DECIZIA nr. 423 din 21 iunie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. c) și art. 11 alin. (1) pct. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Gamacris – S.R.L. din Galați, în Dosarul nr. 7.967/233/2015 al Judecătoriei Galați – Secția civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 787D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că Agenția Națională de Administrare Fiscală a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că stabilirea sancțiunilor pentru faptele contravenționale intră în atribuția de reglementare a legiuitorului, iar aprecierea în concret asupra raportului de proporționalitate ce se stabilește între sancțiune și gravitatea faptei intră în competența instanței ce judecă fondul cauzei. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 4 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.967/233/2015, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 lit. c) și art. 11 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Excepția a fost invocată de Societatea Gamacris – S.R.L. din Galați, într-o cauză având ca obiect plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a unei contravenții reglementate și sancționate prin textele de lege criticate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, deoarece legiuitorul nu indică cine anume este persoana care săvârșește fapta. Nu se precizează dacă fapta este pusă în sarcina angajatului, care încasează suma fără a emite bon fiscal, sau a societății la care angajatul prestează munca, pe baza contractului individual de muncă. Fapta de a emite bon fiscal este în sarcina angajatului, „acesta fiind în fapt și în drept făptuitorul“, însă sancționarea faptei nu se răsfrânge asupra făptuitorului, ci asupra angajatorului acestuia, fără a exista o relație de cauzalitate între fapta angajatului și răspunderea angajatorului. Autorul invocă considerentele de principiu reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și Decizia nr. 494 din 10 mai 2012, cu privire la claritatea, precizia și previzibilitatea legii. … 7.Autorul excepției face observații cu privire la neaplicarea de către organele constatatoare a art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sub aspectul referitor la proporționalitatea cuantumului amenzii cu gradul de pericol social al faptei. … 8.Autorul arată, în esență, că un agent economic poate avea în casa de marcat, la un moment al zilei, sume mai mici, mai mari sau egale cu valorile ce rezultă din operațiunile de vânzare sau prestare servicii din ziua respectivă. Aceste diferențe, atunci când sumele sunt nesemnificative, pot să provină din folosirea în scopuri personale pentru perioade foarte scurte, chiar ore (în minus), din bacșișuri (în plus), din greșeli de calcul, în plus sau în minus, sau chiar din fraude ale gestionarilor. Atunci când diferențele de sume în gestiunea zilnică provin din acte sau fapte de natură evazionistă, ele constituie fie contravenție, fie infracțiune, în funcție de gradul de pericol social. În cazul în care constituie contravenție, sunt incidente, de exemplu, prevederile art. 10 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999. Însă, atât contravenția, cât și infracțiunea trebuie probate, sancțiunea neputând fi aplicată pe baza unei simple prezumții, spre exemplu, aceea că prezența în casa de marcat a unei sume mai mari decât cea care rezultă din operațiunile înregistrate echivalează cu nefolosirea casei de marcat. Atunci când există neregularități în gestiune, sub formă de sume în plus sau în minus, dar acestea nu sunt contravenții sau infracțiuni, în sensul de diminuare intenționată și semnificativă a bazei impozabile, intervenția statului, prin organul de control operativ, reprezintă o încălcare a proprietății private. Aceasta constă în diminuarea patrimoniului agentului economic supus sancțiunilor, ca urmare a aplicării amenzii contravenționale și a confiscării sumelor de bani în plus față de cele înregistrate, precum și în suspendarea activității. Se arată că, într-o economie de piață, în care agenții economici controlați au capital privat, organele de control ale statului nu au de ce să se intereseze asupra modului în care se realizează gestiunea. … 9.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate prevăd în mod expres faptul că sancțiunile se aplică operatorului economic, norma respectivă fiind redactată cu suficientă precizie, așa încât, orice persoană să poată înțelege conținutul său. … 10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 958 din 12 iulie 2011. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, concluziile scrise depuse de Agenția Națională de Administrare Fiscală, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 10 lit. c) și art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015, având următorul cuprins:– Art. 10 lit. c): „Constituie contravenții următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale;“ … – Art. 11 alin. (1) lit. d) „Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici, după cum urmează: d) cele prevăzute la art. 10 lit. b), c), d), e) și dd), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, precum și cu: […] (ii) suspendarea activității operatorului economic în punctul de lucru, de la o lună la 3 luni, în funcție de gravitatea faptelor, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), c), d) și e)“. …  … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepselor, art. 135 alin. (1) referitor la economia României și art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietății private. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că nu poate fi primită critica privind încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul lipsei de claritate, precizie și previzibilitate a textelor de lege supuse controlului, din perspectiva faptului că legiuitorul nu indică cine anume este persoana care săvârșește fapta. Persoana care nu folosește casa electronică de marcat este, evident, angajatul operatorului economic, iar răspunderea contravențională revine acestuia din urmă. Astfel, potrivit art. 11 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999, criticat în prezenta cauză, fapta de neemitere a bonului fiscal se sancționează cu amendă aplicată operatorului economic. … 17.Cât privește răspunderea contravențională a operatorului economic, Curtea a reținut că aceasta își are temeiul în faptele ilicite, săvârșite în realizarea obiectului de activitate, respectiv neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, atunci când obiectul de activitate îl constituie livrarea bunurilor cu amănuntul sau prestarea de servicii efectuate direct către populație. Răspunderea contravențională a persoanei juridice este întemeiată pe obligația acesteia de a-și stabili modul de organizare și funcționare, de a veghea cu privire la exercitarea atribuțiilor de către persoanele angajate, precum și de a exercita controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor angajaților, respectându-se legislația în vigoare. Toate aceste activități sunt menite să ducă la realizarea obiectului social de activitate. Operatorul economic livrează bunurile și prestează serviciile menționate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în schimbul unor sume de bani, sume pentru a căror neevidențiere fiscală este sancționat contravențional, deoarece fapta săvârșită servește interesului său (a se vedea în acest sens Decizia nr. 537 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 8 decembrie 2017, paragraful 21). … 18.Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că instanța de judecată are posibilitatea și, totodată, obligația ca, administrând întregul material probatoriu, să constate în ce măsură fapta contravenientului este sau nu săvârșită cu vinovăție și să anuleze procesul-verbal, în măsura în care fapta nu este săvârșită cu vinovăție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 828 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012 și Decizia nr. 36 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 8 iunie 2017, paragraful 25). … 19.Curtea a mai reținut că textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 135 alin. (1) din Constituție, ci reprezintă opțiunea legitimă a legiuitorului, ce are ca scop impunerea unei discipline fiscale necesare într-o economie de piață bazată pe libera inițiativă și concurență. … 20.Cât privește critica referitoare la încălcarea art. 136 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că legiuitorul a reglementat inviolabilitatea proprietății private în condițiile legii organice, ceea ce are semnificația instituirii unor limite în exercitarea dreptului de proprietate. Reglementarea unor contravenții și a sancțiunilor aplicabile acestora are drept consecință diminuarea patrimoniului operatorului economic, dar aceasta este o măsură justificată obiectiv și rațional, de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor reguli specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală (a se vedea în acest sens Decizia nr. 308 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 25 iulie 2013, Decizia nr. 128 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2016, paragraful 16 și Decizia nr. 36 din 31 ianuarie 2017, paragrafele 21-24). … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, argumentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Curtea constată că dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție nu au incidență în cauză. … 23.Cu acest prilej, Curtea mai reține că, potrivit dispozițiilor art. 254 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Gamacris – S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 7.967/233/2015 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și constată că prevederile art. 10 lit. c) și art. 11 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește