DECIZIA nr. 419 din 15 iunie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 07/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 758 din 22 septembrie 2017
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 473 16/06/2015
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 652 28/06/2007
ART. 5REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 12REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 14REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LALEGE 1 05/01/2011 ART. 284
ART. 19REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 56
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 42
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 42
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 473 16/06/2015
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Teodorina Alexandru în Dosarul nr. 6.655/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 425D/2016.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta menționează jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 652 din 28 iunie 2007 și nr. 473 din 16 iunie 2015.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 30 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.655/99/2015, Tribunalul Iași – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Teodorina Alexandru, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva unei decizii de pensionare.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale sunt neconstituționale, deoarece discriminează cadrele didactice, care sunt obligate să muncească și după vârsta legală de pensionare, chiar dacă nu doresc acest lucru, până la finalul anului școlar respectiv, în timp ce în orice alt domeniu de activitate drepturile de pensie se pot obține imediat după împlinirea vârstei de pensionare. Se mai arată că există o discriminare și între personalul care lucrează în învățământul preuniversitar. Astfel, personalul didactic de conducere se poate pensiona, pentru motive temeinice și în anumite condiții, și în timpul anului școlar, iar personalul didactic auxiliar și cel nedidactic nu este obligat la aceleași restricții. 7.Această situație generează numeroase probleme practice, întrucât cererile de pensionare se depun la 1 septembrie în fiecare an (data îndeplinirii condițiilor de pensionare), dar admiterea lor de către casa de pensii se face în următoarele 30-45 de zile, ceea ce conduce la o nouă prelungire a activității sau la menținerea a două persoane pe același post, în acest interval.8.Se susține, de asemenea, că, prin întârzierea momentului pensionării efective până la sfârșitul anului școlar, cadrul didactic este practic forțat să muncească împotriva voinței sale. De altfel, legiuitorul nu a precizat niciodată care ar fi situația extraordinară ce ar determina obligarea, în masă, a unui întreg sector de personal la prestarea activității după împlinirea vârstei de pensionare, în condițiile în care aceste situații nu sunt extraordinare, ci previzibile, la fel cum sunt și alte categorii de întreruperi ale contractelor de muncă (concedii de maternitate, concedii medicale, detașări etc.), iar singura rațiune pare a fi una de ordin pur organizatoric, dar cu grave efecte asupra drepturilor celor afectați.9.Cu privire la dispozițiile art. 47 din Constituție, vizând nivelul de trai, autoarea excepției apreciază că dreptul său la pensie, dar și al întregului personal didactic de predare aflat în situație similară, este încălcat, statul român realizând o economie pecuniară prin neplata pensiei autoarei excepției, alături de salariul persoanei ce ocupă postul din învățământul preuniversitar.10.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că dreptul la pensie este un drept social economic fundamental, ce conține atât aspecte civile de drept privat, dar și aspecte de drept public. Derogarea printr-o normă specială, respectiv art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, de la normele legislației în materia pensiilor trebuie să respecte, deopotrivă, interesele publice, ale stabilității și continuității în sistemul de învățământ, precum și interesele private ale personalului didactic ce împlinește vârsta de pensionare în timpul anului școlar.11.Dreptul la pensie, atât în sistemul public, cât și în cel privat, derivă din convenția de prestații sociale ce ia în considerare faptul că o persoană ce a împlinit o anumită vârstă (stabilită de legiuitor și în raport cu specificul profesiei ori a condițiilor de muncă) este considerată a nu mai fi aptă de muncă, dar și faptul că o persoană ajunsă la vârsta respectivă are dreptul la a primi prestația socială cuvenită (pensia) fără a mai presta munca.12.Vârsta standard de pensionare este una generală, pentru toți cetățenii, și derogarea prevăzută la art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 apare ca introducând un element aleatoriu și variabil în stabilirea vârstei de pensionare a cadrelor didactice.13.Prin aplicarea normei criticate, fără trecerea prin filtrul constituțional, se ajunge la introducerea pe cale normativă a unor diferențe între situația cadrelor didactice care împlinesc vârsta standard de pensionare în perioada anului școlar (acestea trebuie să aștepte finalul anului școlar în curs) și cele care împlinesc această vârstă pe perioada vacanței de vară, care sunt pensionabile imediat.14.Pentru aceste motive, instanța apreciază că dispozițiile art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că instituie o obligație (și nu un drept de opțiune) pentru cadrele didactice de a presta activitate și după împlinirea vârstei de pensionare intervenite în timpul anului școlar.15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.16.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Acesta arată că reclamanta nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind mai degrabă nemulțumită de soluția legislativă în materia pensionării personalului didactic. Asemenea critici privesc, pe de o parte, modul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții legale, iar, pe de altă parte, soluția legislativă prin prisma a ceea ce nu cuprinde. Însă, completarea dispozițiilor legale ține de competența exclusivă a legiuitorului, iar interpretarea conținutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparține instanțelor judecătorești. 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este formulat în dispozitivul încheierii de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 284 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Din examinarea excepției de neconstituționalitate reiese faptul că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 284 alin. (2) și (2^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011. Dispozițiile legale criticate punctual au următorul cuprins:– Art. 284 alin. (2): „Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat și anticipat parțial, la data încheierii anului școlar în care împlinește vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situația pensiei anticipate și anticipate parțială, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.“;– Art. 284 alin. (2^1): „Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condițiile alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de pensionare.“20.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 42 privind interzicerea muncii forțate și în art. 47 privind nivelul de trai.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale atacate prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 473 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 11 august 2015, cu privire la soluția legislativă criticată, Curtea a reținut că tratamentul juridic diferențiat în materia pensionării cadrelor didactice este instituit de legiuitor în considerarea situației diferite în care se află personalul didactic față de alte categorii de persoane îndreptățite la pensia pentru limită de vârstă. Este evident că încetarea activității unui cadru didactic în timpul anului școlar sau universitar ar provoca, contrar interesului general, perturbări în buna desfășurare a procesului instructiv-educativ. În continuare, față de jurisprudența sa constantă în care a statuat că instituirea unui tratament juridic diferențiat pentru persoanele care se află, în mod obiectiv, în situații diferite nu reprezintă un privilegiu sau o discriminare contrară principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă principiul egalității în drepturi. De asemenea, având în vedere aceleași rațiuni ale textului de lege criticat, ce țin de necesitatea ocrotirii unui interes general, Curtea a constatat că acesta „este în deplin acord atât cu limitele constituționale impuse legiuitorului cu privire la posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți, cât și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat că o astfel de restrângere trebuie să urmărească un scop legitim și să existe un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere însăși substanței dreptului.22.Tot astfel, Curtea a reținut că aceleași dispoziții legale nu impun munca forțată, ci stabilesc una dintre condițiile speciale de înscriere la pensie a unei categorii de titulari ai dreptului la pensie aflate într-o situație specială, respectiv înscrierea la pensie a cadrelor didactice numai la terminarea anului școlar. Stabilirea unor condiții sau criterii speciale pentru acordarea drepturilor de asigurări sociale, în considerarea situației deosebite în care se află anumite categorii de beneficiari, fără a aduce atingere dreptului însuși, intră în competența exclusivă a legiuitorului, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție.23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Teodorina Alexandru în Dosarul nr. 6.655/99/2015 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și constată că prevederile art. 284 alin. (2) și (2^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x