DECIZIA nr. 423 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria și Bengeanu Maria, în Dosarul nr. 28.068/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.256D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorii excepției au depus o cerere prin care solicită soluționarea cauzei în lipsă. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.263D/2020 și nr. 2.505D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Tolstoi Gregoire și Gherghel Elena Florica și, respectiv, de Sora Florin în Dosarul nr. 7.110/118/2019 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și, respectiv, nr. 19.872/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 2.263D/2020, autorul excepției Tolstoi Gregoire a depus un înscris prin care arată că este unicul moștenitor al autoarei excepției Gherghel Elena Florica, depunând în acest sens, în copie, un certificat de succesiune european. De asemenea, solicită judecarea cauzei în lipsă. … 7.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.256D/2020, nr. 2.263D/2020 și nr. 2.505D/2020, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.263D/2020 și nr. 2.505D/2020 la Dosarul nr. 2.256D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.263D/2020 și nr. 2.505D/2020 la Dosarul nr. 2.256D/2020, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că susținerile referitoare la cuantumul diferit al despăgubirilor, în funcție de momentul soluționării notificărilor, sunt neîntemeiate, dat fiind faptul că, în această situație, este aplicabil principiul intertemporal de drept tempus regit actum, legea aplicabilă fiind diferită în funcție de momentul temporal al soluționării notificărilor. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 305 din 18 mai 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:9.Prin încheierile din 12 octombrie 2020, 25 noiembrie 2020 și 23 octombrie 2020, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalul Constanța – Secția I civilă și, respectiv, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepția a fost ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria și Bengeanu Maria, de Tolstoi Gregoire și Gherghel Elena Florica și, respectiv, de Sora Florin, în cauze având ca obiect cererile privind soluționarea pe fond a dosarului administrativ ce a fost înaintat Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 165/2013 și, respectiv, contestațiile formulate împotriva unor decizii de invalidare emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că ordonanța de urgență criticată încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, deoarece este afectat regimul juridic al dreptului de proprietate privată, și nu a existat o situație extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În acest sens, se susține că este nejustificată necesitatea adoptării ordonanței de urgență, prin argumentul încetinirii ritmului de soluționare, dacă evaluarea s-ar face în raport cu valorile prevăzute în grilele notariale în vigoare la data emiterii deciziei de compensare, situație care, dimpotrivă, ar conduce la creșterea ritmului de soluționare a cererilor. Totodată, se arată că motivele enunțate în preambulul ordonanței de urgență reprezintă aspecte de oportunitate a măsurii care urmează a fi luată, care nu justifică adoptarea ordonanței de urgență. … 11.Se mai susține că actul normativ criticat creează o discriminare nejustificată între persoane care se află în situații identice, dat fiind faptul că, în temeiul legilor privind restituirea proprietăților, unele persoane au putut beneficia de măsuri reparatorii/despăgubiri, în raport cu valoarea reală a imobilelor preluate abuziv, la data acordării măsurilor reparatorii, în timp ce, pentru alte persoane, măsurile reparatorii/despăgubirile acordate sunt plafonate la data adoptării legii, deși procedura administrativă de acordare efectivă a despăgubirilor se întinde pe o lungă perioadă de timp, prin voința legiuitorului, care acordă termene foarte lungi de aplicare a legii, ori pasivitatea entităților chemate să aplice legea, care nu au respectat nici măcar aceste termene excesiv de lungi. … 12.Se mai invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 26 februarie 2019, pronunțată în Cauza Ana Ionescu și alții împotriva României, potrivit cărora Legea nr. 165/2013 nu asigură un remediu eficient pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat. … 13.Se mai susține că ordonanța de urgență criticată contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, prin faptul că a fost emisă într-o materie în care Parlamentul deja legiferase, cu două luni înainte, asupra unor domenii esențiale în domeniul proprietății. … 14.Totodată, se mai susține că sunt încălcate și prevederile art. 53 din Constituție, întrucât măsura legiferată nu este compatibilă cu situația care a determinat-o, ba, mai mult, creează inechități față de persoanele îndreptățite. … 15.Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că în cuprinsul actului normativ criticat nu este justificată urgența, iar Guvernul prezintă o situație care nu este nici extraordinară și nici periclitantă pentru un interes public, astfel încât reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, dat fiind faptul că problema imobilelor preluate abuziv de regimul comunist nu a fost rezolvată, într-un fel sau altul, nici după trei decenii. De altfel, nici celelalte motive prezentate în cuprinsul ordonanței nu pot fi circumscrise noțiunii de urgență, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale în această materie, fiind simple iterații ale unor probleme instituționale curente, nicidecum exorbitante. … 16.Prin urmare, se apreciază că scopul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pare să fie tocmai contrareglementarea de către Executiv a unei soluții adoptate prin lege de către Parlament, ceea ce contravine atât dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, cât și principiului separației și echilibrului puterilor în stat în cadrul democrației constituționale, reglementat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. … 17.Totodată, se apreciază că prevederile art. 1 și 2 aleOrdonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, întrucât suspendă de la aplicare noua soluție normativă adoptată de Parlament și, totodată, prelungesc în timp efectele normei anterioare, până la 1 martie 2021, instituie premisele unui tratament inegal al persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr. 165/2013, pe un criteriu temporal și în esență aleatoriu, acela al momentului soluționării notificărilor și stabilirii punctelor în compensare. Astfel, dacă acest moment se va situa înainte de 1 martie 2021, punctele vor fi stabilite prin raportare la grila notarială din anul 2013, iar dacă momentul se va situa ulterior datei de 1 martie 2021, imobilele vor fi evaluate în funcție de grila valabilă la data emiterii deciziei administrative sau judiciare. Prin urmare, deși destinatarii legii se află în aceeași situație juridică, totuși, tratamentul pe care îl vor obține va fi diferit, doar prin prisma momentului la care dosarele lor vor fi soluționate, încălcându-se astfel principiul egalității în fața legii, care impune ca la situații egale și tratamentul să fie același. Per a contrario, dispozițiile art. 3 și 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi. … 18.Tribunalul Constanța – Secția I civilă și, respectiv, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-au exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl reprezintă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020. Curtea reține că, în acord cu motivarea excepției, obiect al acesteia îl constituie prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său. … 23.Potrivit dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 s-a suspendat, de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență până la data de 1 martie 2021, iar pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri s-a făcut prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. … 24.Prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat, astfel: „Ordonanță de urgență pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, sub titulatura astfel modificată. De asemenea, prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021 a fost introdus un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins: + 
Articolul 2^1La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6)Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. … 25.În legătură cu obiectul excepției, Curtea mai reține că, în acord cu motivarea excepției, obiect al acesteia îl mai constituie și prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său. … 26.Prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 are în prezent următorul cuprins:– Art. 2^1: „La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6)Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu. … – Art. 3: „În situația în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curți-construcții», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosință, valoarea despăgubirilor se stabilește prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curți-construcții».“ … – Art. 4: „În situația în care grilele notariale sunt elaborate în moneda națională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creștere a prețurilor de consum pentru perioada mai 2013 – data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.“ …  … 27.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și (2) privind garantarea dreptului de proprietate privată, a proprietății private și a creanțelor asupra statului, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) și alin. (6) referitoare la regimul juridic al ordonanțelor de urgență. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că sunt invocate și prevederile art. 46 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași Convenție. … 28.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cauze având ca obiect cererile privind soluționarea pe fond a dosarului administrativ ce a fost înaintat Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 165/2013 (în cauză fiind pronunțată Sentința civilă nr. 2.338 din 11 octombrie 2019) și, respectiv, contestații formulate împotriva unor decizii de invalidare din 4 septembrie 2019 și, respectiv, 8 mai 2018, emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la date la care erau în vigoare dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017. … 29.Ulterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate au fost abrogate dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020, prin dispozițiile art. II din Legea nr. 219/2020. … 30.Totodată, în legătură cu norma de drept substanțial referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite prin Legea nr. 165/2013, care constituie obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, paragraful 66, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, se referă la o situație juridică aflată în curs de desfășurare, căreia îi este incident principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră și prin dispozițiile art. 4. În consecință, este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii. … 31.Prin urmare, dat fiind faptul că prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 nu mai sunt în vigoare și având în vedere că acestea nu au fost aplicabile și nu au produs efecte juridice în cauză (hotărârea judecătorească pronunțată în cauză, respectiv actele administrative emise nefiind întemeiate pe aceste dispoziții legale, care nu erau în vigoare la data pronunțării acestora), nu sunt incidente în prezenta cauză considerentele și soluția de principiu rezultată din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 32.Referitor la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, aplicabilă cauzei prin prisma modificărilor reglementate în privința dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, și cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. … 33.Prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 și a reținut că ordonanța de urgență a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere și necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situației determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, prin decizia menționată, paragraful 30, Curtea a reținut că un asemenea scop implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgență, în vederea conservării stabilității economice a statului. Totodată, implicațiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancțiuni de către instanțele de judecată naționale și internaționale se pot constitui într-o situație extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilității economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplinește exigențele constituționale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. … 34.Cele statuate în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit împrejurări noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. … 35.În ceea ce privește susținerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcție de data acordării acestora, Curtea reține că prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, precitată, paragrafele 23 și 24, în acord cu jurisprudența sa anterioară, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). … 36.De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, și nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). … 37.Pentru aceleași considerente, în prezenta cauză nu pot fi reținute susținerile privind afectarea, prin ordonanța de urgență criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (6), precum și la art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 20 din Constituție raportat la art. 46 din aceeași Convenție. … 38.În motivarea excepției de neconstituționalitate se mai susține că ordonanța de urgență criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, dat fiind faptul că Guvernul a legiferat în sens contrar voinței Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea articolului 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020. În legătură cu această susținere, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că această modalitate de reglementare – emiterea unei ordonanțe de urgență a Guvernului care modifică prevederile unei legi – nu este neconstituțională, atât timp cât respectă condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prevăzute de Constituție și detaliate în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, paragraful 29). … 39.Prevederile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept sau al unei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, excepție ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria și Bengeanu Maria, de Tolstoi Gregoire și Gherghel Elena Florica și, respectiv, de Sora Florin, în dosarele nr. 28.068/3/2018, nr. 7.110/118/2019 și, respectiv, nr. 19.872/3/2018 ale Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului Constanța – Secția I civilă și, respectiv, ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, este constituțională în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului Constanța – Secția I civilă și Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește