DECIZIA nr. 424 din 11 iulie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1068 din 27 noiembrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 7
ActulREFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 48
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 115 19/05/2015 ART. 7
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 115 19/05/2015 ART. 48
ActulREFERIRE LALEGE 393 28/09/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015
ART. 5REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 7
ART. 7REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 91
ART. 8REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 53
ART. 9REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 7
ART. 13REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 48
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 61 14/01/2010
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 40
ART. 17REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 18REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 CAP. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 48
ART. 19REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 CAP. 2
ART. 20REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 7
ART. 20REFERIRE LALEGE 115 19/05/2015 ART. 48
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (5) și ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Florin Florea în Dosarul nr. 1.680/102/2020 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.393D/2020.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal, fără discriminări, tuturor destinatarilor, iar legiuitorul are dreptul de a stabili sistemul electoral, inclusiv condițiile referitoare la dreptul de a fi ales.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 21 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.680/102/2020, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (5) și ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Florin Florea într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația împotriva Hotărârii Biroului Electoral de Circumscripție nr. 1 Târgu Mureș privind admiterea și înregistrarea candidaturii la funcția de primar al Municipiului Târgu Mureș și a fost anulată Hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 28 Mureș privind admiterea și înregistrarea candidaturii aceleiași persoane pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Mureș, respingându-se candidatura acesteia la funcția de președinte al Consiliului Județean Mureș.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dreptul de a candida și de a fi ales într-o demnitate publică. În acest sens arată că, în cuprinsul Legii nr. 115/2015, legiuitorul nu a interzis expres posibilitatea unui cetățean de a candida simultan la cele două funcții pentru care a fost depus dosarul de candidat (președinte al consiliului județean și primar), aceasta rezultând din logica art. 7 alin. (4) din același act normativ, unde se precizează clar că „o persoană poate candida pentru un singur consiliu local și un singur consiliu județean și numai pentru o singură funcție de primar sau de președinte al consiliului județean“.6.Autorul susține că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie să fie interpretat teleologic, cu respectarea normelor de tehnică juridică. Cu atât mai mult, conjuncția „sau“ din cuprinsul acestei norme nu are o semnificație distinctivă (de a alege în mod alternativ între funcțiile enumerate în același articol), aceasta având de fapt un rol cumulativ în privința enumerării funcțiilor de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean.7.De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, legea interzicând deținerea simultană a două mandate, iar nu candidatura pentru aceste funcții, în cazul existenței unei incompatibilități între ele. 8.În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate și dispozițiile art. 53 din Legea nr. 115/2015 care reglementează posibilitatea candidatului de a renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor, nefiind posibilă impunerea arbitrară de către instanță și obligarea de a candida pentru o anumită funcție publică definită de către organul judecătoresc, contra manifestării de voință a candidatului.9.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă apreciază că reglementarea în discuție nu încalcă principiul egalității în drepturi, nefiind discriminatorie. De asemenea, prevederile legale criticate nu încalcă dreptul de a fi ales, acesta nefiind un drept absolut. Art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilește că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul având libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Dispozițiile art. 37, alături de cele ale art. 16 din Constituție, stabilesc condițiile de principiu, de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. Textele legale criticate consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în funcția de primar sau de președinte al consiliului județean, în sensul că interzice candidatura simultană pentru cele două funcții, instituirea unei astfel de condiții fiind, în opinia instanței, în acord cu normele constituționale cuprinse în art. 37 și 16.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (5) și ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 7 alin. (5): „O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean. O persoană poate candida în același timp pentru funcția de consilier local și de consilier județean.“;– Art. 48: „O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, cu excepția cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul județean.“14.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și în art. 37 privind dreptul de a fi ales. 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, în ceea ce privește alegerile, a statuat că dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, lasă în seama legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Legea fundamentală.16.Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în aceleași legi electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010).17.Ca urmare, dispozițiile art. 37 și ale art. 16 din Constituție, invocate în motivarea criticilor de neconstituționalitate, stabilesc condițiile de principiu, de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. 18.Astfel, prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 fac parte din capitolul I – „Dispoziții generale“ și stabilesc reguli generale privind candidaturile. Astfel, teza întâi a art. 7 alin. (5) din lege acordă posibilitatea unei persoane de a candida în același timp pentru funcția de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean, în timp ce teza a doua a aceluiași text de lege precizează funcțiile pentru care o persoană poate candida simultan, respectiv cea de consilier local și cea de consilier județean. 19.De asemenea, dispozițiile art. 48 din cuprinsul Legii nr. 115/2015, care fac parte din capitolul II – „Organizarea alegerilor“, secțiunea „Candidaturile“, stabilesc regula că o persoană poate accepta candidatura numai pentru o singură circumscripție electorală. De la această regulă este instituită, potrivit normei criticate, o singură excepție, referitoare la cazul în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul județean.20.Analizate coroborat și în ansamblul reglementării în materie, Curtea reține că prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 evidențiază funcțiile publice elective pentru care se organizează alegerile locale și cu privire la care urmează să fie exercitat votul egal, direct, secret și liber exprimat. Aceste prevederi nu pot fi interpretate izolat, ci sistematic, în conexiune logico-juridică cu celelalte norme din cuprinsul legii. De asemenea, prin prisma unei interpretări gramaticale a textelor de lege, rezultă că utilizarea conjuncției „sau“ în cuprinsul art. 7 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 115/2015 are semnificația de a lega noțiuni care se exclud ca alternative. De aceea, a accepta susținerea autorului excepției, în sensul că „sau“ are de fapt un rol cumulativ în privința enumerării funcțiilor de consilier local, consilier județean, primar, președinte al consiliului județean, echivalează cu negarea soluției legislative prevăzute de teza a doua a aceleiași norme, care instituie în mod expres posibilitatea de a candida în același timp doar pentru funcția de consilier local și consilier județean. Posibilitatea exercitării dreptului de a candida simultan doar pentru cele două funcții, stabilită de art. 7 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 115/2015, rezultă din utilizarea conjuncției „și“, care are rolul de a lega cele două noțiuni între care există o corespondență sau o echivalență. La aceeași concluzie conduce și analiza soluției legislative cuprinse de art. 48 din Legea nr. 115/2015, potrivit căreia o persoană poate accepta candidatura atât pentru un consiliu local, cât și pentru consiliul județean, deși acestea se află în circumscripții electorale diferite. Această soluție are caracter de excepție, fiind astfel de strictă interpretare și aplicare. 21.În acest cadru normativ, Curtea reține că dispozițiile legale criticate consacră reguli de exercitare a dreptului de a candida pentru funcțiile elective la nivelul autorităților administrației publice locale, a căror stabilire se află în marja de apreciere a legiuitorului. Posibilitatea recunoscută de lege de a candida simultan doar pentru funcțiile de consilier local și consilier județean este justificată prin prisma naturii juridice similare a consiliului local și a consiliului județean, autorități publice cu caracter colegial, și constituie o măsură necesară și adecvată pentru eficientizarea procesului electoral, menit să asigure stabilirea cu celeritate a rezultatului alegerilor, astfel încât autoritățile publice reprezentative la nivel local să funcționeze efectiv.22.Așa fiind, întrucât dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor candidaților, în egală măsură și fără nicio discriminare, și nu au caracter nejustificat ori excesiv, de natură să afecteze dreptul de a fi ales, Curtea constată că dispozițiile art. 16 și 37 din Constituție nu sunt încălcate.23.În final, Curtea precizează că susținerile referitoare la modul de soluționare a contestațiilor cu privire la depunerea candidaturilor vizează probleme de interpretare și aplicare a legii, de competența exclusivă a instanțelor judecătorești. 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Florea în Dosarul nr. 1.680/102/2020 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 7 alin. (5) și ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x