DECIZIA nr. 419 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Kia Alireza Rostami și Patricia Katz în Dosarul nr. 20.460/3/2017** al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.313D/2020.  … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarele excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Mirela Baniopol, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens, prezintă aspecte care țin de fondul litigiului și precizează că dispozițiile legale criticate, în ceea ce privește sintagma „eventualele litigii“, contravin prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) și ale art. 44. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând Decizia nr. 316 din 29 martie 2012. Arată, în esență, că sunt respectate cerințele de constituționalitate în ceea ce privește caracterul prealabil al despăgubirii. În considerarea asigurării acestui caracter prealabil, textul legal criticat reglementează o chestiune preparatorie până la momentul dovedirii prin acte autentice, respectiv hotărâri judecătorești definitive sau certificate de moștenitor, în ceea ce privește acordarea acestor despăgubiri. … 5.Având cuvântul în replică, cu referire la decizia menționată de reprezentantul Ministerului Public, reprezentantul autoarelor excepției de neconstituționalitate susține că nu există jurisprudență referitoare la dispozițiile legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 3 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 20.460/3/2017**, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, excepție ridicată de Kia Alireza Rostami și Patricia Katz într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care expropriatorul a fost obligat la eliberarea despăgubirilor stabilite ca urmare a exproprierii imobilului. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit principiilor exproprierii consacrate de art. 44 din Legea fundamentală și reluate și la nivel infraconstituțional, exproprierea se justifică printr-o cauză de utilitate publică, are loc după o despăgubire dreaptă și prealabilă care se stabilește de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, de instanța judecătorească. Conform acestor principii, caracterul just al despăgubirilor se stabilește fie ca urmare a acceptării de către titularul dreptului real a sumei propuse de expropriator, fie ca urmare a recunoașterii acestui caracter prin hotărâre judecătorească irevocabilă.  … 8.Însă, potrivit dispozițiilor legale criticate, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor persoanelor aparent îndreptățite, astfel încât „dreapta și prealabila despăgubire“ prevăzută de legiuitorul constituant este înlocuită cu consemnarea despăgubirii pe numele expropriaților. Or, operațiunea consemnării nu poate echivala cu plata despăgubirilor prin care ar trebui să se finalizeze exproprierea. Tot în detrimentul expropriatului, potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, este suficient ca despăgubirea să fie consemnată pentru ca transferul dreptului de proprietate să aibă loc, însă se susține că această consemnare a despăgubirii nu poate înlocui plata acestor despăgubiri. … 9.Se mai arată că, potrivit dispoziției legale criticate, „eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate“, ceea ce golește de conținut termenul „prealabil“ din sintagma „dreaptă și prealabilă despăgubire“ cuprinsă în textul constituțional. În aceste condiții, despăgubirea devine incertă din punct de vedere valoric pentru expropriat, urmând să fie stabilită abia în urma soluționării litigiului. … 10.Așadar, se apreciază că despăgubirea nu poate fi considerată ca fiind plătită numai prin simplul fapt al consemnării pe numele celui expropriat a unei sume potențial subsumată soluției unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, atât din punctul de vedere al momentului plății, cât și valoric. … 11.În continuare, se consideră că textul legal criticat este neclar, întrucât nu definește tipurile de litigii care pot amâna eliberarea despăgubirilor, ci doar menționează „eventualele litigii“. O astfel de formulare lasă loc interpretărilor arbitrare și abuzive. … 12.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarelor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 19 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „(6) În cazul în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptățite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potrivit legii civile. Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice și hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sau prin certificatul de moștenitor eliberat de notarul public. Eventualele litigii amână eliberarea despăgubirilor consemnate.“  … 17.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern și ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată. De asemenea, se invocă prevederile art. 1 privind protecția proprietății din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în jurisprudența sa a reținut că Legea nr. 255/2010 instituie o procedură menită să asigure cadrul legal adecvat operațiunilor de expropriere și de stabilire a despăgubirilor, măsuri necesare realizării unor obiective de interes național, județean și local. În vederea realizării acestor obiective, legea prevede că după aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor, expropriatorul are obligația consemnării despăgubirilor la dispoziția proprietarilor, iar, în termen de 30 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, aceștia au obligația prezentării la sediul expropriatorului, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. Decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat. Prin urmare, transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării sumelor aferente despăgubirii, așa cum în mod expres reglementează art. 9 alin. (4) din lege, astfel încât este respectată cerința constituțională cu privire la caracterul prealabil al despăgubirii [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012]. … 19.În ceea ce privește plata despăgubirilor, potrivit art. 19 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, criticat în prezenta cauză, în situația în care despăgubirile referitoare la același imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptățite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potrivit legii civile. În acest sens, Curtea reține că Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2011, prevede că, în situația în care aceeași despăgubire este cerută în contradictoriu de mai multe persoane ce se pretind deopotrivă îndreptățite și între care există un litigiu pe rolul instanțelor judecătorești, comisia va solicita părților să prezinte un certificat de grefă din care să rezulte existența litigiului. Între comisie și persoanele aflate în litigiu se va încheia un proces-verbal care va atesta situația de fapt. Pe baza acestuia, comisia va emite hotărârea în temeiul căreia expropriatorul va consemna despăgubirea pe numele părților aflate în litigiu [art. 15 alin. (22) din normele metodologice]. … 20.Existența unui litigiu între persoanele ce se pretind deopotrivă îndreptățite, cu consecința consemnării despăgubirii pe numele acestora, nu echivalează cu caracterul prealabil al despăgubirii. Astfel, având în vedere că transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării despăgubirii la dispoziția proprietarului sau a titularului altui drept real, faptul că despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice și hotărâri judecătorești definitive sau prin certificatul de moștenitor eliberat de notarul public nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (3), potrivit cărora „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire“. … 21.O situație similară cu cea reglementată de dispoziția legală criticată este și aceea prevăzută la art. 19 alin. (11) din același act normativ, care reglementează soluția de consemnare a sumelor de bani până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești într-un dosar având ca obiect contestarea cuantumului despăgubirilor de către titularul dreptului de proprietate – în situația în care acesta nu a fost de acord cu suma ce urma a fi primită ca urmare a exproprierii, soluție legislativă constatată ca fiind constituțională prin Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2012, antereferită.  … 22.Așadar, în ambele situații, atât când există divergență între expropriator și proprietar cu privire la cuantumul despăgubirilor, cât și atunci când există mai multe persoane aparent îndreptățite, instanța judecătorească este aceea care dispune și stabilește despăgubirile, în acord cu prevederile constituționale ale art. 44 alin. (6). … 23.Prin urmare, dispozițiile legale criticate asigură posibilitatea acordării sumelor stabilite cu titlu de despăgubire tuturor persoanelor prejudiciate de expropriere, în măsura în care fac dovada existenței și întinderii drepturilor prin acte autentice și hotărâri judecătorești definitive, amânarea eliberării sumelor consemnate cu titlu de despăgubire fiind o garanție suplimentară acordată de legiuitor pentru protecția drepturilor aflate în litigiu. … 24.În continuare, nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia textul legal criticat este neclar, întrucât sintagma „eventualele litigii“ din cuprinsul său nu poate avea decât înțelesul de litigii în legătură cu drepturile care vizează bunul expropriat. Astfel, deși are o formulare generică, textul este clar și previzibil în contextul normei în care este cuprins. Referitor la îndeplinirea de către un act normativ a condițiilor calitative, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că un act normativ trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, date fiind circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, este dificil să se redacteze legi de o precizie totală, iar o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii [a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011]. … 25.Totodată, instanța judecătorească poate stabili dacă obiectul unui litigiu constituie motiv de amânare a eliberării sumelor stabilite cu titlu de despăgubire, în contextul dispoziției legale criticate. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Kia Alireza Rostami și Patricia Katz în Dosarul nr. 20.460/3/2017** al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 19 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește