DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Vlad Sima în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.280D/2020.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, avocatul Emilia Nicoleta Negrea, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului convențional al autorului excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Astfel, arată, în esență, că trebuie făcută o actualizare a legislației cu privire la statutul polițistului sub aspectul interdicțiilor, deoarece Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, lege ulterioară Legii nr. 360/2002, prin art. 96 alin. (1) stabilește că funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului. Se menționează că în același sens a fost emis și Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne. În final, se afirmă că dispozițiile legale criticate sunt interpretate în mod abuziv de către autoritățile competente, așa încât Curtea Constituțională trebuie să dea o interpretare constituțională acestor norme. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, cadrul general normativ care se aplică acestuia fiind reprezentat de Legea nr. 360/2002. Se arată că, potrivit art. 2 alin. (1) din această lege, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în limitele competențelor stabilite prin lege. Prevederile criticate, care au semnificația unei interdicții legale, au fost instituite în considerarea acestui statut legal special. Totodată, legiuitorul a instituit numeroase beneficii pentru persoanele care au optat pentru această carieră. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 27 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Vlad Sima în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect soluționarea unui litigiu privind funcționarii publici, respectiv anularea dispoziției prin care autorul excepției a fost sancționat disciplinar pentru săvârșirea unor abateri disciplinare cu destituirea din poliție, reținându-se încălcarea art. 45 alin. (1) lit.g) din Legea nr. 360/2002.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dreptul la muncă are un conținut constituțional complex și cuprinde libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupației ori a locului de muncă, protecția socială a muncii, salarizarea muncii depuse, dreptul la negocieri colective și caracterul obligatoriu al convențiilor și contractelor colective de muncă. … 7.Se afirmă că, în speță, prezintă interes în mod deosebit primele componente ale dreptului la muncă, și anume libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau ocupației ori a locului de muncă. Aceste libertăți sunt expresii ale libertății persoanei în dreptul muncii. Alegerea este determinată de aptitudini, dorințe, anumite coordonate de ordin economic și social, precum și de voința celor interesați.  … 8.Alegerea profesiei și a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea și calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora. Această libertate este condiționată sau limitată și de alte criterii legale justificate constituțional, ca, de exemplu, starea sănătății, aptitudinea și altele determinate de specificul profesiei, al meseriei ori al locului de muncă (Decizia Curții Constituționale nr. 233 din 25 mai 2004). … 9.Prin urmare, în măsura în care o persoană dorește să muncească, societatea trebuie să îi ofere șansa să se angajeze potrivit aptitudinilor pe care le are, iar statului îi este interzis să îi îngrădească în vreun fel accesul la muncă. … 10.În aceste condiții, libertatea alegerii profesiei, a meseriei și a locului de muncă este incompatibilă cu îngrădirea dreptului unei persoane de a efectua activități de comerț ori de a participa la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, pentru simplul considerent ca are calitatea de funcționar public. Natura și finalitatea interdicțiilor impuse pentru ocuparea unei funcții nu trebuie să conducă la îngrădirea dreptului de muncă. … 11.În speță, dispozițiile legale criticate interzic unei persoane care are calitatea de funcționar public să desfășoare activități de comerț sau să participe la administrarea ori conducerea unei societăți comerciale, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dreptului la muncă și a dreptului de acces liber la o activitate economică garantat de art. 45 din Constituție. … 12.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea criticată nu aduce atingere drepturilor consacrate de Constituție, legea privind statutul polițistului fiind o lege organică, cu caracter special, aplicabilă funcționalilor publici cu statut special – polițiști. Astfel, legiuitorul, prin raportare la atribuțiile de serviciu specifice polițistului, a instituit anumite interdicții și restrângeri ale dreptului la muncă, în cazul acestuia prevăzând, totodată, în compensare, unele drepturi și recompense suplimentare față de alte categorii profesionale din sectorul public și privat. La momentul la care s-a constatat de către Comisia de disciplină încălcarea de către recurent a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002, acesta era încadrat ca polițist la Punctul de Contact Oradea, alegându-și în mod liber profesia și locul de muncă. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind permisă instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului convențional al autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Polițistului îi este interzis: […] g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;“. … 17.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 45 privind libertatea economică și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul III: Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți ale polițistului, secțiunea a 3-a: Restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. … 19.Analizând conținutul normativ al dispozițiilor de lege criticate, Curtea reține că acestea instituie interdicția conform căreia polițistului, în calitate de funcționar public civil, cu statut special, învestit cu exercițiul autorității publice, îi este interzis să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar. … 20.Relativ la statutul polițistului, în jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că acesta este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din actul normativ menționat, polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaște elemente derogatorii de la dispozițiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, polițistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale. În consecință, elementele esențiale în ceea ce privește nașterea, executarea și încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul polițistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, Decizia nr. 31 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 12 aprilie 2019). … 21.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 41 din Constituție, potrivit căreia dispozițiile legale criticate, prin care i se interzice unei persoane care are calitatea de funcționar public cu statut special de polițist să desfășoare activități de comerț sau să participe la administrarea ori conducerea unei societăți comerciale, constituie o încălcare flagrantă a dreptului la muncă, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că instituirea prin lege a unor condiții pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, Decizia nr. 726 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 11 ianuarie 2021, paragraful 20, și Decizia nr. 289 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, paragraful 43). Totodată, prin Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 21, Curtea a statuat că legiuitorul are, în principiu, dreptul de a limita dreptul la alegerea și/sau exercitarea unei profesii, însă această limitare trebuie să respecte principiul proporționalității, astfel cum a fost acesta conturat în jurisprudența sa. … 22.Prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30, și Decizia nr. 425 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 22 octombrie 2018, paragraful 16, Curtea a statuat că, potrivit principiului proporționalității, orice măsură luată trebuie să fie adecvată – capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională, adică să respecte justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. În vederea realizării testului de proporționalitate urmează să se stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată și dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporționalitate se va putea raporta doar la un scop legitim. … 23.În ceea ce privește scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea reține că acesta este justificat de necesitatea exercitării funcției de polițist în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, cu respectarea principiilor imparțialității, nediscriminării, proporționalității și gradualității, aspect ce subliniază o dată în plus interdicția polițistului de a efectua, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori de a participa la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar. Prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, deoarece această interdicție expresă constituie un mijloc apt să impună imparțialitate și obiectivitate cu privire la exercitarea funcției de polițist. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea reține că acesta este justificat, deoarece polițistul este învestit cu exercițiul autorității publice. Curtea mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general, referitoare la protecția interesului public, prin instituirea interdicției menționate, și protecția dreptului fundamental la muncă al autorului. … 24.Așadar, textul de lege criticat nu încalcă norma fundamentală privind munca și protecția socială a muncii, ci doar limitează acest drept, cu privire la efectuarea de către polițist, direct sau prin persoane interpuse, de activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar, pe o perioadă determinată, respectiv pe perioada exercitării funcției de polițist. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002, raportată la art. 41 din Constituție, este neîntemeiată. … 25.Având în vedere cele anterior menționate Curtea nu poate reține nici susținerile referitoare la încălcarea art. 45 și 53 din Legea fundamentală.  … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vlad Sima în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește