DECIZIA nr. 418 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Bitulpetrolium Serv – S.R.L. din comuna Brazi, județul Prahova, în Dosarul nr. 2.231/105/2018/a1 al Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.697D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 828 din 11 decembrie 2018, chiar și prin raportare la decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept incidentă în materie. Dispozițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă înlătură ipoteza unor neregularități derivate din nesemnarea hotărârii de către judecători aflați într-o asemenea imposibilitate și stabilesc în sarcina președintelui completului sau – și dacă acesta se află într-o asemenea situație – în sarcina președintelui instanței judecătorești obligația de a semna hotărârea, cu menționarea cauzei împiedicării semnării acelei hotărâri. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.231/105/2018/a1, Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Bitulpetrolium Serv – S.R.L. din comuna Brazi, județul Prahova, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că interpretarea dată prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă de către instanța supremă prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019 este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, prin care s-a statuat, la paragrafele 177 și 178, că în situația în care nu judecătorul care a participat la dezbateri și la deliberări este acela care redactează/motivează hotărârea judecătorească garanțiile pe care Constituția și legea le consacră pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justiții imparțiale, înfăptuite în numele legii, rămân instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile. Cu alte cuvinte, întreaga reglementare referitoare la independența justiției, la regulile de procedură penală sau civilă privind soluționarea cauzelor, la necesitatea săvârșirii unui act de justiție motivat este lipsită de efecte juridice dacă hotărârea judecătorească prin care „se spune dreptul“ este întocmită de o persoană care nu îndeplinește calitatea de judecător al cauzei, deci care este străină procedurii jurisdicționale, actului deliberativ ce a condus la soluția adoptată și, implicit, actului de justiție în sine. … 6.Motivarea hotărârii judecătorești este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune înțelegeri a hotărârii, ci și garanția acceptării sale de către justițiabil, care se va supune actului de justiție având încrederea că nu este un act arbitrar. Ea reprezintă un element esențial al hotărârii judecătorești, o puternică garanție a imparțialității judecătorului și a calității actului de justiție, precum și o premisă a exercitării corespunzătoare, de către instanța superioară, a atribuțiilor de control judiciar de legalitate și temeinicie. Or, în condițiile în care hotărârea judecătorească ar fi redactată/motivată de o altă persoană decât judecătorul cauzei, justițiabilul ar fi lipsit tocmai de aceste garanții. … 7.Așadar, autoarea excepției consideră că interpretarea instanței supreme invalidează efectele de ordin constituțional ale unei decizii a Curții Constituționale, încălcându-se dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale, raportate la art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, această interpretare contravine și prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederilor art. 123 alin. (6) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (4) raportat la art. 147 alin. (4) din Constituție. … 8.În continuare arată că motivarea hotărârilor judecătorești constituie o condiție a procesului echitabil, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizată o corectă administrare a justiției. … 9.Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că interpretarea obligatorie dată textelor legale de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 17 septembrie 2019. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;“. … 14.Prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit: „Situația în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalți membri, este semnată de către președintele completului sau de președintele instanței, în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se încadrează în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă.“ … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 126 alin. (3) privind competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, din motivarea excepției rezultă că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile art. 20 alin. (1) din Constituție referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia critică art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că toate considerentele de principiu referitoare la verificarea constituționalității textelor de lege aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii sunt valabile mutatis mutandis și în ceea ce privește verificarea constituționalității textelor în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârile prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (a se vedea Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 15 iulie 2016, paragraful 25). Astfel, instanța constituțională a statuat, de principiu, că o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii (respectiv o hotărâre prealabilă pronunțată pentru dezlegarea unei chestiuni de drept) nu poate constitui eo ipso obiect al excepției de neconstituționalitate, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura constituționalitatea hotărârilor judecătorești, indiferent că sunt pronunțate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii (Decizia nr. 409 din 4 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). Însă interpretarea care se poate aduce normei juridice de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile în care soluționează recursuri în interesul legii, precum și prin hotărârile prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să țină cont de exigența de ordin constituțional cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie.  … 17.În concluzie, din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională este competentă să verifice constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretările consacrate prin recursurile în interesul legii și hotărârile prealabile, astfel că art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să constituie obiectul controlului de constituționalitate în prezenta cauză (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 21 septembrie 2011, și Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 17 martie 2011).  … 18.Autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019 contravine considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, fiind astfel încălcate dispozițiile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale raportat la cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și ale art. 126 alin. (3) referitoare la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 19.În ceea ce privește această critică de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 a examinat, în controlul a priori, obiecția de neconstituționalitate formulată cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Cu acel prilej, Curtea a analizat și prevederile conținute în legea criticată referitoare la încadrarea unor persoane, foști judecători care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătorești. În ceea ce privește această soluție legislativă, Curtea Constituțională a reținut, în esență, în considerentele de la paragrafele 177 și 178, invocate și de autoarea prezentei excepții de neconstituționalitate, că motivarea hotărârii este un act inerent funcției judecătorului cauzei, constituie expresia independenței sale și nu poate fi transferată către o terță persoană. … 20.Spre deosebire de soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, care consacra posibilitatea motivării hotărârii judecătorești de persoane străine procesului în cadrul căruia a fost pronunțată, dezlegarea chestiunii de drept a instanței supreme pornește de la premisa că hotărârea este redactată și motivată de unul dintre judecătorii care au soluționat procesul și este semnată, pentru cei aflați în imposibilitatea de a o semna, de persoanele prevăzute în art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în condițiile reglementate de respectivul articol.  … 21.În consecință, având în vedere că soluția legislativă criticată în prezenta cauză nu se identifică cu cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, nu poate fi reținută incidența în cauză a prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (4).  … 22.Cu privire la efectele deciziilor sale, Curtea a statuat că toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, iar autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei. Prin sintagma „considerente pe care dispozitivul deciziei Curții se sprijină“ se înțelege ansamblul unitar de argumente, care, prezentate într-o succesiune logică, realizează raționamentul juridic pe care se întemeiază soluția pronunțată de Curte. Această structură este una unitară, coerentă, întregul ansamblu argumentativ constituind fundamentul concluziei finale, astfel încât nu poate fi acceptată teza potrivit căreia în conținutul unei decizii a Curții ar putea exista considerente independente de raționamentul juridic care converge la soluția pronunțată și implicit care nu ar împrumuta caracterul obligatoriu al dispozitivului actului jurisdicțional (a se vedea Decizia nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragraful 52). Prin urmare, întrucât toate considerentele din cuprinsul unei decizii sprijină dispozitivul acesteia, autoritatea de lucru judecat și caracterul obligatoriu al soluției se răsfrâng asupra tuturor considerentelor deciziei. … 23.Astfel, soluția legislativă declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 era cuprinsă într-o lege adoptată de Parlament, dar nepromulgată. Or, în cadrul controlului a priori de constituționalitate prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituție, efectele erga omnes vizează subiectele de drept implicate în procedura de legiferare și de promulgare a legii. Întrucât soluția legislativă criticată în prezenta cauză, rezultată în urma dezlegării de drept date de instanța supremă, nu păstrează conținutul normativ al celei constatate ca fiind neconstituțională, nu pot fi reținute aplicabilitatea Deciziei Curții Constituționale nr. 33 din 23 ianuarie 2018 și nici nesocotirea principiului separației și echilibrului prin depășirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor sale constituționale în sensul arogării atribuțiilor autorității legiuitoare cu consecința nesocotirii efectelor general obligatorii ale deciziei instanței constituționale și a supremației Constituției. … 24.În continuare, referitor la pretinsa nesocotire a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea observă că autoarea excepției își argumentează susținerea raportat tot la motivarea hotărârilor judecătorești, care, în opinia sa, constituie o condiție a procesului echitabil, întrucât numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizată o corectă administrare a justiției. … 25.Curtea reține că dreptul la un proces echitabil implică stabilirea, pe tot parcursul procesului, a unui ansamblu de reguli de procedură destinate realizării unui echilibru între părțile din proces și aplicarea unei organizări a administrării justiției de natură să garanteze independența și imparțialitatea judecătorului. … 26.În aceste condiții, Curtea observă că art. 426 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă impune ca redactarea hotărârii să se realizeze de către judecătorul care a soluționat procesul, deci de cel care a luat parte la dezbateri și la deliberare, iar nu de către cel care semnează pentru cel împiedicat să semneze, în condițiile alin. (4) teza întâi a aceluiași articol. … 27.Potrivit acestei din urmă dispoziții legale, dacă unul dintre judecători este împiedicat să semneze hotărârea, ea va fi semnată în locul său de președintele completului, iar, dacă și acesta ori judecătorul unic se află într-o astfel de situație, hotărârea se va semna de către președintele instanței. … 28.Din coroborarea textelor legale se desprinde concluzia că semnarea hotărârii nu are numai rolul de însușire a acesteia, ci și de garantare a autorității sale. Prin urmare, semnarea hotărârii în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă – în ipoteza în care după pronunțare și după semnarea minutei unul dintre judecători este în imposibilitatea de a semna – are rolul de a autentifica faptul că actul jurisdicțional este un act al puterii judecătorești, cu regimul juridic aferent. … 29.În atare situație, art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit căreia situația în care hotărârea redactată de unul dintre membrii completului de recurs este semnată doar de către judecătorul redactor, în timp ce, pentru ceilalți membri, este semnată de către președintele completului sau de președintele instanței, în condițiile art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu contravine dreptului la un proces echitabil.  … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Bitulpetrolium Serv – S.R.L. din comuna Brazi, județul Prahova, în Dosarul nr. 2.231/105/2018/a1 al Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 26 din 3 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește