DECIZIA nr. 425 din 29 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Ion Goșea în Dosarul nr. 674/63/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.976D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.421D/2019 și nr. 2.516D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată de Elisabeta Goșea și de Ioana Lățea în dosarele nr. 675/63/2019 și nr. 1.210/63/2019 ale Curții de Apel Craiova – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.421D/2019 și nr. 2.516D/2019 la Dosarul nr. 1.976D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 472 din 8 iulie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 13 iunie 2019, 26 august 2019 și 18 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 674/63/2019, nr. 675/63/2019 și nr. 1.210/63/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Goșea, de Elisabeta Goșea și de Ioana Lățea în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind indexarea pensiilor acordate în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia invocă atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă. … 9.Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, autorii excepției susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, pe de o parte, nu există o situație extraordinară care să fi determinat adoptarea acestui act normativ, iar, pe de altă parte, nu se justifică urgența emiterii acestuia, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Economic și Social în Avizul negativ nr. 6.959 din 20 decembrie 2018. … 10.De asemenea, se susține că se încalcă și art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia protecția socială, categorie în care intră și pensiile, se reglementează prin lege organică. Or, printr-o ordonanță de urgență se modifică prevederi dintr-o lege organică. Astfel, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, începând cu 1 ianuarie 2019, pensiile trebuiau să fie indexate cu 11,71%, însă, în realitate, potrivit dispozițiilor criticate, indexarea a fost de 3,75%. … 11.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorii excepției susțin, în esență, că prin neindexarea pensiilor potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare față de pensionarii militari, cărora li se indexează pensiile începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Mai mult, potrivit aceleiași Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 114/2018, persoanelor care se pensionează în cursul anului 2019 li se aplică la pensie un indice de corecție de 1,20, adică li se indexează pensiile cu 20% față de anul 2018, în timp ce persoanelor pensionate anterior anului 2019 nu li s-au indexat pensiile cu același procent. Se încalcă, astfel, dispozițiile art. 16 și cele ale art. 52 din Constituție, ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenție, ale art. 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și ale art. 1 alin. (2) și ale art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. … 12.Totodată, se susține că dispozițiile criticate contravin și art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece nu respectă prevederile art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010. Or, potrivit normei constituționale invocate, în România, respectarea legilor este obligatorie. … 13.Se mai susține că se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție privind dreptul la pensie, deoarece neavând loc indexarea prevăzută la art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, au fost tăiate pensiile, contrar Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010. … 14.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu următoarea redactare: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menține la 1.100 lei și, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% și este de 1.265 lei.“ Art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, prevedea următoarele: „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.“ În prezent, aceste dispoziții au fost abrogate, potrivit art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi și alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a protecției sociale și art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 7 privind egalitatea în fața legii din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la această Convenție, ale art. 20 privind egalitatea în fața legii și ale art. 21 alin. (1) privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate stabilesc valoarea punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie 2019, respectiv începând cu 1 septembrie 2019 și, astfel, derogă de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziții care, în forma în vigoare la data emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, prevedeau că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. … 21.Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, instanța de contencios constituțional reține că autorii excepției susțin atât încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece, pe de o parte, nu există o situație extraordinară care să fi determinat adoptarea acestui act normativ, iar, pe de altă parte, nu se justifică urgența emiterii acestuia, cât și încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, deoarece printr-o ordonanță de urgență se modifică prevederi dintr-o lege organică. … 22.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, sau Decizia nr. 598 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 26 noiembrie 2019). Curtea a mai arătat că pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public (spre exemplu, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). … 23.Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudența sa și analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reține că Guvernul a menționat că reglementarea criticată a fost adoptată „luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizației sociale pentru pensionari, având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând în considerare că măsurile de protecție socială propuse au consecințe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România și sunt menite să vină în sprijinul populației, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât și prin menținerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora […] având în vedere majorarea în anul 2018 a veniturilor populației, în special cele destinate persoanelor vârstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1.000 lei la 1.100 lei și nivelul indemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiază de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale, energie electrică și lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor până la care se acordă fiind de 615 lei/membru de familie. În această situație, prin suportarea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinței veniturile familiilor, în special ale persoanelor vârstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai“. Având în vedere aceste precizări, Curtea constată că situația care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, prevăzut în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală și definit în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, ținând cont de preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“, se constată caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgența este, așadar, motivată în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. … 24.De asemenea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, și Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). … 25.În consecință, Curtea constată că susținerea privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție este neîntemeiată. … 26.Cu privire la pretinsa încălcare a art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, Curtea reține că, potrivit acestei norme fundamentale, regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția muncii se reglementează prin lege organică. Faptul că dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 – care stabilesc valoarea punctului de pensie pentru o anumită perioadă – derogă de la dispozițiile art. 102 din Legea nr. 263/2010, lege organică, nu contravine dispozițiilor invocate din Constituție. Astfel, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, Constituția nu interzice emiterea ordonanțelor de urgență în domeniile rezervate legilor organice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 75 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 iulie 1994, sau Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, paragraful 30). … 27.Referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta referitoare la claritatea legii, Curtea s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 84 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, constatând constituționalitatea acestora. … 28.La paragraful 20 al acestei decizii, Curtea a reținut că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât și cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. Curtea a reamintit, la paragraful 21 al acestei decizii, că statul trebuie să dețină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reținut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul și cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcție de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). Totodată, prin această ultimă decizie, Curtea a reținut că modificările aduse valorii punctului de pensie sunt elemente ce țin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existența unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și cu privire la alegerea modalităților de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menținerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragrafele 41 și 49). … 29.Referitor la critica privind lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 și alte prevederi din Legea nr. 263/2010, Curtea a reiterat considerentele de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepției de neconstituționalitate nu privesc chestiuni privind constituționalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din același domeniu. … 30.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 31.Referitor la susținerile privind discriminările existente, pe de o parte, între pensionarii militari și pensionarii din sistemul public de pensii, iar, pe de altă parte, între persoanele pensionate în baza Legii nr. 263/2010, dar care au ieșit la pensie în perioade diferite, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, referitor la tratamentul juridic diferit al beneficiarilor pensiilor militare de stat și pensionarilor din sistemul public de pensii, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, existența unui mod diferit de calcul al pensiei militare de stat, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 3 ianuarie 2022, paragraful 14). De asemenea, prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. … 32.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție privind dreptul la pensie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Legea fundamentală nu garantează un anumit cuantum al punctului de pensie. Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de autorii excepției de neconstituționalitate, nu are incidență în cauză, deoarece aceasta a avut ca obiect Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%. Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate și a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de față însă, norma criticată nu prevede diminuarea pensiei, ci stabilește valoarea punctului de pensie pentru anul 2019. … 33.Referitor la invocarea art. 52 din Constituție, Curtea reține că aceste norme fundamentale consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei. Întrucât dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 stabilesc valoarea unui punct de pensie, Curtea constată că norma constituțională invocată nu are incidență în cauză. … 34.În final, referitor la invocarea dispozițiilor art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Convenție, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenție, ale art. 20 și ale art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reține că acestea consacră principiul egalității în fața legii sau al nediscriminării. Or, considerentele de mai sus vizează și aceste aspecte invocate de autorii excepției de neconstituționalitate. … 35.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Goșea, de Elisabeta Goșea și de Ioana Lățea în dosarele nr. 674/63/2019, nr. 675/63/2019 și nr. 1.210/63/2019 ale Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE
CRISTIAN DELIORGA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește