor electorale de circumscripție, în termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși pentru consiliul local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcția de primar. În cazul biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv al biroului electoral de circumscripție a municipiului București, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul județean și pentru președintele acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului București și primarul general, precum și pentru consiliile locale și primari, înregistrate în județ, respectiv în municipiul București.; … – Art. 41 alin. (4): „Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.“; … – Art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: „Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.“ …  … 17.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului, principiul supremației Constituției și al legalității, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 vizează: încălcarea art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile locale este operată cu mult mai puțin de un an până la data organizării acestora; încălcarea art. 16 din Constituție, deoarece se stabilește un tratament juridic discriminatoriu între partidele politice care au reprezentare parlamentară și cele care nu au reprezentare parlamentară; încălcarea art. 37 din Constituție, deoarece, în absența reprezentanților partidelor politice fără reprezentare parlamentară în birourile electorale de circumscripție, se creează suspiciuni cu privire la corectitudinea procesului electoral. … 19.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici referitoare la modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 20.Astfel, prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, Curtea a reținut că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), „elementele fundamentale ale legii electorale […] nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor“, iar textul prevede în continuare: „sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare“ [a se vedea cap. II art. 2 lit. b) din Liniile directoare]. … 21.Curtea Constituțională a mai constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că „Parlamentul poate […] să intervină în această materie […], cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară“. … 22.Prin Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, Curtea a reținut că în Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, la paragraful 65 din raportul explicativ s-a stabilit că este necesar să se evite nu atât modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, cât modificarea lor frecventă sau cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor. … 23.Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează frecvența modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea, în Constituție sau într-un text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ – enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materie electorală vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională sau legea organică. Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistență drepturilor electorale ale cetățeanului. … 24.Referitor la regulile stabilite prin lege privind completarea birourilor electorale, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că acestea reprezintă norme tehnice care nu sunt de natură să afecteze drepturile electorale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). … 25.În lumina acestor considerente, Curtea reține că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015, criticate în prezenta cauză, au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 25 iunie 2020, lege cu caracter organic. … 26.În același timp, Curtea observă că, potrivit expunerii de motive, modificarea legislativă operată prin art. I pct. 1 din Legea nr. 91/2020 a fost justificată de necesitatea remedierii „unor redactări legislative deficitare și inechitabile, de natură să lase în afara organismelor electorale […] formațiuni politice cu un număr de membri parlamentari cel puțin identic cu cel al formațiunilor politice ce au grupuri parlamentare proprii, dar care, în contextul regulilor specifice reprezentării parlamentare, nu pot să-și constituie grupuri parlamentare proprii“, vizând, în esență, înlocuirea, în cuprinsul prevederilor de lege criticate, a sintagmei „partide politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului“ cu sintagma „partidele politice care au ca membri cel puțin 7 senatori sau 10 deputați sau care au obținut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum și grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în acest grup“. … 27.De asemenea, regulile cuprinse de dispozițiile art. 26 alin. (15) din Legea nr. 115/2015, care se referă la completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele prevăzute la art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015, precum și ai alianțelor politice sau electorale care nu au în componență partide politice sau organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, reprezentate în condițiile art. 26 alin. (14) din aceeași lege, care participă la alegeri în circumscripția respectivă, reprezintă norme prin care se reglementează aspecte tehnice, ce nu sunt de natură să aducă prejudicii exercitării dreptului electoral de a fi ales. … 28.În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă art. 1 alin. (3) și (5), art. 2 și art. 37 alin. (1) din Constituție. … 29.Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că dispozițiile art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi a cetățenilor, fără privilegii și fără discriminări, și nu egalitatea persoanelor juridice, precum partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice sau electorale (Decizia nr. 35 din 2 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, sau Decizia nr. 891 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). … 30.Totodată, Curtea constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015 dau expresie opțiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii și compunerii birourilor electorale de circumscripție aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de Constituție. În același timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate de autorul excepției (partide politice care au reprezentare parlamentară și partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce privește constituirea și compunerea birourilor electorale de circumscripție, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferențiat are la bază un criteriu obiectiv și rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanți ai tuturor partidelor politice existente în țară, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncționale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, și Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011). … 31.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, Curtea observă că soluția legislativă care consacră caracterul definitiv al hotărârii pronunțate de biroul electoral superior cu privire la soluționarea contestațiilor împotriva modului de formare și componența birourilor electorale a mai fost analizată cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, fiind constatată constituționalitatea acesteia (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, și Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004). … 32.Curtea a reținut că stabilirea caracterului definitiv al hotărârii biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituțional. În temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale constituie o astfel de situație specială, avându-se în vedere necesitatea desfășurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operațiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale. … 33.De asemenea, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004, precitată, a reținut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ. … 34.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 35.În plus, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției (a se vedea Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69). … 36.În consecință, se constată că dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă dispozițiile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind accesul liber la justiție. … 37.În ceea ce privește dispozițiile art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 535 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 25 octombrie 2016, și Decizia nr. 327 din 19 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 7 iulie 2016, ale căror soluții și considerente își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză). … 38.Astfel, instanța de contencios constituțional a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. Curtea a mai stabilit că, în materie electorală, nicio cale extraordinară de atac nu își găsește rațiunea, întrucât este vorba despre evenimente temporare și ireversibile, așa cum sunt alegerile locale. Așadar, din cauza imposibilității fizice de restabilire a situației anterioare, legiuitorul a apreciat că nu este necesar să mai reglementeze posibilitatea introducerii de căi de atac în cazul contenciosului electoral (în același sens, a se vedea Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 7 ianuarie 2011, și Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013). … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 897/84/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 26 alin. (14) și (15), ale art. 41 alin. (4) și ale art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește