DECIZIA nr. 422 din 17 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 135 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în măsura în care se interpretează că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța inferioară, chiar și în cazul în care această hotărâre este contrară unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată anterior de Curtea Constituțională a României, excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu în Dosarul nr. 1.436/188/2014 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.015D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Regia Națională a Pădurilor – Romsilva din București, prin Direcția Silvică Neamț, a depus la dosar un înscris în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate invocă aspecte care se referă la interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.436/188/2014, Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în măsura în care se interpretează că hotărârea Înaltei Curți de Casație si Justiție este obligatorie pentru instanța inferioară, chiar și în cazul în care această hotărâre este contrară unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată anterior de Curtea Constituțională a României. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri în revendicare imobiliară, aflată în calea de atac a recursului. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, în practica sa constantă, Curtea Constituțională a stabilit că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și se arată că, din lecturarea considerentelor acestei decizii, rezultă că, în aprecierea instanței de contencios constituțional, în materie de competență, regula este că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursul, iar în mod excepțional, în cazuri anume prevăzute de lege, recursul se judecă de instanța ierarhic superioară. Cauza pendinte nu este o situație de excepție, astfel încât recursul este, conform considerentelor deciziei Curții Constituționale, de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prevederile legale criticate dispun obligativitatea hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție de declinare a competenței pentru instanța inferioară, însă, în speță, o astfel de hotărâre este contrară unei decizii de admitere a instanței de contencios constituțional, ambele fiind obligatorii pentru instanța de judecată. Astfel, se apreciază că dispozițiile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța inferioară, chiar și în cazul în care această hotărâre este contrară unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, pronunțată anterior de Curtea Constituțională a României. Totodată, se mai arată că data publicării deciziei Curții Constituționale (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017) are relevanță exclusiv asupra admisibilității/ inadmisibilității recursului, iar nu cu privire la competența de soluționare a acestei căi de atac extraordinare, competență pe care legiuitorul a dat-o în mod expres instanței supreme. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit încheierii de sesizare, autoarea excepției de neconstituționalitate dorește pronunțarea unei decizii sub rezervă de interpretare, prin care să se statueze că numai o anumită interpretare a normei supuse controlului este constituțională, excluzând orice alte interpretări posibile. În aceste condiții, Curtea reține ca obiect al controlului de constituționalitate dispozițiile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Nu se poate crea conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere.“ … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 16 alin. (2) privind principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1)-(4) referitor la instanțele judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției și în art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate pune problema conflictului de competență între instanțele judecătorești în contextul pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, prin care dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională. … 13.Curtea constată că, în Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragrafele 48-53, a analizat efectele deciziilor de admitere ale instanței de contencios constituțional și a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“, iar, în privința legilor și ordonanțelor în vigoare, alin. (1) al aceluiași articol prevede că acestea „își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept“. Aceste prevederi constituționale, reluate, la nivel legal, prin art. 31 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, consacră efectele deciziilor Curții Constituționale, respectiv aplicarea pentru viitor și caracterul general obligatoriu al acestora. … 14.În interpretarea dispozițiilor menționate, Curtea a reținut, în ceea ce privește efectele unei decizii de admitere a excepției de neconstituționalitate, că „decizia de constatare a neconstituționalității face parte din ordinea juridică normativă, prin efectul acesteia prevederea neconstituțională încetându-și aplicarea pentru viitor“ (Decizia nr. 847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 14 august 2008). Totodată, în legătură cu efectele deciziilor Curții Constituționale, în ceea ce privește atât considerentele, cât și dispozitivul acestora, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant că puterea de lucru judecat ce însoțește deciziile Curții Constituționale se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta, inclusiv efectului general obligatoriu al deciziilor de constatare a neconstituționalității (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții, prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină“ se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată de Curte, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și, implicit, care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional. Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, Curtea a reținut că autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52). … 15.În ceea ce privește forța obligatorie a considerentelor pronunțate în deciziile Curții Constituționale, Curtea a mai reținut că prevederile art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituție, referitoare la efectul general obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții, nu disting nici în funcție de tipurile de decizii pe care Curtea Constituțională le pronunță, nici în funcție de conținutul acestor decizii, ceea ce conduce la concluzia că toate deciziile instanței de contencios constituțional, în întregul lor, sunt general obligatorii. Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens, de exemplu, prin Decizia nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013, prin care a reținut, invocând jurisprudența sa anterioară, că atât considerentele, cât și dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept. În consecință, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile și instituțiile publice urmează, în aplicarea legii criticate, să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele și dispozitivul respectivei decizii. … 16.Totodată, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 54-62, Curtea a reiterat jurisprudența sa în materia dispozițiilor legale referitoare la exercitarea căii de atac a recursului, în funcție de un anumit prag valoric al cererii deduse judecății. Cu privire la Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, care, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză, a determinat apariția conflictului textelor de lege criticate cu dispozițiile Legii fundamentale, Curtea a reținut că a admis excepția de neconstituționalitate a prevederii legale care limita exercițiul căii de atac a recursului în funcție de un anumit prag valoric și a constatat că este neconstituțională sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013. Prin decizia menționată, observând jurisprudența sa recentă, prin care a stabilit și dezvoltat exigențe constituționale sporite în sensul asigurării unei protecții efective a drepturilor și libertăților fundamentale, integrate conținutului normativ al art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) sau art. 129 din Constituție, după caz, prin raportare la căile extraordinare de atac, Curtea a reevaluat standardul de protecție pe care îl asigură art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Constituție, în sensul reducerii marjei de apreciere a legiuitorului în domeniul căilor extraordinare de atac și al sporirii garanțiilor care însoțesc accesul liber la justiție. În acest sens a constatat că prevederea legală criticată, care impunea un prag valoric în privința exercitării căii de atac a recursului, și anume ca valoarea cererilor evaluabile în bani să fie peste 1.000.000 lei, contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție și celor ale art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și a reținut că pragul valoric de peste 1.000.000 lei conduce la clasificarea cererilor adresate instanțelor judecătorești în importante, ca valoare în bani, și mai puțin importante, ceea ce reprezintă o clasificare artificială și nejustificată, întrucât dificultatea unei probleme de drept nu poate fi evaluată în funcție de valoarea litigiului, ci de natura sa. Prin urmare, legiuitorul nu are îndreptățirea constituțională de a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, deoarece pune ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragrafele 27 și 28). Mai mult, pornind de la scopul recursului, care este parte a mecanismului pus la îndemâna instanței supreme de a realiza interpretarea și aplicarea unitară a legii, rol consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituție, precum și a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, Curtea a reținut că, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispozițiile legale criticate introduc o dublă măsură în privința evaluării legalității hotărârilor judecătorești, stabilind, pe de-o parte, că instanța supremă își exercită acest rol numai în anumite situații (după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea) și, pe de altă parte, că își exercită acest rol numai atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare. Prin urmare, Curtea a reținut că, în cazul recursurilor ce intră în competența de soluționare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, contravine și dispozițiilor art. 126 alin. (3) din Constituție (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragrafele 30 și 31). … 17.Prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 32, Curtea a mai statuat că efectul constatării ca neconstituțională a acestei sintagme este acela că, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, urmează a se aplica prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în sensul că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. … 18.Analizând excepția de neconstituționalitate din prezenta cauză, referitor la competența instanțelor de judecată, Curtea reține că aceasta reprezintă departajarea prerogativelor jurisdicționale între instanțele judecătorești, atât pe verticală (competența materială), cât și pe orizontală (competența teritorială) și este stabilită prin norme cu caracter procedural reglementate în Codul de procedură civilă sau în legi cu caracter special. Or, într-o jurisprudență constantă, Curtea a stabilit, în privința unor norme de procedură, că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. … 19.Mai mult, instanța de contencios constituțional a stabilit, în jurisprudența sa, că accesul liber la justiție nu presupune să fie asigurat accesul la toate structurile judecătorești – judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție – și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 76 din 21 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 12 aprilie 2013). … 20.Așadar, în acord cu jurisprudența sa și cu dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, referitoare la obligativitatea pentru viitor a deciziilor Curții Constituționale, în Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză, Curtea Constituțională nu a făcut nicio distincție, în privința efectelor deciziei sale de admitere, între procesele în curs sau procesele începute după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, și nici nu a reținut că soluționarea recursului este în competența exclusivă a instanței supreme, ci a stabilit accesul nediscriminatoriu la calea de atac a recursului pentru toate hotărârile pronunțate, după publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, potrivit legii. … 21.Totodată, Curtea constată că, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a reținut că o soluție legislativă privind partajarea de competență între curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție în materia recursului privind cererile evaluabile în bani, aplicabilă inclusiv recursurilor formulate în privința hotărârilor susceptibile a face obiectul acestora în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, nu încalcă art. 15 alin. (2) din Constituție, reconfigurarea normelor de competență fiind o expresie a dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 68). … 22.În continuare, Curtea observă că, în prezenta cauză, în realitate, autoarea excepției de neconstituționalitate critică prevederile art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă din perspectiva imposibilității de declinare a competenței în ceea ce privește soluționarea unei cauze aflate în recurs, în contextul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că, în cauză, competența de soluționare a recursului aparține instanței inferioare. Curtea constată că reglementarea criticată reprezintă o opțiune a legiuitorului, aflat în marja sa de apreciere, iar aplicarea acesteia nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte. A răspunde criticilor în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18). De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15). … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de instanța de judecată din oficiu în Dosarul nr. 1.436/188/2014 al Curții de Apel Bacău – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește