DECIZIA nr. 425 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 54 alin. (2) și ale art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 1.781/1.752/2020 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.403D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că perioada derulării unor alegeri este una limitată, iar stabilirea unor reguli procedurale de contestare a procesului electoral în fața instanței judecătorești, chiar cu puțin timp înainte de data desfășurării alegerilor, nu încalcă accesul liber la justiție, cât timp există posibilitatea de a lua cunoștință de această procedură și de a beneficia de toate facilitățile legale instituite. Procedura electorală este publică, iar instituirea unor termene care încep să curgă de la momentul afișării, în condițiile publicității procedurii, respectă accesul liber la justiție. Judecarea unor cereri în materie electorală, potrivit regulilor ordonanței președințiale, asigură celeritatea de care trebuie să se bucure procesul electoral.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea civilă din 23 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.781/1.752/2020, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 54 alin. (2) și ale art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă o contestație împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripție privind respingerea unei liste de candidați pentru funcția de consilier local. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, atât din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respectiv a principiului securității juridice, întrucât modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile locale este operată cu mult mai puțin de un an până la data organizării acestora, cât și din perspectiva obligativității respectării Constituției și a statului de drept. Legea nr. 84/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 17 iunie 2020. După doar o lună a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 576/2020 pentru aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020, prin care s-a stabilit data alegerilor ca fiind 27 septembrie 2020. Ca atare, cu doar 3 luni înainte de data stabilită pentru alegeri și cu aproximativ o lună înainte de declanșarea acestora, prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 au fost modificate chestiuni esențiale ce țin de buna desfășurare a procesului electoral. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ, paragraful 65, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), și aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 și Decizia nr. 146 din 13 martie 2019.  … 6.În opinia autorului excepției, dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 reglementează chestiuni esențiale ale sistemului electoral propriu-zis, afectând în substanța sa dreptul la un recurs efectiv în cazul respingerii candidaturilor, astfel încât această modificare nu poate fi echivalată unor chestiuni de ordin tehnic sau de detaliu. Ca atare, în ceea ce privește stabilirea termenelor de acces la instanță, interdicția de modificare opera cu mai puțin de un an înainte de alegeri. … 7.De asemenea, se susține că art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 raportat la art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, în ceea ce privește reducerea termenului de la 48 de ore la 24 de ore, precum și art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, în partea ce privește sintagma „de la data afișării respingerii candidaturii“, încalcă prevederile art. 2 alin. (1) și ale art. 20, 21 și 37 din Constituție. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 2 martie 1987, pronunțată în Cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei, paragrafele 48-51; Hotărârea din 16 martie 2006, pronunțată în Cauza Zdanoka împotriva Letoniei, paragraful 102; Hotărârea din 9 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, paragraful 35) și se arată că protecția efectivă acordată dreptului de a fi ales implică dreptul potențialului candidat, a cărui candidatură a fost respinsă, la un recurs rezonabil, în fața unei instanțe independente. Or, Legea nr. 115/2015 prevedea oricum termene extrem de scurte, de 48 de ore și, respectiv, de 24 de ore. Prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020, termenul prevăzut de art. 54 alin (2) din Legea nr. 115/2015, de 48 de ore pentru atacarea respingerii candidaturii, și așa foarte scurt, s-a înjumătățit, rămânând un termen de 24 de ore, vădit insuficient pentru a permite înaintarea recursului și garantarea dreptului la apărare. … 8.Orice termen ce reglementează accesul la justiție, chiar și în situații urgente, trebuie să fie unul rezonabil, adică suficient pentru a permite părții vătămate de o decizie a unei autorități, inclusiv o autoritate electorală, să evalueze legalitatea actelor acesteia din urmă care îi lezează drepturile și pentru a-și pregăti, dacă este cazul, acțiunea. În acest sens, în mod constant, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că legislația referitoare la termenele care trebuie respectate pentru a formula un recurs vizează respectarea, în special, a principiului securității juridice (Hotărârea din 15 octombrie 2002, pronunțată în Cauza Canete de Goni împotriva Spaniei, paragraful 36), însă reglementarea în cauză sau aplicarea acesteia nu trebuie să îl împiedice pe justițiabil să se prevaleze de o cale de atac disponibilă (spre exemplu, Hotărârea din 25 ianuarie 2000, pronunțată în Cauza Miragall Escolano și alții împotriva Spaniei, paragraful 36). … 9.De asemenea, nici în ceea ce privește momentul de la care începe să curgă termenul, respectiv „data afișării“, nu sunt respectate exigențele convenționale și constituționale, în condițiile în care un astfel de moment este complet incert și mută obligația de diligență de la autoritatea statului către deținătorul dreptului fundamental protejat. Acest fapt este cu deosebire împovărător în cazul partidelor neparlamentare, care nu au reprezentanți în birourile electorale și care sunt astfel în imposibilitatea de a cunoaște hotărârile luate în cadrul acestora, ceea ce le creează, o dată în plus, o poziție de inferioritate în raport cu partidele parlamentare. O astfel de măsură este complet inadecvată, disproporționată și nejustificată, existând alte măsuri vădit mai eficiente care nu aduc atingere dreptului de acces la justiție, precum comunicarea hotărârilor de respingere pe cale electronică. … 10.Așa fiind, textele legale atacate aduc atingere dreptului de acces la justiție protejat de art. 21 din Constituție și, implicit, dreptului la alegeri libere și dreptului de a fi ales, garantate de art. 2 alin. (1) și de art. 37 din Constituție, drepturi care, în lipsa unor garanții procedurale eficiente, sunt golite de substanță. … 11.Totodată, se susține că art. 122 din Legea nr. 115/2015, în măsura în care se interpretează că judecata se poate face fără citarea părților, încalcă art. 21, art. 2 alin. (1) și art. 37, coroborate cu art. 11 și 20 din Constituție. Art. 122 din Legea nr. 115/2015 trimite la judecarea potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, iar art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă stabilește că aceasta poate fi dată și fără citarea părților. Coroborarea celor două texte legale permite ca citarea părților să rămână arbitrară, la bunul plac al instanțelor de judecată. Or, judecarea cauzei fără citarea celui al cărui drept fundamental a fost încălcat face ca dreptul de acces al acestuia la justiție să devină pur iluzoriu, în condițiile în care, în materie electorală, hotărârea are un efect juridic diferit de cel al unei ordonanțe președințiale. Astfel, dreptul de acces la instanță pentru apărarea unui drept fundamental presupune în mod imperativ citarea reclamantului și punerea în discuție a tuturor chestiunilor procedurale care ar paraliza demersul său juridic, pentru a-i da posibilitatea să își exercite în mod efectiv dreptul la apărare. Sunt invocate, în acest sens, exemple din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 decembrie 1995, pronunțată în Cauza Bellet împotriva Franței, paragraful 38, Hotărârea din 5 aprilie 2018, pronunțată în Cauza Zubac împotriva Croației, paragrafele 76-79, Hotărârea din 27 aprilie 2017, pronunțată în Cauza Schmidt împotriva Letoniei, paragrafele 86-90, 92, 94 și 95). Efectivitatea dreptului de acces la o instanță impune ca un individ să beneficieze de posibilitatea clară și concretă de a contesta un act ce constituie o ingerință în drepturile sale. Or, în lipsa încunoștințării sale despre proces, dreptul său la apărare este golit de substanța sa. … 12.De asemenea, se consideră că judecarea cauzei fără citarea părților contravine dispozițiilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare și raport explicativ, care în capitolul 3.3. „Un sistem de recurs eficient“ prevede că: „h. Dreptul reclamantului la un proces cu participarea ambelor părți trebuie protejat.“ … 13.Tribunalul Sălaj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care reține că textele de lege criticate vizează procedura de soluționare a contestațiilor formulate în temeiul prevederilor art. 54 din Legea nr. 115/2015, coroborat cu art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 și raportat la art. 122 din Legea nr. 115/2015. Instanța arată că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru legal stabilit de legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale, cu respectarea anumitor exigențe, între care și stabilirea unor termene, după a căror împlinire valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Textele de lege criticate reprezintă norme procedurale stabilite printr-o lege, fiind astfel respectate prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție. Reglementarea prin textele de lege criticate a unei proceduri speciale urgente pentru judecarea contestațiilor prevăzute de Legea nr. 115/2015, potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, stabilirea unor termene scurte pentru formularea contestațiilor, înlăturarea regulii generale potrivit căreia termenul de a ataca în justiție un act al unei autorități publice curge de la data comunicării lui, precum și posibilitatea judecării contestațiilor fără citarea părților, deși determină o restrângere a dreptului fundamental de acces la justiție, respectă condițiile instituite de art. 53 din Constituție, fiind prevăzută de lege și urmărind un scop legitim, respectiv asigurarea maximei celerități a procedurii de judecată a contestațiilor electorale, în vederea definitivării candidaturilor, continuării procesului electoral și respectării programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale. Este îndeplinită și condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate, fiind asigurat un just echilibru între interesul general al societății, de desfășurare în bune condiții a procesului electoral, și interesul particular al potențialilor candidați de a supune verificării unei instanțe independente legalitatea hotărârii autorității electorale prin care li s-a respins candidatura. Pentru aceleași rațiuni se reține, de asemenea, că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și, prin urmare, nici prevederilor art. 20 alin. (2) din Constituție. … 14.Aceleași condiții instituite de art. 53 din Constituție sunt respectate și în privința dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020, dat fiind scopul acestei reglementări precizat în expunerea de motive, respectiv acela de a înlătura riscurile majore la adresa sănătății publice și de a se asigura respectarea măsurilor dispuse de autoritățile medicale, în „contextul epidemiologic actual“.  … 15.În privința celorlalte prevederi constituționale pretins încălcate, respectiv art. 1 alin. (3) și (5), art. 2 alin. (1) și art. 37 din Constituție, instanța judecătorească apreciază că prevederile legale vizate de excepția de neconstituționalitate nu contravin niciuneia dintre valorile supreme garantate prin aceste texte constituționale, ci, dimpotrivă, reglementând posibilitatea de a ataca în justiție hotărârea biroului de circumscripție electorală de respingere a unei candidaturi, prevederile criticate constituie o garanție a exercitării dreptului de a fi ales și asigură respectarea principiului separației puterilor în stat. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 17 iunie 2020, precum și ale art. 54 alin. (2) și ale art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020: „În cazul prevăzut la alin. (1), termenele prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția duratei campaniei electorale, a termenului pentru depunerea candidaturilor și a termenului de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.“; … – Art. 54 alin. (2) din Legea nr. 115/2015: „Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării respingerii candidaturii.“; … – Art. 122 din Legea nr. 115/2015: (1)Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.(2)Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. …  … 20.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și principiul supremației Constituției și al legalității, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 37 privind dreptul de a fi ales.  … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020, Curtea reține că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la modificarea legislației electorale în sensul reducerii la jumătate a termenelor legale aplicabile contestației privind respingerea candidaturii, ceea ce, în opinia autorului, contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respectiv a principiului securității juridice, deoarece modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile locale din anul 2020 este operată cu mult mai puțin de un an până la data organizării acestora. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a mai analizat critici referitoare la modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de data alegerilor. … 22.Astfel, prin Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010, Curtea a reținut că, potrivit Codului bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), „elementele fundamentale ale legii electorale (…) nu trebuie supuse unui amendament cu mai puțin de un an înaintea alegerilor“, iar textul prevede în continuare: „sau trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior legii ordinare“ [a se vedea cap. II art. 2 lit. b) din Liniile directoare]. … 23.De asemenea prin Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, cu privire la domeniul electoral, Curtea Constituțională a reiterat considerente reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, și a constatat că acesta este de esența regimului politic democratic. Caracterul democratic al unui stat – așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției – nu poate fi conceput fără o legislație electorală care să permită, în mod efectiv, exprimarea voinței reale a cetățenilor de a-și alege organele reprezentative, prin alegeri libere, periodice și corecte. Un sistem electoral democratic și stabil, inspirat din această voință reală a celor care, potrivit art. 2 din Constituție, sunt deținătorii suveranității naționale, este de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și, totodată, poate impune o conduită adecvată competitorilor electorali. Or, potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Pe de altă parte, conform art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică. … 24.Curtea Constituțională a mai constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că Parlamentul poate să intervină în această materie (electorală), cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament ce formează la un moment dat o majoritate parlamentară. … 25.Prin Decizia nr. 678 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 15 octombrie 2020, Curtea a reținut că în Codul bunelor practici în materie electorală. Linii directoare și raport explicativ, la paragraful 65 din Raportul explicativ, s-a stabilit că este necesar să se evite nu atât modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, cât modificarea lor frecventă sau cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor.  … 26.Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează frecvența modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea, în Constituție sau într-un text superior legii ordinare, a „elementelor celor mai sensibile“ – enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal. Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materia electorală vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională sau legea organică. Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistență drepturilor electorale ale cetățeanului. … 27.Aceste recomandări au fost receptate în jurisprudența Curții Constituționale – în acest sens, a se vedea Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragrafele 85-87, Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 martie 2019, paragraful 61, sau Decizia nr. 150 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 17 martie 2020, paragrafele 68 și 69 – și nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au caracter obligatoriu. Curtea, luând în discuție forța juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, a reținut că, într-adevăr, acest act nu are un caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele – care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim – își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special. De altfel, Codul bunelor practici în materie electorală este reținut ca document internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei, sau Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României). … 28.Stabilitatea normelor juridice în domeniul electoral constituie o expresie a principiului securității juridice, instituit, implicit, de art. 1 alin. (5) din Constituție, principiu care exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, precitată, sau Decizia nr. 240 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 12 iunie 2020, paragraful 105). Art. 1 alin. (5) din Constituție consacră securitatea juridică a persoanei, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). … 29.Plecând de la aceste considerente, Curtea reține, în prezenta cauză, că modificarea duratei unor termene în materie electorală din Legea nr. 115/2015 a fost efectuată prin Legea nr. 84/2020 lege organică, adoptată potrivit art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție. Din analiza preambulului Legii nr. 84/2020 Curtea observă că adoptarea acesteia a fost justificată de faptul că „în contextul epidemiologic actual, alegerile pentru autoritățile administrației publice locale nu pot fi organizate în termenul prevăzut de legislația în vigoare, deoarece operațiunile preelectorale și electorale nu pot fi realizate fără riscuri majore la adresa sănătății publice și fără încălcarea măsurilor dispuse de autoritățile medicale“ și „ținând cont de faptul că alegerile trebuie să se desfășoare într-un climat sigur, de natură să permită exercitarea efectivă a drepturilor fără restrângeri ale drepturilor politice și cu asigurarea siguranței tuturor celor implicați“. În același sens este și expunerea de motive a propunerii legislative privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (devenită Legea nr. 84/2020), în care se arată că „stabilirea datei alegerilor locale din 2020 trebuie să țină cont de progresia infecției cu virusul Covid 19, de necesitatea prevenirii răspândirii acesteia și de restricțiile impuse în acest context pe perioada stării de alertă, cu impact direct asupra (…) depunerii candidaturilor (…)“. De asemenea, „pentru a nu fi asimilată unei limitări a dreptului de a fi ales, stabilirea perioadei în care vor avea loc alegerile locale trebuie să fie însoțită de măsuri previzibile care să faciliteze depunerea candidaturilor, care se impun pentru a atenua presiunea timpului scurt (…).“ … 30.O asemenea opțiune a legiuitorului este justificată de imperativul asigurării respectării drepturilor și libertăților fundamentale în concurs (drepturile electorale și dreptul la ocrotirea sănătății), într-o situație care se abate de la obișnuit. Alegătorul nu este dezorientat în raport cu această reglementare, iar opțiunea sa politică în cadrul procesului electoral sau rezultatul alegerilor nu este influențat sau deturnat. De asemenea, candidații pentru funcțiile publice au reprezentarea clară a derulării procesului electoral, astfel încât nu poate fi reținută afectarea dreptului fundamental de a fi ales. În aceste condiții, Curtea reține că dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 reprezintă o adaptare a legislației electorale la situația epidemiologică existentă într-o anumită perioadă și nu aduc atingere dreptului de a fi ales în substanța sa, astfel cum susține autorul excepției, ci condiționează exercițiul său de îndeplinirea unor cerințe, aplicabile în egală măsură tuturor candidaților la alegerile locale din anul 2020. … 31.În consecință, Curtea constată că reducerea duratei termenelor referitoare la contestarea hotărârii biroului electoral de circumscripție cu privire la respingerea candidaturii prevăzută de dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 nu impietează cu nimic asupra securității juridice a cetățeanului (alegător sau candidat), ci este menită să asigure o valorificare a drepturilor electorale ținând seama de situația epidemiologică existentă la momentul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2020. … 32.În plus, Curtea observă că soluția legislativă criticată nu este de noutate, o reglementare similară existând și în cazul alegerilor parțiale, justificată de definitivarea cu celeritate a procesului electoral, astfel încât să se asigure stabilitatea autorităților publice care implică funcții publice elective, în vederea exercitării neîntrerupte a atribuțiilor acestora [a se vedea, în acest sens, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 și, anterior, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, în prezent abrogată potrivit art. 136 din Legea nr. 115/2015].  … 33.În consecință, Curtea constată caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 2 alin. (1) și art. 37 din Constituție. … 34.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (2) și ale art. 122 din Legea nr. 115/2015, Curtea reține că, în esență, criticile de neconstituționalitate vizează durata termenului de formulare a contestației împotriva hotărârii biroului electoral de circumscripție de respingere a candidaturii, momentul de la care termenul începe să curgă (data afișării) și procedura aplicabilă în judecarea contestației, care poate fi îndeplinită chiar fără citarea părților, potrivit regulilor aplicabile în cazul ordonanței președințiale.  … 35.Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai examinat aspecte referitoare la procedura specială de judecată în materie electorală (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 360 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 19 august 2016, sau Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008). … 36.Astfel, Curtea a reținut, în esență, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a contestațiilor, desfășurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Obiectul reglementării – valorificarea drepturilor electorale – a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate instanței. În absența acestei proceduri, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor. … 37.În această materie, ca de altfel în cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de respectarea unei anumite proceduri, nu s-a procedat în acest fel pentru a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat a beneficiat, ci, exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual – nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. … 38.Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și art. 129 din Constituție, care prevede că, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată.  … 39.Cât privește critica referitoare la lipsa citării părților, susținută și în prezenta cauză, Curtea a constatat că și aceasta vizează aspecte ce se integrează specificului procedurii contenciosului electoral.  … 40.Dispozițiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă privind ordonanța președințială, la care autorul excepției face referire, reprezintă o normă de procedură a cărei reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui reguli speciale de procedură – cum este aceea că ordonanța va putea fi dată și fără citarea părților – în considerarea unor situații deosebite. În consecință, întrucât dispozițiile art. 999 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu conțin norme care prin natura lor să îngrădească posibilitatea părții de a se adresa justiției și de a se apăra, aceasta prevalându-se de toate garanțiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil, Curtea a constatat constituționalitatea acestora (a se vedea Decizia nr. 732 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1072 din 12 noiembrie 2020, paragrafele 18 și 19). … 41.De asemenea, termenele scurte prevăzute de Legea nr. 115/2015 pentru soluționarea contestațiilor servesc, în final, definitivării și finalizării întregului proces electoral și au în vedere respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfășurarea fiecărei operațiuni care îl compun și nu permit, prin urmare, tergiversarea procesului inițiat în contenciosul electoral.  … 42.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate, cât și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în această cauză. … 43.Distinct, Curtea observă că posibilitatea atacării cu apel la instanța ierarhic superioară a hotărârii date în contestație, posibilitate prevăzută de art. 54 alin. (6) din Legea nr. 115/2015, constituie un argument în plus în favoarea respectării dreptului la apărare în materie electorală. Corelativ dreptului pe care legea îl instituie, este în sarcina persoanei interesate obligația de a depune minimum de diligență în vederea asigurării acestuia. … 44.În final, Curtea reține că reglementarea posibilității comunicării, pe cale electronică, a hotărârii biroului electoral de circumscripție de respingere a candidaturii, invocată de autorul excepției, ține de opțiunea legiuitorului în materie electorală, fără ca absența unei asemenea reglementări să constituie un viciu de neconstituționalitate al prevederilor legale criticate. Instanța de contencios constituțional nu are ca atribuție nici legiferarea și, implicit, nici modificarea unor acte normative, acestea revenind, conform Constituției, doar Parlamentului și, în condițiile prescrise, Guvernului. Atribuția de legiferare îi este interzisă în mod expres Curții Constituționale prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în sensul că instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.  … 45.În consecință, Curtea constată că prevederile legale criticate respectă exigențele constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la apărare și nu conțin norme contrare dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 2 alin. (1) privind suveranitatea și în art. 37 privind dreptul de a fi ales. … 46.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat – Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 1.781/1.752/2020 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale și pentru modificarea art. 151 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 54 alin. (2) și ale art. 122 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește