DECIZIA nr. 421 din 15 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor din Brașov în Dosarul nr. 26.739/197/2015 al Judecătoriei Brașov și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 447D/2016. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, care stabilesc că durata concluziilor procurorului, ale părților, ale persoanei vătămate și ale avocaților acestora poate fi limitată de președintele completului, îndeplinesc cerința privind previzibilitatea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 29 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 26.739/197/2015, Judecătoria Brașov a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor din Brașov cu ocazia soluționării plângerii împotriva unei ordonanțe de clasare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă principiul legalității, accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a făcut aplicarea prevederilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, în condițiile în care textul de lege criticat nu este incident în materia plângerii împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, întrucât vizează doar judecata în primă instanță. Astfel, consideră că dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală încalcă atât principiul securității juridice, care decurge din principiul legalității, cât și liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil, în măsura în care – deși reprezintă o normă specială referitoare la desfășurarea dezbaterilor în cadrul judecății în primă instanță – pot fi aplicate de judecătorul de cameră preliminară în procedura reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală. … 6.Judecătoria Brașov apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Consideră că dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală îndeplinesc cerințele referitoare la calitatea legii, și anume precizia, accesibilitatea și previzibilitatea. De asemenea, având în vedere rolul judecătorului în procesul penal, invocă posibilitatea acestuia de apreciere, care nu trebuie să fie, în toate cazurile, prevăzută în mod expres și cu indicarea criteriilor. În acest sens arată că drept urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 663 din 11 noiembrie 2014, nr. 552 din 16 iulie 2015 și nr. 733 din 29 octombrie 2015, procedura plângerii prevăzute de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală a suferit modificări importante, devenind una contradictorie, astfel că, în lipsa unor prevederi legale exprese în această materie, judecătorul a apreciat că sunt aplicabile regulile de la judecata în primă instanță, în condițiile în care acestea sunt compatibile cu procedura mai sus menționată. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, arată că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate, întrucât condițiile și limitele în care poate fi exercitat dreptul de a pune concluzii, inclusiv posibilitatea judecătorului de a aprecia cu privire la durata concluziilor orale, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Durata concluziilor procurorului, ale părților, ale persoanei vătămate și ale avocaților acestora poate fi limitată. Președintele completului poate hotărî că acestea trebuie să aibă o durată similară“. … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art. 20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, ci este nemulțumită, în realitate, de modul de interpretare, mai exact de aplicarea acestor dispoziții de lege de către judecătorul de cameră preliminară sesizat cu o plângere împotriva unei soluții de netrimitere în judecată. Or, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă să se pronunțe cu privire la asemenea aspecte, ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, precum și Decizia nr. 149 din 14 martie 2017*), paragraful 14, și Decizia nr. 332 din 11 mai 2017**), paragraful 14, nepublicate în Monitorul Oficial al României la data pronunțării prezentei decizii). Aspectul criticat urmează a fi soluționat, în speță, de către judecătorul de cameră preliminară, întrucât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, respectiv aprecierea cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală – în procedura reglementată de prevederile art. 341 din Codul de procedură penală – sunt de competența instanțelor judecătorești. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorilor excepției într-o atare situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.Notă …

*) Decizia Curții Constituționale nr. 149 din 14 martie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017.
**) Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 11 mai 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017. … 14.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 388 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor din Brașov în Dosarul nr. 26.739/197/2015 al Judecătoriei Brașov.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Brașov și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește