DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 17 mai 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ActulREFERIRE LALEGE (R) 144 21/05/2007
ActulREFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 88
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 161 19/04/2003 ART. 88
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 69 09/10/2017
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 13REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 16REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 88
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 91 03/03/2015
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 495 07/10/2014
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 18REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017
ART. 19REFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019
ART. 19REFERIRE LALEGE 128 31/05/2017
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001
ART. 20REFERIRE LALEGE 161 19/04/2003 ART. 88
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 712 02/11/2021
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 279 04/06/2020
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 285 07/05/2019
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 638 11/11/2014
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 483 21/11/2013
ART. 27REFERIRE LALEGE 176 01/09/2010 ART. 25
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 30REFERIRE LALEGE 393 28/09/2004 ART. 15
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 69
ART. 32REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Claudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Simona Drăghincescu în Dosarul nr. 12.341/3/2019 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.428D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că interdicția prevăzută de textele de lege criticate este circumstanțiată scopului legii, astfel că nu se poate reține încălcarea exercițiului vreunui drept fundamental care să atragă incidența art. 53 din Constituție, invocat.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.341/3/2019, Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Simona Drăghincescu într-o cauză având ca obiect acțiunea în anularea unui raport de evaluare prin care Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate cu privire la autoarea excepției, în calitatea sa de consilier județean.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, care stabilesc starea de incompatibilitate dintre funcția de consilier județean și cea de director general la o regie autonomă aflată în subordinea consiliului local, încalcă principiul proporționalității restrângerilor aduse drepturilor fundamentale, fiind lipsită de rațiune juridică și predictibilitate. Autoarea excepției arată că atribuțiile consiliului județean expres reglementate de lege nu interferează cu cele ale consiliului local, primul neavând nicio competență în ceea ce privește organizarea și funcționarea regiilor autonome de interes local aflate sub autoritatea consiliului local. Prin urmare, acest caz de incompatibilitate este disproporționat, lipsit de orice rațiune juridică sau interes practic și nu se încadrează în scopul avut în vedere de legiuitor la momentul reglementării incompatibilităților. Dacă în privința consilierilor locali incompatibilitatea acestora cu o altă funcție publică de decizie la o entitate publică sau privată se justifică prin împiedicarea posibilității de a obține unele avantaje din cea de-a doua funcție, astfel alterându-se climatul de onestitate și responsabilitate în care trebuie exercitată funcția publică, în cazul consilierilor județeni incompatibilitatea cu funcția de director general adjunct în cadrul unei regii autonome de interes local nu are și nici nu poate avea vreun impact în ceea ce privește exercitarea cu obiectivitate, onestitate și responsabilitate a funcției de consilier județean și nici nu este de natură să genereze vreun avantaj.6.Dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 sunt criticate din perspectiva sancțiunii stabilite în cazul constatării stării de incompatibilitate mai sus criticate, sancțiune ce constă în încetarea de drept a funcției publice și interdicția de a mai exercita o funcție publică aleasă timp de 3 ani, în cazul în care contestația împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI este respinsă.7.Autoarea excepției consideră că această sancțiune are consecințe extrem de grave și, fiind singura prevăzută de lege pentru cazul de incompatibilitate expus anterior, ignoră principiul individualizării și proporționalității sancțiunii cu fapta săvârșită, ambele principii fiind componente ale principiului legalității. Sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, întrucât sancțiunea vizată intervine automat, fără să fie parcursă vreo procedură de individualizare nici sub aspectul duratei, nici sub aspectul sferei funcționarilor cu privire la care operează decăderea, caracterul său ope legis fiind tranșat cu caracter obligatoriu prin Decizia nr. 69 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.8.Curtea de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu contravin normelor constituționale invocate. Nu se poate susține încălcarea principiului proporționalității din perspectiva art. 53 din Constituție deoarece încetarea de drept a mandatului de ales local este o consecință a încălcării regimului incompatibilităților pentru funcțiile de demnitate publică, iar înlăturarea acestei incompatibilități se poate face prin stabilirea situației anterioare, starea de incompatibilitate fiind un impediment în continuarea exercitării mandatului de ales local și un viciu al actelor adoptate în această calitate.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, pe de o parte, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 6 din Legea nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017, având și în prezent următoarea redactare:(1)Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (…)d)funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație, în cazul consilierului local, respectiv la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local, precum și la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație, în cazul consilierului județean;“.13.Totodată, obiect al excepției de neconstituționalitate îl formează și dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu următorul conținut normativ: „(2) Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.“14.Normele constituționale menționate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) și (5) cu referire la principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.15.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține, în ceea ce privește dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, că acestea sunt criticate pentru neconstituționalitate deoarece instituie un caz de incompatibilitate lipsit de rațiune juridică între funcția de consilier județean și cea de director general adjunct la o regie autonomă aflată în subordinea consiliului local. Întrucât cele două autorități publice au competențe legale diferite, autoarea excepției consideră că această incompatibilitate este disproporționată și nu servește scopului Legii nr. 161/2003.16.Curtea Constituțională observă că dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 sunt criticate în redactarea în prezent în vigoare, configurată prin articolul unic pct. 6 din Legea nr. 128/2017. Anterior acestei intervenții legislative, art. 88 alin. (1) lit. d) din aceeași lege prevedea următoarele: „(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (…) d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv sau la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;“.17.În această redactare, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea stabilind, prin Decizia nr. 91 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 25 mai 2015, și prin Decizia nr. 495 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 24 noiembrie 2014, că acestea sunt constituționale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 120 și ale art. 121 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. În esență, Curtea a reținut că textul criticat stabilește cu claritate incompatibilități specifice funcțiilor de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean, consilier local sau consilier județean, acestea reprezentând garanții ale exercitării funcției publice în condiții de imparțialitate și transparență decizională. Asemenea reglementări dau expresie voinței legiuitorului care a apreciat că funcțiile publice care obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice sunt incompatibile cu funcțiile private, specifice mediului de afaceri, întrucât cumularea acestora ar putea duce la atingerea interesului public și a încrederii cetățenilor în autoritățile administrației publice.18.Dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu au mai fost supuse controlului de constituționalitate în noua redactare configurată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 128/2017, așa cum, nici în vechea redactare, acestea nu au fost analizate prin perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în cauza de față.19.Potrivit expunerii de motive ce a însoțit în procedura de legiferare actul normativ devenit ulterior adoptării Legea nr. 128/2017, aceasta a urmărit punerea în acord a prevederilor Legii nr. 161/2003 cu litera și spiritul Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (în prezent abrogată prin noul act normativ incident în materie – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019). În mod concret, s-a urmărit îndepărtarea acelor cazuri de incompatibilitate constatate în practică, în care primarul, consilierii locali sau consilierii județeni erau obligați, prin texte din Legea nr. 215/2001, să reprezinte unitatea administrativ-teritorială/autoritatea locală/județeană în cadrul unor consilii de administrație ale regiilor autonome sau societăți comerciale de interes local ori județean, după caz, ca expresie a protejării intereselor comunității pe care o reprezintă în cadrul acestor structuri.20.Prin urmare, comparativ cu vechea redactare, s-a dorit ca dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) să exprime într-un mod mult mai clar și coerent sub aspectul armonizării legislației care sunt incompatibilitățile funcției de consilier local sau consilier județean față de, în general, diferite funcții din cadrul unor regii autonome și societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, determinant fiind în stabilirea acestora criteriul autorității publice pe care alesul local o reprezintă. Așadar, pornind de la efectul său pozitiv, în sensul că stabilește compatibilități ale alesului local valabile exclusiv în raza unității administrativ-teritoriale pe care acesta o reprezintă, rezultă, per a contrario, că acesta nu este compatibil să exercite respectivele funcții în cadrul celorlalte unități administrativ-teritoriale.21.Concret, consilierului local îi este permis să dețină anumite funcții în regii autonome și societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, de interes local, la fel cum îi este permisă calitatea de membru în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale ori la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație, însă îi este interzisă deținerea acelorași funcții la regii autonome și societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, de interes județean sau național.22.În mod simetric, consilierului județean îi este interzisă implicarea în diferite funcții în cadrul regiilor autonome și societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, de interes local sau național, fiindu-i permisă participarea numai la nivel județean, în virtutea calității sale de reprezentant al comunității care l-a ales, în aceleași funcții din cadrul unor regii autonome și societăți reglementate de Legea nr. 31/1990 sau ca membru al consiliilor de administrație al unor unități de învățământ ori spitale de stat din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație.23.Prin urmare, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 nu reglementează, după intrarea în vigoare a Legii nr. 128/2017, noi cazuri de incompatibilitate cu privire la funcția de consilier local sau consilier județean, ci le reiau, practic, pe aceleași, însă într-o redactare mai detaliată și adaptată legislației aplicabile, în general, funcțiilor publice eligibile. Textul stabilește în mod expres acele excepții care, anterior acestei intervenții legislative, puteau reprezenta situații de incompatibilitate generate practic de lipsa armonizării cadrului normativ în materie, reprezentând o eventuală cauză de litigii.24.Având în vedere cele de mai sus, Curtea nu poate reține criticile autoarei excepției potrivit cărora este lipsită de sens stabilirea incompatibilității dintre funcția de consilier județean și cea de director general adjunct la o regie autonomă aflată în subordinea unui consiliu local doar pentru că atribuțiile celor două autorități publice – consiliul județean și consiliul local – sunt diferite, iar interesele acestora nu pot interfera. Regimul incompatibilităților pornește de la premisa ideală a exclusivității în exercitarea unei funcții publice eligibile, astfel încât situațiile în care este permisă deținerea concomitentă de către aceeași persoană a două funcții publice/calități diferite sunt expres determinate de lege ca excepții. Rolul fundamental al incompatibilităților nu este acela de a interzice desfășurarea unor diferite activități sau deținerea unor calități, ci de a proteja mandatul dobândit pentru exercitarea respectivei funcții publice eligibile de orice interferență/influență de natură să pună la îndoială imparțialitatea, obiectivitatea, corectitudinea, responsabilitatea și transparența în exercitarea respectivei funcții, la rândul său aceasta servind unui interes public. Singura justificare pentru instituirea acestor excepții constă în calitatea persoanei care exercită funcția publică eligibilă (de consilier local sau consilier județean, în acest caz) de reprezentant al unității administrativ-teritoriale (locale-comunale, orășenești sau județene), deci de reprezentare a intereselor unei anumite comunități, foarte clar delimitate prin raza acesteia de competență teritorială.25.Prin urmare, dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 sunt constituționale, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză.26.În ceea ce privește dispozițiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, Curtea reține că acestea sunt criticate sub aspectul naturii ope legis a sancțiunii aplicabile în cazul constatării incompatibilității vizate de art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, în sensul că interdicția de a ocupa timp de 3 ani orice funcție publică eligibilă ar fi disproporționată cu fapta săvârșită, având consecințe deosebit de grave, și nici nu poate fi individualizată.27.Curtea constată că prevederile legale anterior menționate au mai fost examinate în cadrul controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare, care reclamau, în esență, încălcarea principiului proporționalității sancțiunii, parte a principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și a principiului proporționalității, consacrat de art. 53 alin. (2) din Constituție și de art. 6 din Convenție. Prin Decizia nr. 712 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 9 februarie 2022, paragraful 19, Curtea a reiterat jurisprudența sa constantă, potrivit căreia prevederile art. 25 din Legea nr. 176/2010 se integrează scopului legii, și anume asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale, și nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 638 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, Decizia nr. 285 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 iulie 2019, paragraful 43, sau Decizia nr. 279 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1147 din 27 noiembrie 2020, paragraful 22).28.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 se impune a fi respinsă ca neîntemeiată.29.În plus, Curtea observă că în prezenta cauză este invocată Decizia nr. 69 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 15 noiembrie 2017, prin care, potrivit susținerilor autoarei excepției, ar fi fost „tranșat“ caracterul ope legis al interdicției de a ocupa timp de 3 ani o funcție publică eligibilă, în sensul că această sancțiune nu poate fi individualizată, fiind, astfel, contrară principiului proporționalității.30.Or, aceste afirmații sunt eronate. Prin decizia menționată, instanța supremă a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de un tribunal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispozițiilor art. 69 alin. (4) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, și art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, în sensul de a lămuri ce fel de control poate efectua instanța de contencios administrativ asupra ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept, înainte de termen, a mandatului de primar.“ Așadar, problema de drept analizată cu acest prilej viza starea de incompatibilitate a unui primar și procedura constatării încetării de drept a mandatului acestuia prin ordin al prefectului, în timp ce în cauza de față este vorba despre starea de incompatibilitate a unui consilier județean.31.Cu referire la soluția legislativă reglementată de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, în esență, că decăderea persoanei al cărei mandat a încetat, ca urmare a încălcării normelor privind conflictul de interese sau incompatibilitatea, din dreptul de a mai ocupa anumite funcții pentru o perioadă de 3 ani reprezintă o sancțiune ce operează automat atunci când sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, fără a fi necesar un act de autoritate prin care să se constate intervenită decăderea. Instanța supremă a arătat că această interdicție afectează dreptul de a fi ales, dar restrângerea este limitată în timp și există o vădită legătură între fapta imputată și sancțiune: „Este nerelevant faptul că încetarea de drept a mandatului și decăderea din dreptul de a mai ocupa funcții eligibile se aplică în mod automat pentru toate situațiile de incompatibilitate, opțiunea legiuitorului situându-se în marja de apreciere a statului, acesta fiind în drept să considere că, ori de câte ori au fost încălcate normele privind incompatibilitatea, persoana vinovată nu mai poate fi învestită cu exercițiul autorității publice o perioadă limitată de timp.“ (paragrafele 51-55).32.Se menționează, în același sens, Hotărârea din 21 octombrie 2014, pronunțată în Cauza Naidin împotriva României, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o interdicție de ocupare a unei funcții publice aplicată în mod automat tuturor persoanelor cu privire la care s-a constatat că au avut calitatea de lucrători sau colaboratori ai fostei securități este conformă cu Convenția, inclusiv sub aspectul proporționalității (a se vedea paragrafele 51-56 din Decizia nr. 69 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).33.Așadar, dincolo de aspectele de fapt diferite în cele două spețe (cea analizată de instanța supremă și cea prezentă, în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate), Curtea observă, contrar susținerilor autoarei excepției, că atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin jurisprudența la care se face referire confirmă practic caracterul ope legis al sancțiunii prevăzute de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 în sensul respectării principiului proporționalității. Relevante în acest sens sunt chiar considerentele expuse în paragraful 49 din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului mai sus menționată, în care se reamintește că, din principiu, statele au interes legitim de a reglementa condițiile de angajare în serviciul public și că un stat democratic are dreptul de a impune ca funcționarii acestuia să fie loiali principiilor constituționale care stau la baza sa.34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Simona Drăghincescu în Dosarul nr. 12.341/3/2019 al Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției și ale art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x