DECIZIA nr. 423 din 15 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, excepție ridicată de Natalia-Adriana Gheorghiu în Dosarul nr. 14.655/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 716D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că activitatea de consultanță juridică este permisă de lege doar în anumite condiții. Alegerea liberă a unei profesii nu este incompatibilă cu stabilirea unor condiții pentru exercitarea acesteia. De asemenea, se arată că principiul libertății economice nu este unul absolut, el putând fi circumstanțiat de lege. Acesta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 1 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.655/318/2015, Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, excepție ridicată de Natalia-Adriana Gheorghiu într-o cauză având ca obiect obligarea la emiterea unui act administrativ, respectiv autorizarea funcționării ca expert jurist. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece limitează posibilitățile de exercitare a activităților juridice de către orice cetățean care deține acest drept, în calitate de licențiat în drept. Fiecare persoană are dreptul de a-și alege profesia, meseria, ocupația și locul de muncă, fie în calitate de salariat, fie independent, în calitate de liber-profesionist. Prin dispozițiile criticate, unii absolvenți ai facultăților de drept sunt puși într-o situație de inferioritate față de alți absolvenți, care pot presta activități juridice în considerarea studiilor absolvite. … 6.Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În opinia sa, faptul că există legi speciale care reglementează desfășurarea activității unor profesii juridice, inclusiv prin impunerea unor cerințe de acces sau de desfășurare a profesiei, nu poate fi considerat o îngrădire a dreptului la muncă și nici nu atrage neconstituționalitatea măsurii legislative criticate. … 9.Se mai arată că prin Decizia nr. 22 din 12 iunie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului General, învederându-se că prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nu este prevăzută posibilitatea constituirii consilierilor juridici în societăți comerciale, în vederea exercitării unei profesii juridice, căci prin admiterea unei astfel de posibilități s-ar crea un paralelism neadmis de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările și completările ulterioare. Pentru identitate de considerente se arată că nu se poate admite nici desfășurarea activității de consilier juridic nici ca persoană juridică autorizată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, care au următorul cuprins: – Art. 1 alin. (2): „Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică profesiilor liberale, precum și acelor activități economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.“; … – Art. 1 alin. (3) : „Prezenta ordonanță de urgență nu se aplică acelor activități economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricții de desfășurare sau alte interdicții.“ …  … 13.Curtea observă că prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 au fost modificate prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în forma anterioară modificării menționate, întrucât continuă să producă efecte juridice în cauză. … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă și alegerea liberă a profesiei, precum și în art. 45 privind libertatea economică. Se mai invocă art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție raportat la art. 6 paragraful 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia dorește, de fapt, ca profesia de consilier juridic să poată fi exercitată în mod independent de orice raport de muncă. … 16.Curtea mai reține că prin Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, a statuat în privința dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003 [dispoziții potrivit cărora consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii], și a constatat că acestea sunt constituționale, urmându-și propria jurisprudență, potrivit căreia nu constituie discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996. În acea cauză se susținea că aceste prevederi din Legea nr. 514/2003 ar contraveni principiului nediscriminării și egalității în drepturi). … 17.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 41, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, întrucât libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă nu înseamnă că orice persoană, oricând și în orice condiții, poate exercita profesia sau meseria pe care o dorește. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004, și Decizia nr. 379 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 25 octombrie 2004, prin care Curtea a constatat că dreptul la muncă, dreptul la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă și dreptul la protecție socială, consacrate de art. 41 din Constituție, în concordanță cu reglementările din instrumentele juridice internaționale, sunt drepturi fundamentale și generale. Curtea a reținut că acestea nu sunt însă drepturi absolute, ci presupun îndeplinirea cerințelor impuse de lege cu privire la exercitarea respectivei profesii, meserii sau ocupații. Concluzia este valabilă și în ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate, textul de lege criticat având rolul de a stabili posibilitatea numirii în funcție sau a angajării în muncă a consilierului juridic, în condițiile legii. … 18.De asemenea, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a art. 45 din Constituție, textul de lege criticat nefiind de natură să împiedice sau să limiteze libera inițiativă, care se poate exercita nestânjenit, în interiorul profesiei de consilier juridic, prin prestarea activității în acele modalități prevăzute de lege, în măsura în care acesta îndeplinește exigențele impuse de exercitarea profesiei în limitele stabilite de legea de organizare. Libera inițiativă garantată de art. 45 din Constituție trebuie înțeleasă ca permițând desfășurarea diverselor activități profesionale în condițiile respectării tuturor exigențelor instituite prin legile care organizează exercițiul acestora. … 19.De asemenea, Curtea a constatat că, în ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 53, normele legale criticate nu aduc atingere exercițiului vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu se pune problema analizării îndeplinirii condițiilor în care textul constituțional amintit permite restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. … 20.Pe de altă parte, Curtea a constatat că Legea nr. 514/2003 nu conține nicio normă care să îngăduie organizarea și asocierea consilierilor juridici în societăți comerciale, singura formă de asociere permisă fiind aceea prevăzută de art. 5, potrivit căruia consilierii juridici pot constitui asociații profesionale în scopul apărării și promovării intereselor profesionale. … 21.De altfel, prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul cererilor de autorizare a constituirii și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică și a stabilit că aceste cereri sunt inadmisibile. … 22.S-a constatat, așadar, că dezlegarea în drept dată de sus-menționata decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează chiar problematica desfășurării activității consilierilor juridici în cadrul unei societăți de consultanță care are ca obiect unic de activitate „activități juridice“. … 23.Prin urmare, profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberală asemenea celei de avocat, nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu (în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici) sau al raportului juridic de muncă (în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu prevederile Codului muncii). … 24.Curtea Constituțională s-a mai pronunțat și asupra necesității exercitării profesiei de avocat în calitate de intermediar între justițiabili și instanțele de judecată care oferă consiliere juridică într-un cadru organizat, considerentele reținute în jurisprudența sa fiind valabile și în privința soluției legislative criticate în prezenta cauză (a se vedea și Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 5 aprilie 2017, paragraful 35). Astfel, spre exemplu, Decizia nr. 155 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 17 aprilie 2015, paragraful 14, prin care Curtea a statuat că, în concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Curtea a mai reținut că accesul la profesia de avocat este condiționat de satisfacerea anumitor cerințe, în special de pregătire profesională și de moralitate (a se vedea Decizia nr. 391 din 14 octombrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, Decizia nr. 44 din 4 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 13 martie 2003, Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004, sau Decizia nr. 472 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 28 iulie 2016, paragraful 23, Decizia nr. 23 din 18 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 5 aprilie 2017, paragraful 55). … 25.Mai mult, prin Decizia nr. 339 din 10 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2012, Curtea a reținut că incriminarea și sancționarea faptelor de exercitare fără drept a unor profesii sau activități, pentru care se cere o anumită pregătire și, în consecință, sunt supuse autorizării, exprimă necesitatea apărării unor valori sociale de o importanță deosebită, inclusiv viața și integritatea fizică și psihică ale persoanei, precum și interesele patrimoniale ale acesteia. Societatea nu poate îngădui ca anumite profesii, precum aceea de medic, de farmacist sau de stomatolog, să fie practicate de persoane fără calificare și fără răspunderea necesară în caz de urmări periculoase ori păgubitoare. Faptul că aceleași cerințe, cu aceleași consecințe juridice, au fost impuse și profesiei de avocat este o opțiune a legiuitorului, determinată de o anumită oportunitate, care intră în activitatea de legiferare a Parlamentului. … 26.Așadar, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Prin urmare, este firească exceptarea prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, atât activitatea consilierului juridic, cât și cea a avocatului desfășurându-se după anumite exigențe speciale stabilite ca atare de Legea nr. 514/2003 și, respectiv, de Legea nr. 51/1995. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Natalia-Adriana Gheorghiu în Dosarul nr. 14.655/318/2015 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și constată că prevederile art. 1 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește