DECIZIA nr. 42 din 30 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Iproeb – S.A. din Bistrița în Dosarul nr. 4.712/105/2013 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.556D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosarul cauzei, autoarea excepției de neconstituționalitate a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia; de asemenea, partea Andrei Ioan I.P.U.R.L. din Ploiești, în calitate de administrator judiciar al Societății Control Trading – S.R.L. din Ploiești, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, raportat la jurisprudența Curții Constituționale. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că textul criticat este clar redactat și se aplică în mod egal tuturor participanților aflați în ipoteza normei legale, iar, în ceea ce privește invocarea art. 44 din Constituție, arată că, în urma aprobării planului de reorganizare, nu se poate garanta recuperarea integrală a tuturor creanțelor, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 12 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.712/105/2013, Tribunalul Prahova – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Iproeb – S.A. din Bistrița într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție, în măsura în care acestea permit confirmarea unui plan de reorganizare prin care se propune recuperarea creanțelor bugetare, salariale garantate și ale creditorilor garantați în proporție de 100%, iar, în ceea ce privește creanța creditorilor chirografari, aceasta poate avea un grad de recuperare de 0%. În acest context se precizează că procedura confirmării planului de reorganizare de către judecătorul-sindic nu este clară, având în vedere faptul că acesta poate confirma un plan care să afecteze, până la anulare, dreptul de proprietate cu privire la anumite creanțe, mai ales că planul de reorganizare este propus și votat de majoritate, iar o categorie de creditori (defavorizată) nu votează acest plan. … 7.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât confirmarea de către judecătorul-sindic a unui plan de reorganizare care propune plăți de 0% pentru categoria creditorilor chirografari nu afectează dreptul de proprietate, având în vedere că toate creanțele creditorilor, indiferent de categoria acestora, sunt înscrise în tabelul de creanțe, iar procedura insolvenței nu garantează recuperarea integrală a creanțelor aparținând tuturor creditorilor. Împrejurarea că, în urma aprobării planului de reorganizare și a confirmării acestuia de către judecătorul-sindic, una dintre categoriile de creanțe defavorizate nu recuperează creanța sa nu echivalează cu anularea dreptului de creanță al categoriei respective și încălcarea principiului legalității. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:(1) Judecătorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecătorul-sindic poate să ceară unui practician în insolvență să își exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat dacă vor fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții:A.cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defavorizate să accepte planul; … B.în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul; … C.fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect și echitabil prin plan; … D.vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă; … E.planul respectă prevederile art. 95. … (2)Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:a)niciuna dintre categoriile care resping planul și nicio creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului; … b)nicio categorie sau nicio creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale; … c)în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului. … (3)Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.(4)Confirmarea unui plan de reorganizare împiedică propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan.(5)Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de prezenta lege. Dacă modificarea planului este propusă de debitor, ea va trebui să fie aprobată de adunarea generală a acționarilor/asociaților.“ … 13.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. … 14.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției și a legilor și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate fac parte din capitolul III – Procedura, secțiunea a 5-a – Planul – din Legea nr. 85/2006, art. 94-106, acestea statuând cu privire la atribuțiile judecătorului-sindic în această etapă a procedurii, termenul pentru confirmarea planului de reorganizare, care curge de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat, condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru confirmarea planului de reorganizare, precum și că planul de reorganizare trebuie să respecte prevederile care statuează cu privire la faptul că planul va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, și va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de selecție, desemnare și înlocuire a administratorilor și a directorilor și va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a creanțelor [art. 101 alin. (1)]. … 16.La baza propunerii planului de reorganizare stă principiul tratamentului corect și echitabil, care constă în faptul că niciuna dintre categoriile care resping planul și nicio creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului; nicio categorie sau nicio creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale; în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului [art. 101 alin. (2)]. … 17.De asemenea, textul criticat instituie unicitatea planului confirmat, situație în care sunt inadmisibile propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricărui alt plan, însă prevede posibilitatea modificării planului de reorganizare confirmat, care se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea condițiilor de vot și de confirmare prevăzute de lege [art. 101 alin. (3)-(5)]. … 18.În continuare, Curtea observă că, potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, următoarele creanțe constituie categorii distincte de creanțe, care votează separat: creanțele garantate, creanțele salariale, creanțele bugetare, creanțele chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1), precum și celelalte creanțe chirografare. … 19.Cu privire la ordinea de preferință reglementată de lege, aceasta este destinată să ocrotească drepturile titularilor de creanțe în funcție de natura juridică a acestora, ordonarea categoriilor de creanțe realizându-se în considerarea unor criterii obiective și rezonabile, întemeiate pe argumente de protecție socială sau rațiuni social-economice (a se vedea Decizia nr. 694 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 5 decembrie 2006). … 20.În jurisprudența sa, spre exemplu Decizia nr. 751 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 3 iulie 2009, Curtea a reținut că reglementarea, în mod obiectiv, a unui tratament diferit pentru o categorie de creanțe chirografare, în vederea administrării eficiente a procedurii reorganizării judiciare, în concordanță cu interesele asociaților/acționarilor, dar și cu cele ale creditorilor, este determinată de situația juridică diferită în care se află aceasta. Astfel, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, planul va stabili același tratament pentru fiecare creanță din cadrul unei categorii distincte, ceea ce este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității, potrivit căreia principiul egalității în fața legii nu exclude instituirea unui tratament diferit pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, sunt diferite. … 21.În ceea ce privește dreptul de proprietate privată, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind, astfel, niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. De asemenea, textul constituțional menționat prevede faptul că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. … 22.În acest context, Curtea reține că, în cazul dedus judecății, litigiul nu este nici asupra unui drept de proprietate și nici asupra unei creanțe asupra statului, fiind vorba de drepturi de creanță invocate de părți și care, în ipoteza aprobării/confirmării planului de reorganizare propus pentru debitoare, nu ar mai ajunge să fie satisfăcute. Or, câtă vreme Constituția nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanțe, indiferent de debitor, ci numai creanțele asupra statului, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiilor constituționale enunțate. De altfel, posibilitatea adoptării unui plan de reorganizare prin care anumite creanțe să nu mai fie satisfăcute este permisă numai în cazurile în care printr-o evaluare a patrimoniului debitorului ajuns în stare de insolvență se poate concluziona că acele creanțe, datorită rangului lor și a ordinii de preferință, oricum nu ar fi satisfăcute nici prin procedura lichidării judiciare (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 116 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014). … 23.Așadar, aplicând considerentele de principiu cu privire la limitele dreptului de proprietate la prevederile criticate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, având în vedere că, astfel cum reiese din ansamblul Legii nr. 85/2006, toate creanțele creditorilor, indiferent de categoria acestora sunt înscrise în tabelul de creanțe, însă procedura insolvenței nu garantează recuperarea integrală a creanțelor aparținând tuturor creditorilor. Ca atare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a principiului supremației Constituției și a dreptului de proprietate, prevederile criticate fiind în acord și cu scopul insolvenței, potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, respectiv „scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență“. … 24.De altfel, și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control a folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea și Hotărârea din 10 martie 2003, Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). În acest context, Curtea Constituțională reține că, în virtutea prevederilor convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general. … 25.Față de cele prezentate, din economia textului criticat reiese că acesta este redactat în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind respectat principiul legalității, iar dispozițiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 se circumscriu criteriilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate prin jurisprudența Curții Constituționale, respectiv claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrar nici dispozițiilor constituționale ale art. 44 din Constituție. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Iproeb – S.A. din Bistrița în Dosarul nr. 4.712/105/2013 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 101 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește