DECIZIA nr. 424 din 29 septembrie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1279 din 30 decembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 3REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 472 08/07/2021
ART. 7REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 8REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 9REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 10REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 26 18/01/2012
ART. 12REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 1595 14/12/2011
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 58
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 66
ART. 14REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 72 24/02/2022
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 900 16/12/2021
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 472 08/07/2021
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 462 01/07/2021
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 472 08/07/2021
ART. 23REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 23REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 23REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 7 11/01/2006 ART. 73
ART. 23REFERIRE LALEGE 567 09/12/2004 ART. 69
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 303 28/06/2004 ART. 81
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 462 01/07/2021
ART. 24REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 189 26/05/2020
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 403 06/06/2019
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2015
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 189 26/05/2020
ART. 26REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 26REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 834 17/11/2020
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 695 06/10/2020
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 189 26/05/2020
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 170 19/03/2015
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 334 12/06/2014
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 654 17/10/2017
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 1595 14/12/2011
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 31REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Cristian Deliorga – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Nicolae Zecheru în Dosarul nr. 954/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.801D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 485D/2021, nr. 2.742D/2021 și nr. 3.146D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ridicată de Eugen Arbanașu și alții în Dosarul nr. 1.480/3/2020 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, ridicată de Ion Vasilache în Dosarul nr. 14.975/3/2019* al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și de Aurora Sheperd în Dosarul nr. 1.256/89/2021 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă.4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 485D/2021, nr. 2.742D/2021 și nr. 3.146D/2021 la Dosarul nr. 1.801D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 472 din 8 iulie 2021.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 7 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 954/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.8.Prin Sentința civilă nr. 1.913 din 28 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.480/3/2020, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.9.Prin Sentința civilă nr. 2.654 din 30 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 14.975/3/2019*, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.10.Prin Sentința civilă nr. 1.190 din 7 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.256/89/2021, Tribunalul Vaslui – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.11.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Zecheru, de Eugen Arbanașu și alții, de Ion Vasilache și de Aurora Sheperd în cadrul unor cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de acordare a ajutoarelor sau a indemnizațiilor la ieșirea la pensie.12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale din perspectiva principiilor clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, și încalcă principiul securității juridice, principiul stabilității raporturilor juridice, principiul așteptărilor legitime, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale, deoarece fac referire la dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care erau abrogate. Prin folosirea termenului „ajutoare“ este posibil ca legiuitorul delegat să se fi referit la alte situații juridice prevăzute de alte acte normative, dar formularea este lipsită de claritate și este de natură a crea confuzii. Se invocă, în acest sens, încălcarea normelor de tehnică legislativă, prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012. Trimiterea la alte acte normative este un procedeu legislativ permis, însă aceasta nu poate viza o normă abrogată. A considera altfel ar însemna ca prin intermediul normei de trimitere să poată fi repusă în vigoare norma abrogată la care face trimitere.13.Astfel, întrucât dispozițiile legale criticate suspendă acte normative abrogate, se încalcă art. 58 din Legea nr. 24/2000, care permite doar suspendarea unor acte normative aflate în vigoare. De asemenea, art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 este încălcat, deoarece este un nonsens ca actul de suspendare să producă efecte și după abrogarea unui act normativ. Se precizează că inclusiv Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că o normă abrogată nu poate fi repusă în vigoare. În plus, se încalcă art. 66 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000, deoarece acesta interzice ca, ulterior abrogării, ce are caracter definitiv instantaneu și este ultimul eveniment legislativ din existența unui act normativ, să survină alt eveniment legislativ. Sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 și nr. 654 din 17 octombrie 2017.14.Autorii excepției de neconstituționalitate solicită Curții Constituționale să constate că, după 1 iulie 2017, orice act normativ care suspendă acordarea drepturilor la ajutoare sau indemnizații la trecerea în rezervă este constituțional doar în măsura în care suspendă acte normative în vigoare, aflate deci în dreptul pozitiv. În plus, sintagma „nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“ se referă la dispoziții cuprinse în acte normative în vigoare, nu și în acte normative abrogate, precum Legea-cadru nr. 284/2010.15.În Dosarul nr. 2.742D/2021, autorul excepției de neconstituționalitate mai susține că legiuitorul nu a respectat caracterul temporar al suspendării aplicării unor dispoziții legale, ceea ce afectează caracterul previzibil al normelor și proporționalitatea măsurii, așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale.16.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Prahova – Secția I civilă și Tribunalul Vaslui – Secția civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 41 alin. (1), respectiv întregul art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Din analiza motivărilor excepției de neconstituționalitate reiese că autorii acesteia critică numai dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, cu următoarea redactare: „În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale.22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021, Decizia nr. 900 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 3 mai 2022, sau Decizia nr. 72 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 2 iunie 2022.23.Curtea a observat că dispozițiile de lege criticate prevăd că în anii 2017-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textele criticate au caracter general, referindu-se la toate categoriile de ajutoare sau indemnizații prevăzute de lege la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, cum sunt, cu titlu exemplificativ, cele prevăzute de: art. 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, art. 69 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, sau art. 73 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009. De asemenea, Curtea a reținut că, în speță, este vorba despre ajutorul prevăzut de art. 20 din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, ajutor prevăzut pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu. Însă Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Noua reglementare nu conține nicio dispoziție similară celor din Legea-cadru nr. 284/2010 care instituiau ajutoarele și indemnizațiile. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 a abrogat dispozițiile din ordonanțele de urgență ale Guvernului prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în intervalul 2012-2016 inclusiv (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, precitată, paragrafele 58 și 59).24.Prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragrafele 19 și 20, Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor.25.Referitor la critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, care impune standardele privind calitatea legii, prin Decizia nr. 189 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1045 din 9 noiembrie 2020, paragraful 87, Curtea a reiterat statuările sale anterioare prin care a constatat conformitatea cu aceste standarde a actelor normative de suspendare a drepturilor salariale pentru intervalul 2010-2017 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, paragrafele 96-98). În aceste decizii, Curtea a reținut că înțelesul normelor de suspendare a plății drepturilor salariale a fost clarificat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015. Astfel, în interpretarea instanței supreme, voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept.26.Curtea a mai reținut, la paragraful 89 al Deciziei nr. 189 din 26 mai 2020, că autorii au înțeles greșit semnificația abrogării art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, urmarea acestei abrogări este previzibilă și clară, în sensul că, dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.27.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 834 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 8 martie 2021, Curtea a arătat că textul constituțional invocat privește valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Legii fundamentale. Având în vedere acestea, precum și faptul că ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă textele criticate nu fac parte din această categorie a drepturilor fundamentale, Curtea a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție.28.Referitor la critica privind încălcarea art. 15 din Constituție, prin Decizia nr. 189 din 26 mai 2020, precitată, paragraful 91, Curtea a constatat conformitatea cu această normă constituțională a unor dispoziții cu un conținut similar cu cel al dispozițiilor criticate. Astfel, prin deciziile nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragraful 24, și nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 18, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu retroactivează. Totodată, prin Decizia nr. 695 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 6 ianuarie 2021, paragraful 19, invocând jurisprudența sa, Curtea a arătat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.30.Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, se constată că acestea nu au incidență în cauză, deoarece deciziile invocate de autorii excepției de neconstituționalitate – deciziile nr. 1.595 din 14 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 27 decembrie 2011, și nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018 – vizează ipoteze juridice diferite de cea care formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate.31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Zecheru în Dosarul nr. 954/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Eugen Arbanașu și alții în Dosarul nr. 1.480/3/2020 al Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, de Ion Vasilache în Dosarul nr. 14.975/3/2019* al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și de Aurora Sheperd în Dosarul nr. 1.256/89/2021 al Tribunalului Vaslui – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Prahova – Secția I civilă și Tribunalului Vaslui – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE
CRISTIAN DELIORGA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x