DECIZIA nr. 419 din 17 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.045 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dumitru Emil Brânză, Ana Brânză, Diana Adina Ispas și Alina Ispas în Dosarul nr. 205/191/2018 al Judecătoriei Blaj și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 318D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarele excepției de neconstituționalitate Ana Brânză, Alina Ispas și Diana Adina Ispas au depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și judecarea cauzei și în lipsă. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.155D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.035, art. 1.042, art. 1.043 și art. 1.045 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Toma în Dosarul nr. 13.937/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București și în Dosarul nr. 2.242D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.042 alin. (2) și art. 1.043 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorian Nae în Dosarul nr. 17.401/215/2018 al Judecătoriei Craiova. … 5.La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 1.155D/2018, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Marius Cosmin Mitran din Baroul București. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 1.155D/2018 autorul a depus note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, prezintă situația de fapt și arată că a sesizat organele de poliție, prin mai multe plângeri, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni în legătură cu modul în care a fost transmis dreptul de proprietate și modul în care au fost întocmite actele de vânzare-cumpărare ale imobilului din care se solicită evacuarea sa.  … 7.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.155D/2018 și nr. 2.242D/2018 la Dosarul nr. 318D/2018. Reprezentantul părții prezente și cel al Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.155D/2018 și nr. 2.242D/2018 la Dosarul nr. 318D/2018, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției din Dosarul nr. 1.155D/2018. Ca o chestiune prealabilă, acesta arată că mai are doar câteva luni până la împlinirea vechimii cerute de art. 30 din Legea nr. 47/1992, astfel încât nu va pune concluzii pe fondul excepției de neconstituționalitate. Menționează că se află în fața Curții Constituționale pentru a prezenta, în original, delegația și notele scrise depuse prin care a învederat faptul că dispozițiile legale criticate trebuie analizate și prin raportare la prevederile legislației procesual penale, având în vedere faptul că anterior sesizării instanței civile cu cererea de evacuare din imobil, autorul excepției exercita deja acțiunea civilă alăturată celei penale, într-un dosar penal care încă nu a fost soluționat. Or, art. 27 din Codul de procedură penală condiționează introducerea acțiunii la instanța civilă de soluționarea definitivă a dosarului penal. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. Menționează că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici identice sau similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea constatând constituționalitatea acestora. Subliniază faptul că dispozițiile legale nu pot fi analizate din punctul de vedere al constituționalității prin raportare la alte norme legale, ci doar prin raportare la norme cuprinse în Legea fundamentală. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Încheierea nr. 101 din 20 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 205/191/2018, Judecătoria Blaj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.045 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dumitru Emil Brânză, Ana Brânză, Diana Adina Ispas și Alina Ispas într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de suspendare provizorie a executării hotărârii de evacuare. … 11.Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.937/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.035, ale art. 1.042, ale art. 1.043 și ale art. 1.045 (și nu art. 1.054 cum din eroare a menționat instanța de judecată) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Toma într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de evacuare. … 12.Prin Încheierea din 26 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.401/215/2018/a1*, Tribunalul Dolj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1.042 alin. (2) și ale art. 1.043 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorian Nae într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de evacuare. Curtea a fost sesizată ca urmare a admiterii recursului formulat împotriva Încheierii din 7 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 17.401/215/2018 al Judecătoriei Craiova, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că inadmisibilitatea cererii de suspendare, atunci când titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre de evacuare, obținută în procedură specială, chiar dacă pe fond cererea de suspendare ar fi temeinică, echivalează cu lipsa accesului liber la justiție. Întrucât dispozițiile legale criticate interzic pârâtului să formuleze cerere reconvențională, respectiv interzic posibilitatea suspendării hotărârii de evacuare, se încalcă dreptul la apărare și dreptul de acces la justiție al pârâtului. Se mai arată că pârâtul care reclamă un drept de proprietate în procedura specială a evacuării prevăzută de art. 1.034-1.045 din Codul de procedură civilă beneficiază de un regim defavorabil comparativ cu locatorul și arendașul care pot obține suspendarea executării silite prin achitarea ratei de chirie/arendă. … 14.Se consideră că procedura evacuării reglementată de dispozițiile legale criticate conține prevederi care creează un puternic dezechilibru în ceea ce privește dreptul părților la un proces echitabil, prin încălcarea garanțiilor exercitării tuturor drepturilor procesuale. Introducerea acestei proceduri speciale, facultative, la dispoziția reclamantului, concomitent cu limitarea drastică a apărărilor aflate la dispoziția pârâtului chemat în judecată care nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată, încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva accesibilității legii, precum și dreptul la un proces echitabil, pârâții fiind dezavantajați față de reclamant, neavând la îndemână mijloace necesare și suficiente pentru a-și formula apărarea în mod efectiv. Spre deosebire de acțiunea în evacuare promovată pe calea dreptului comun, în cadrul procedurii speciale pârâtul nu are posibilitatea formulării unor apărări complete, situație care nu se poate justifica numai prin caracterul urgent al soluționării cererii, prin caracterul sumar al dezbaterilor care privesc condițiile în care pârâtul ocupă imobilul, precum și obligația acestuia de a părăsi imobilul. Faptul că pârâtul poate invoca apărări de fond numai privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului, astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 1.043, și că cererile menționate de dispoziția legală criticată pot fi promovate în cadrul unui litigiu distinct produce un profund dezechilibru între drepturile procesuale ale părților, așa cum este și situația în speță, unde apărările privind inexistența titlului reclamantului presupun administrarea unui probatoriu complex.  … 15.Referitor la principiul egalității armelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că fiecare parte la un proces trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței, inclusiv în ceea ce privește probele, în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ în raport cu partea adversă.  … 16.Din perspectiva clarității cu care au fost redactate normele legale criticate se susține că în Expunerea de motive care a însoțit Codul de procedură civilă s-a avut în vedere modernizarea procedurilor speciale cu scopul clarificării rapide și eficiente a situațiilor litigioase. Cu toate acestea, nu se oferă indicii cu privire la necesitatea instituirii unei astfel de proceduri, derogatorii de la dreptul comun. … 17.În susținerea excepției de neconstituționalitate se mai invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la accesibilitatea și previzibilitatea legii (spre exemplu, Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, sau Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României), precum și cea a Curții de Justiție a Uniunii Europene (spre exemplu, Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lübeck-Ost). … 18.De asemenea, se critică faptul că sintagma „dezbateri sumare“ din cuprinsul art. 1.042 alin. (2) din Codul de procedură civilă are un caracter neclar, echivoc, neinteligibil și inaccesibil unui justițiabil, neîntrunind condițiile de claritate impuse de normele de tehnică legislativă. Aprecierea „sumarității dezbaterilor“ este arbitrară, putând da naștere unor grave atingeri accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, precum și dreptului la apărare. Conform Dicționarului explicativ al limbii române (DEX), termenul „sumar“ înseamnă „făcut în pripă, pe scurt, succint, superficial“, semnificație incompatibilă cu asigurarea exercițiului deplin și efectiv al drepturilor menționate. … 19.Judecătoria Blaj și Judecătoria Sectorului 4 București apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 20.Tribunalul Dolj – Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 22.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 318D/2018, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 1.035, ale art. 1.042, ale art. 1.043 și ale art. 1.045 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 1.035:(1)Reclamantul are alegerea între procedura reglementată de prezentul titlu și procedura de drept comun.(2)De asemenea, dispozițiile prezentului titlu nu aduc nicio atingere drepturilor locatorului sau proprietarului la plata chiriei sau arenzii, la plata de despăgubiri și nici altor drepturi născute în temeiul contractului sau al legii, după caz.(3)În cazul arătat la alin. (2), pentru realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor izvorând din contract, precum și a celor prevăzute de dispozițiile legale aplicabile în materie, partea interesată, sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 1.042 alin. (4), va putea proceda, după caz, potrivit dispozițiilor referitoare la ordonanța de plată sau celor privind soluționarea cererilor cu valoare redusă ori la sesizarea instanței competente, în condițiile dreptului comun.“; … – Art. 1.042:(1)Cererea de evacuare se judecă cu citarea părților, în afară de cazul în care evacuarea imobilului pentru neplata chiriei sau a arenzii se solicită în baza unui contract care constituie, pentru plata acestora, titlu executoriu, potrivit legii.(2)Cererea de evacuare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților.(3)Întâmpinarea nu este obligatorie.(4)Dacă s-a solicitat și plata chiriei ori a arenzii exigibile, instanța, cu citarea părților, va putea dispune odată cu evacuarea și obligarea pârâtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile în cursul judecății.(5)Hotărârea de evacuare este executorie și poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor.“; … – Art. 1.043:(1)Pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.(2)Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.“; … – Art. 1.045:(1)Executarea hotărârii de evacuare nu va putea fi suspendată. Cu toate acestea, în cazul evacuării pentru neplata chiriei sau a arenzii se va putea dispune suspendarea executării hotărârii în cadrul contestației la executare sau a apelului exercitat de către pârât numai dacă acesta consemnează în numerar, la dispoziția creditorului, chiria sau arenda la care a fost obligat, suma stabilită pentru asigurarea ratelor de chirie sau arendă datorate până la data cererii de suspendare, precum și cea aferentă ratelor de chirie sau arendă ce ar deveni exigibile în cursul judecății procesului.(2)Suspendarea încetează de drept dacă, la expirarea termenului pentru care chiria sau arenda a fost astfel acoperită, debitorul nu cere și nu depune suma ce se va fixa de instanța de executare pentru acoperirea unor noi rate, în condițiile prevăzute la alin. (1).“ …  … 26.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 44 – Dreptul de proprietate privată, astfel cum acestea se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție, și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și ale art. 1 privind protecția proprietății din Protocolul adițional la Convenție. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, spre exemplu, prin Decizia nr. 70 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 30 iunie 2020, paragrafele 24-30, a reținut că acțiunea în evacuare dă posibilitatea proprietarului sau posesorului unui imobil să își apere folosința bunului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate. Dispozițiile legale criticate reglementează procedura de judecată și calea de atac, precum și apărările permise pârâtului în cadrul procedurii speciale a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept, fiind o procedură specială, facultativă și contencioasă, caracterizată prin stabilirea obligatorie a domiciliului procesual la domiciliul pârâtului (art. 1.037), soluționarea cererii de urgență în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părților (art. 1.042), lipsa obligației pârâtului de a depune întâmpinare, interdicția introducerii cererii reconvenționale (art. 1.043), caracterul executoriu al hotărârii de evacuare sau termenul prescurtat de apel, de 5 zile (art. 1.042). Astfel, în cadrul competenței sale constituționale, consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, legiuitorul a optat inclusiv pentru caracterul facultativ al procedurii speciale de evacuare, reclamantul având posibilitatea să aleagă între procedura specială analizată și procedura de drept comun. … 28.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 și 24 din Constituție, cu referire la imposibilitatea pârâtului de a formula cerere reconvențională, respectiv de a solicita suspendarea hotărârii de evacuare, Curtea a reținut că procedura evacuării reglementată de dispozițiile legale criticate conține prevederi care asigură dreptul părților la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale, fără a fi încălcate dispozițiile art. 21 din Constituție. … 29.Spre deosebire de acțiunea în evacuare promovată pe calea dreptului comun, în cadrul procedurii speciale pârâtul nu are posibilitatea formulării unor cereri reconvenționale, situație care se justifică prin caracterul urgent al soluționării cererii principale și prin caracterul sumar al dezbaterilor care privesc condițiile în care pârâtul ocupă imobilul, precum și obligația acestuia de a părăsi imobilul. Însă pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului, astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 1.043. De altfel, Curtea a mai reținut că cererile menționate de dispoziția legală criticată pot fi promovate în cadrul unui litigiu distinct. Prin urmare, faptul că pârâtul nu poate formula cerere reconvențională, deci nu poate emite pretenții proprii împotriva reclamantului, nu este de natură a afecta caracterul echitabil al procedurii, având în vedere că, potrivit art. 1.043 și următoarele din Codul de procedură civilă, procedura evacuării este una contradictorie, în cadrul căreia pârâtul poate depune întâmpinare și are posibilitatea de a-și formula apărările necesare. În această situație, Curtea a constatat că dispoziția legală criticată nu încalcă dreptul la un proces echitabil, iar pârâții nu pot fi considerați dezavantajați față de reclamant în cadrul procedurii speciale a evacuării, având la îndemână mijloacele necesare și suficiente pentru a-și formula apărarea (în același sens, a se vedea și Decizia nr. 576 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 827 din 5 noiembrie 2015, sau Decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 17 februarie 2016, paragraful 15). … 30.De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității armelor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil care urmărește crearea unui just echilibru procesual între părțile aflate într-un litigiu, însă acest principiu nu presupune o egalitate formală, în sensul reglementării unor proceduri identice indiferent de statutul juridic sau calitatea procesuală a părților, ci o egalitate materială, în sensul că prin procedurile, chiar diferit reglementate, să se ajungă la echitate procesuală între părți, cu alte cuvinte să se ajungă la o egalitate de rezultat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19, sau Decizia nr. 27 din 20 ianuarie 2016, precitată, paragraful 16). … 31.Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici dreptului la apărare. Textul de lege criticat nu conține norme care prin natura lor ar îngrădi posibilitatea autorilor excepției de a se apăra, aceștia putându-se prevala de toate garanțiile dreptului la apărare în cadrul unui proces echitabil. … 32.De asemenea, cu privire la invocarea încălcării art. 44 din Constituție, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate nu pun în discuție protecția dreptului de proprietate privată. … 33.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba soluția și considerentele deciziei menționate, cele statuate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 34.În continuare, Curtea nu poate reține nici critica adusă sintagmei „dezbateri sumare“, cuprinsă în art. 1.042 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pentru lipsă de claritate, având în vedere caracterul urgent atribuit de legiuitor acestei proceduri speciale de soluționare a cererii de evacuare. Așadar, dezbaterile sumare, alături de celelalte reglementări ale procedurii speciale referitoare la caracterul facultativ al întâmpinării, scurtarea termenului de apel, inadmisibilitatea promovării de către pârât a unor cereri incidentale, caracterul executoriu al hotărârii pronunțate în primă instanță, imposibilitatea suspendării executării hotărârii de evacuare, converg către definirea caracterului urgent al acestei proceduri. … 35.Referitor la dezbaterile sumare, în doctrină s-a încercat configurarea sferei acestei noțiuni. S-a arătat că în aprecierea asupra caracterului sumar al dezbaterilor urmează a fi observate, pe de o parte, trăsăturile specifice ale procedurii analizate – caracterul accelerat și abreviat -, iar, pe de altă parte, exigențele principiului fundamental al dreptului la apărare. Această noțiune implică administrarea unui probatoriu redus, părțile neputând formula cereri care să ducă la „complicarea“ procedurii, fără însă ca dezbaterea să devină „superficială și neaprofundată“. Așadar, dezbaterile sunt sumare pentru că sunt limitate, se administrează un probatoriu redus, iar părților nu le este permisă formularea unor cereri de natură a conduce la îngreunarea procedurii, fără însă ca prin aceasta să se înțeleagă că dezbaterile ar fi superficiale sau că nu se poate dezlega fondul raportului juridic dedus judecății. … 36.Cu privire la cerințele de calitate a normelor juridice, Curtea Constituțională, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut, în jurisprudența sa, că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și că o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragraful 107, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu privire la care se rețin, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Întinderea noțiunii de previzibilitate depinde însă, într-o largă măsură, de conținutul textului respectiv, de domeniul la care se referă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Asemenea consecințe nu au nevoie să fie previzibile cu o certitudine absolută. O atare certitudine, oricât de dorită ar fi, este imposibil de realizat și, mai mult, poate da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Prin urmare, existența unor probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. … 37.Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține că normele de lege criticate sunt redactate cu suficientă precizie și claritate, de natură să permită destinatarilor săi să își conformeze conduita și să înțeleagă consecințele ce decurg din nerespectarea normelor prescrise. Prin urmare, nu poate fi reținută nici încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la exigențele de calitate a legii. … 38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Emil Brânză, Ana Brânză, Diana Adina Ispas și Alina Ispas în Dosarul nr. 205/191/2018 al Judecătoriei Blaj, de Marin Toma în Dosarul nr. 13.937/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București și de Dorian Nae în Dosarul nr. 17.401/215/2018 al Judecătoriei Craiova și constată că dispozițiile art. 1.035, ale art. 1.042, ale art. 1.043 și ale art. 1.045 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Blaj, Judecătoriei Sectorului 4 București și Tribunalului Dolj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește