DECIZIA nr. 425 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a), sintagma „judecata în apel“, din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Unirea Shopping Center – S.A. în Dosarul nr. 41.463/3/2018 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 476D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere natura de cale extraordinară de atac a contestației în anulare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 41.463/3/2018, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a), sintagma „judecata în apel“, din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de contestatoarea Unirea Shopping Center – S.A. în cadrul unei contestații în anulare, formulate împotriva Încheierii din data de 7 noiembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se prezintă, mai întâi, situația de fapt și de drept în cauză, arătându-se că S.C. Rex Mamaia – S.A. a formulat contestație împotriva ordonanței din data de 16 octombrie 2018, prin care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatei și suspecților în cauză. Prin Încheierea din data de 7 noiembrie 2018, Tribunalul București a dispus admiterea contestației formulate și ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse față de suspectă. Împotriva acestei încheieri, Unirea Shopping Center – S.A. a formulat contestație în anulare, având în vedere că judecata cauzei s-a desfășurat fără citarea legală a sa, deși instanța avea obligația de a cita partea civilă din cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală. Arată în continuare că, în conformitate cu prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, Unirea Shopping Center – S.A. are calitatea de parte (parte civilă) și că, față de dispozițiile art. 250 alin. (4), potrivit cărora soluționarea contestației se face „prin încheiere motivată, care este definitivă“, ne aflăm în prezența unei hotărâri penale definitive, așa cum dispozițiile art. 426 din Codul de procedură penală o cer. Mai departe însă, textul legal menționat se referă însă numai la „judecata în apel“, „îngrădind accesul părții la exercitarea dreptului de a formula contestație în anulare în această situație“, în contradicție cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate. … 6.Se mai arată că un argument în plus pentru neconstituționalitatea sintagmei cuprinse în art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală rezidă în faptul că, împotriva luării măsurii asigurătorii, singura cale de atac care poate fi promovată de către partea interesată este contestația, încheierea prin care se soluționează cauza fiind definitivă, potrivit art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală, aceasta nemaiputând fi atacată de către contestator. Astfel, legiuitorul prevede pentru judecarea acestor cauze un singur grad de jurisdicție, hotărârea neputând fi supusă controlului judiciar la o instanță superioară. Din această perspectivă, „încheierea pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți este asemănătoare ca efecte cu hotărârea dată de către instanța de apel, ambele fiind definitive“. … 7.Ca atare, se apreciază că, „pentru a fi în consonanță cu standardul constituțional, pentru a fi respectate exigențele unui proces echitabil […], art. 426 lit. a) trebuie să fie modificat în sensul că poate fi promovată calea de atac a contestației în anulare și împotriva unei încheieri definitive, în condițiile în care partea interesată nu a fost legal citată, vătămându-se astfel în mod grav drepturile procesuale, precum și posibilitatea de a-i fi reparată paguba creată de către inculpați/suspecți prin infracțiunile săvârșite.“ … 8.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, „având în vedere faptul că textul răspunde principiilor de drept afirmate chiar de petent. În această materie nu este necesară existența dublului grad de jurisdicție, legiuitorul fiind liber să limiteze aplicarea căilor extraordinare de atac la dosare care sunt soluționate în fond și care sunt susceptibile de apel“. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „judecata în apel“ cuprinsă în dispozițiile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; […].“ … 13.În susținerea neconstituționalității normelor penale criticate, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la statul de drept și respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, art. 126 alin. (3) referitoare la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale, art. 142 alin. (1), potrivit căruia Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției, și ale art. 146 – Atribuții (ale Curții Constituționale). Se invocă, de asemenea, art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, precum și art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată, mai întâi, că a fost ridicată în cadrul unei contestații în anulare formulate împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți în temeiul art. 250 alin. (4) din Codul de procedură penală – Contestarea măsurilor asigurătorii.  … 15.Sub acest aspect, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017, Curtea a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. […] Curtea a reținut însă că, în măsura în care sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină soluția de inadmisibilitate în privința cauzei în care a fost ridicată excepția, aceasta are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât instanța de contencios constituțional își poate exercita controlul de constituționalitate. Așa fiind, Curtea a constatat că legătura cu soluționarea cauzei a excepției de neconstituționalitate este circumstanțiată de incidența dispozițiilor criticate în pronunțarea soluției de respingere ca inadmisibilă a cererii în justiție. Cu alte cuvinte, atât timp cât dispoziția criticată este temeiul respingerii, ca inadmisibilă, a cererii formulate de petent în fața instanțelor de drept comun, excepția de neconstituționalitate este admisibilă, aceste dispoziții având legătură cu soluționarea cauzei. … 16.Ca urmare, raportat la elementele ce configurează speța dedusă controlului de constituționalitate în prezenta cauză, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a), sintagma „judecata în apel“ din Codul de procedură penală are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. De altfel, prin Încheierea de sesizare a Curții Constituționale, instanța de judecată a procedat, totodată, la respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, în temeiul art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală. … 17.Examinând, în continuare, motivele invocate în susținerea excepției, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat dispozițiile legale criticate, în raport cu critici similare, de exemplu prin Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, care trimite la jurisprudența incidentă în această materie, respectiv Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 noiembrie 2015, Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 31 ianuarie 2017, Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, Decizia nr. 804 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018.  … 18.În paragraful 16 al Deciziei nr. 655 din 17 octombrie 2019, precitată, Curtea a reținut, în esență, că aceasta este o cale de atac cu o natură juridică mixtă, de cale extraordinară de atac, atât de anulare, având în vedere scopul urmărit, respectiv îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea, cât și de retractare, fiind de competența instanței a cărei hotărâre se vrea a fi anulată. Fiind o cale extraordinară de atac, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive, în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor), tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat aspectului că, prin aceasta, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă și care își produce efecte (în acest sens, Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, precitată, Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, precitată, Decizia nr. 715 din 6 decembrie 2016, precitată, Decizia nr. 804 din 5 decembrie 2017, precitată). Totodată, Curtea a reținut că, prin noul Cod de procedură penală, în scopul asigurării celerității procesului penal, legiuitorul a sporit garanțiile procesuale asigurate în faza urmăririi penale și a judecății în primă instanță și a prevăzut o singură cale ordinară de atac, respectiv apelul. În acest fel, Codul de procedură penală în vigoare a redus durata soluționării cauzelor penale, dând totodată eficiență principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, prevăzut la art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Așadar, hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță, cu excepția celor expres exceptate prin lege, sunt supuse căii de atac a apelului care este integral devolutiv, cale de atac ce poate fi invocată pentru orice motive de fapt și de drept. Prin urmare, faptul pronunțării unei hotărâri penale în primă instanță, când judecata a avut loc fără citarea legală a unei părți sau când, deși legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, poate fi invocat ca motiv de apel, instanța de apel fiind obligată să analizeze incidentul procedural anterior arătat. În acest fel, dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale participanților la procesele penale desfășurate conform acestor proceduri sunt asigurate (paragraful 17 din Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019). … 19.Potrivit Curții, „art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție garantează dreptul părților de acces liber la justiție, precum și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, constituind valorificarea explicită a prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dreptul de acces liber la justiție presupune dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime. Acest drept nu presupune însă accesul la toate căile de atac și la toate categoriile de instanțe, indiferent de obiectul cauzei ce se cere a fi soluționată. Dreptul la un proces echitabil, invocat în susținerea excepției, reprezintă un standard constituțional a cărui îndeplinire este apreciată în funcție de ansamblul procesului și ținând cont de specificul normelor procedurale aplicabile. Totodată, dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea și egalitatea armelor, care presupun ca fiecare dintre părți să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate de a-și susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 paragraful 1 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare“ (paragraful 18 din Decizia nr. 655 din 17 octombrie 2019).  … 20.În aceste condiții, Curtea a constatat că „textul criticat reprezintă opțiunea legiuitorului, exprimată în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. Curtea a reținut, de altfel, că prevederile art. 426 lit. a) din Codul de procedură penală reprezintă o aplicație în domeniul legii procesual penale a dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), conform cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, coroborate cu cele ale art. 129, care fac referire la „condițiile legii“ în reglementarea constituțională a căilor de atac (Decizia nr. 515 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 11 august 2015). Așadar, reglementarea de către legiuitor, alături de judecata în primă instanță, și a căii ordinare de atac a apelului, a căilor extraordinare de atac echivalează cu asigurarea unor garanții procesuale suplimentare în scopul aflării adevărului, principiu al aplicării legii procesual penale prevăzut la art. 5 din Codul de procedură penală. (paragraful 19 din Decizia nr. 655/2019) … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerăm că soluția pronunțată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.  … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Unirea Shopping Center – S.A. în Dosarul nr. 41.463/3/2018, Tribunalul București – Secția I penală, și constată că dispozițiile art. 426 lit. a), sintagma „judecata în apel“, din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește