DECIZIA nr. 421 din 17 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 839 și ale art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din același cod, excepție ridicată de Ștefana Vreme în Dosarul nr. 7.150/233/2015 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 609D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate se referă la aspecte care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele de judecată, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 282 din 1 martie 2018 (redactat, dintr-o eroare materială, drept nr. 282/2017 în loc de nr. 282/2018), pronunțată în Dosarul nr. 7.150/233/2015, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 839 și ale art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din același cod. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefana Vreme într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare, aflată în calea de atac a apelului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că posibilitatea executorului judecătoresc de a îndrepta, în temeiul art. 656 alin. (2) și următoarele din Codul de procedură civilă, erorile materiale strecurate în actele de executare prin introducerea unui nou debitor încalcă principiile de drept care delimitează procedura și atribuțiile instanțelor de judecată față de cele ale executorilor judecătorești. De asemenea se consideră că interpretările instanței de fond pot fi considerate părtinitoare și tendențioase atât timp cât aceasta admite înfăptuirea unui act de executare distinct de executarea propriu-zisă, cât și executarea însăși, fără respectarea tuturor condițiilor prevăzute de legile organice și constituționale ce reglementează materia executării silite și dreptul la moștenire, respectiv la proprietate privată. Se mai arată că dispozițiile criticate, respectiv art. 839 cu referire la prevederile art. 656 și următoarele din Codul de procedură civilă, sunt în contradicție atât cu dispozițiile art. 840 alin. (1) lit. a) și art. 667 din Codul de procedură civilă, precum și cu dispozițiile art. 656, art. 687,art. 673,art. 688 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă. Dispozițiile invocate sunt neconstituționale prin raportare la actul execuțional și la modul de interpretare a executorului judecătoresc și a instanței, întrucât aceste dispoziții se aplică doar în condițiile în care s-au respectat cronologic toate etapele procedurale, precum și condițiile de fond și de formă prevăzute de legile organice și constituționale. Referitor la publicația de vânzare se susține că, în cauză, s-a dovedit că publicația nu sa făcut potrivit dispozițiilor legale, în esență apreciindu-se că au fost încălcate dispozițiile constituționale privind egalitatea în fața legii și accesul liber la justiție. … 6.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că dispozițiile criticate stabilesc conținutul publicației de vânzare imobiliară, sancțiunea intervenită în cazul nerespectării conținutului prevăzut de lege, procedura de afișare a publicației, precum și termenul de formulare a contestației la executare, fără ca aceste dispoziții să creeze un regim diferit aplicabil subiectelor de drept aflate în aceeași situație. Prin instituirea unor reguli accesibile și previzibile privind termenul de formulare a contestației la executare nu se încalcă dreptul de acces la o instanță și dreptul la apărare sau dreptul de proprietate și de moștenire al persoanelor. Mai mult, la analiza caracterului neconstituțional al unei norme de drept nu se are în vedere situația particulară a unui subiect de drept. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 839 și ale art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 din Codul de procedură civilă, cu referire la prevederile art. 712 alin. (1) din același cod. Curtea constată că, la momentul sesizării sale, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, fără a se modifica conținutul normativ al dispozițiilor criticate în prezenta cauză, astfel încât obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 privind termenul de contestare a executării silite, raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitor la contestația la executare, precum și ale art. 839 – Publicitatea vânzării din Codul de procedură civilă. … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și libertăților, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 referitor la dreptul la moștenire, art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, precum și în art. 136 alin. (5) referitor la inviolabilitatea proprietății private. Totodată, se invocă și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la prevederile art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care reglementează cu privire la termenul de formulare a contestației la executare și la contestația la executare propriu-zisă, Curtea observă că acestea cuprind norme de procedură și că sunt criticate din perspectiva competențelor date prin lege organului de executare și a interpretării instanței de judecată. Or, acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci elemente care țin de interpretarea și aplicarea legii în raport cu situațiile concrete supuse judecății, care excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui, însă, motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 18). De asemenea, Curtea Constituțională nu este competentă să controleze constituționalitatea unei interpretări date de o anumită instanță judecătorească textelor legale criticate, astfel încât excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 15). … 13.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 839 din Codul de procedură civilă, care reglementează în materia publicației de vânzare imobiliară, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate susține neconformitatea textului cu prevederile Legii fundamentale din perspectiva contradicției acestuia cu anumite dispoziții din Codul de procedură civilă. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a afirmat, constant, că, în exercitarea controlului de constituționalitate, are competența de a se pronunța asupra constituționalității legilor și ordonanțelor criticate prin raportare la dispozițiile sau principiile consacrate de Legea fundamentală, iar nu de a corobora sau corela diversele acte normative ce fac parte din dreptul intern. Curtea a mai constatat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020, Decizia nr. 105 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 8 mai 2020, Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003, Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, sau Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999). … 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 715 alin. (1) pct. 1 și 3 raportat la art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 839 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefana Vreme în Dosarul nr. 7.150/233/2015 al Tribunalului Galați – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește