DECIZIA nr. 420 din 23 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepție ridicată de Gheorghe Bunea Stancu în Dosarul nr. 1.614/91/2015 al Tribunalului Vrancea – Secția penală și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 511D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, întrucât acestea nu au făcut parte din dreptul pozitiv, sens în care se invocă și Decizia nr. 108 din 7 martie 2017. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, apreciind că decizia Curții Constituționale nu ar avea nicio incidență asupra cauzei pentru că excepția este invocată în legătură cu art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, text care nu are legătură cu soluționarea cauzei. Totodată, se fac referiri la regimul constituțional al ordonanței de urgență, invocându-se în acest sens și Decizia nr. 308 din 7 mai 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 328/A din 22 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 160/44/2018, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepție ridicată de Gheorghe Bunea Stancu într-o cauză în care autorul excepției de neconstituționalitate a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal. Excepția a fost respinsă ca inadmisibilă de către instanța de fond, iar Curtea Constituțională a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 și art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 sunt neconstituționale, întrucât, spre deosebire de legi, ordonanțele adoptate de Guvern nu pot intra în vigoare la o dată ulterioară prevăzută în textul lor. Astfel, dacă în privința legilor, art. 78 din Constituție permite o asemenea posibilitate, în privința ordonanțelor art. 108 alin. (3) nu permite intrarea în vigoare la o dată ulterioară, peste cele 3 zile de la data publicării ordonanței în Monitorul Oficial al României. În susținerea excepției de neconstituționalitate sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 61 din 7 februarie 2017 și nr. 64 din 9 februarie 2017. … 6.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Se arată că, în realitate, sunt criticate, pe lângă art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, prevederile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, și nu cele ale art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000. Cu privire la aceste texte, care, în opinia instanței a quo, formează obiectul excepției de neconstituționalitate, se arată că art. 115 alin. (5) din Constituție stabilește că ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Interpretând per a contrario această dispoziție rezultă că ordonanța de urgență nu poate intra în vigoare înainte de publicarea și depunerea sa la Camera competentă, dar poate intra în vigoare la o dată ulterioară prevăzută în cuprinsul ei, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții. … 8.Se mai menționează că autorul excepției de neconstituționalitate tinde, prin critica sa, la modificarea textelor legale pe o altă cale decât cea normală, Curtea Constituțională neavând competența modificării legilor și ordonanțelor. O atare competență revine Parlamentului și, în anumite condiții, Guvernului. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Avocatul Poporului apreciază că textele criticate sunt constituționale. Se arată că soluția legislativă criticată a fost consacrată pentru a se da expresie ficțiunii juridice, în virtutea căreia autoritățile publice presupun cunoașterea legii de către toți cei cărora li se adresează; data intrării în vigoare a normei juridice trebuie să fie o dată certă, data publicării actului normativ sau o dată expres reglementată și ulterioară acesteia. Legiuitorul a făcut astfel distincție între momentul publicării legii și momentul intrării acesteia în vigoare, stabilind că aceste momente diferă, tocmai pentru a oferi destinatarilor legii o garanție în plus cu privire la stabilitatea cadrului normativ, noile legi sau evenimentele legislative neputând fi anticipate de către destinatarii legii, încât aceștia să își poată regla conduita întrun interval rezonabil de timp. Se invocă, în sensul constituționalității textului criticat, punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 927 din 6 iulie 2010. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 1 februarie 2017, și ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. … 14.Curtea observă că art. III alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 este criticat prin prisma faptului că a reglementat intrarea în vigoare a dispozițiilor art. I din aceeași ordonanță de urgență într-un termen de 10 zile de la publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial al României. Întrucât autorul excepției de neconstituționalitate a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, infracțiune reconfigurată de art. I pct. 3 din ordonanța de urgență, Curtea reține că critica de neconstituționalitate vizează art. III alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017. Totodată, Curtea observă că instanța judecătorească a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000, în condițiile în care autorul excepției a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 – text care se referă la intrarea în vigoare a legilor și a ordonanțelor de urgență. În realitate, textul criticat este art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care se referă la intrarea în vigoare a ordonanțelor de urgență. Prin urmare, având în vedere faptul că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, pentru că, în caz contrar, ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, sau Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012), Curtea reține drept obiect al excepției dispozițiile art. III alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 și ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, care au următorul cuprins:– Art. III alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017:(2)Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I, care intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. … – Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000:(2)Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii și ale art. 108 privind actele Guvernului. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, la 5 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017 privind abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2017. Autorul excepției de neconstituționalitate urmărește constatarea neconstituționalității art. III alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 și a art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 în ideea intrării în vigoare a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pe perioada celor 5 zile scurse între data publicării și data abrogării sale, considerând că ordonanța de urgență intră în vigoare în ziua publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, și nu la o altă dată indicată în cuprinsul său. Astfel, modificările aduse art. 297 din Codul penal prin art. I din ordonanța de urgență ar putea fi considerate, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, drept lege penală mai favorabilă în sensul art. 15 alin. (2) din Constituție. … 17.Curtea constată, însă, că eventuala constatare a neconstituționalității textului criticat nu îl poate aduce în fondul activ al legislației de la un anumit moment, mai exact pe perioada cuprinsă între data publicării ordonanței de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data abrogării sale, perioadă anterioară unei eventuale decizii de constatare a neconstituționalității (1-4 februarie 2017). … 18.Cu privire la o situație similară, și anume abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2017, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că prevederile legale care au format obiectul abrogării pot continua să producă efecte numai dacă ele au fost vreodată în vigoare; or, în măsura în care acestea nu au făcut parte niciodată din dreptul pozitiv, efectul deciziei Curții Constituționale nu poate fi acela ca, pe de o parte, să înlăture prezumția de constituționalitate atașată normei de abrogare, iar, pe de altă parte, să aducă, în mod primar, în dreptul pozitiv un act abrogat care nu a fost niciodată în vigoare. Prin urmare, nu se urmărește, ca efect al deciziei Curții Constituționale, reintrarea în vigoare și readucerea în fondul activ al legislației a unei anumite soluții legislative, ci promovarea unei noi soluții legislative, ceea ce este o chestiune de politică legislativă și nu ține de efectele deciziei Curții Constituționale (Decizia nr. 217 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 10 septembrie 2019, paragraful 66). … 19.Așadar, Curtea reține că și în cauza de față se urmărește, prin critica de neconstituționalitate formulată, aducerea în dreptul pozitiv de la un anume moment a unui text de lege care nu a fost niciodată în vigoare. Mai exact, se încearcă redimensionarea dreptului obiectiv prin intermediul unei decizii a Curții Constituționale în condițiile în care art. I din ordonanța de urgență nu a făcut parte niciodată din dreptul pozitiv și nu sa aplicat niciodată în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate. … 20.Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, sau Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26). Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 nu este aplicabilă cauzei deduse judecății instanțelor judecătorești, iar restabilirea stării de legalitate nu poate fi invocată, pentru că starea de legalitate vizează dreptul pozitiv, în timp ce restabilirea se referă la revenirea la aceasta prin repudierea actului care a afectat-o (a se vedea și mutatis mutandis Decizia nr. 217 din 9 aprilie 2019, paragraful 65). Astfel, excepția de neconstituționalitate privind art. III teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 și art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 este inadmisibilă, ambele texte fiind invocate în legătură cu receptarea în fondul activ al legislației de la un anume moment a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, care nu au făcut parte niciodată din dreptul pozitiv. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. III alin. (2) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, excepție ridicată de Gheorghe Bunea Stancu în Dosarul nr. 1.614/91/2015 al Tribunalului Vrancea – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 23 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește