DECIZIA nr. 418 din 17 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27, ale art. 518 și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Pastur – S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, în Dosarul nr. 8.599/271/C/2016 – R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.316D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în următoarele dosare: Dosarul nr. 1.368D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27, ale art. 518 și ale art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, raportate la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Petre Cichiroiu în Dosarul nr. 3.066/183/2015* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă; dosarele nr. 1.410D/2018, nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018, nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018, nr. 1.431D/2018, nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Piraeus Bank România – S.A., de Banca Comercială Română – S.A., de Lucian Alin Ciulcu și Carmen Diana Ciulcu, de Claudiu Viorel Ciucă în dosarele nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015, nr. 11.478/318/2015*, nr. 5.061/215/2016 și nr. 687/63/2017* ale Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Societatea DA – S.R.L. din Vaslui în Dosarul nr. 31.703/197/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în Dosarul nr. 67.810/301/2014 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și de Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și Sultănica Luncian în Dosarul nr 7.272/325/2017 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă; Dosarul nr. 1.895D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 519-521 și art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, excepție ridicată de Banca Comercială Română – S.A. din București în Dosarul nr. 651/296/C/2017-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Dosarul nr. 1.928D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă și la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă; Dosarul nr. 1.987D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4) raportat la art. 518 și art. 27 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Olga Pleșa în Dosarul nr. 386/257/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă; Dosarul nr. 1.988D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în Dosarul nr. 968/272/2016 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 1.439D/2018, doamna Gabriela Cornelia Tache, consilier juridic în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu împuternicire depusă la dosar. De asemenea, în Dosarul nr. 1.445D/2018, răspunde, pentru autorii excepției, doamna avocat Stela Gabriela Andreescu, în calitate de apărător ales, cu delegație în dosar. Se constată lipsa celorlalți autori ai excepției și a celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.928D/2018, partea Banca Românească – S.A. a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.368D/2018, nr. 1.410D/2018, nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018, nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018, nr. 1.431D/2018, nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, nr. 1.895D/2018, nr. 1.928D/2018, nr. 1.987D/2018 și nr. 1.988D/2018 la Dosarul nr. 1.316D/2018. Reprezentanții părților și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.368D/2018, nr. 1.410D/2018, nr. 1.415D/2018, nr. 1.424D/2018, nr. 1.425D/2018, nr. 1.426D/2018, nr. 1.431D/2018, nr. 1.439D/2018, nr. 1.445D/2018, nr. 1.895D/2018, nr. 1.928D/2018, nr. 1.987D/2018 și nr. 1.988D/2018 la Dosarul nr. 1.316D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.439D/2018, care solicită, în principal, admiterea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar, în susbidiar, respingerea excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, ca urmare a admiterii acesteia ulterior invocării prezentei excepții. Pentru această a doua ipoteză, solicită Curții ca, în decizia pe care o va pronunța, să precizeze faptul că autorul excepției de față are deschisă calea revizuirii, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, împotriva hotărârii prin care recursul formulat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a fost respins ca inadmisibil pe baza deciziei menționate pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și faptul că termenul de introducere a căii de atac a revizuirii curge de la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curții Constituționale pronunțate în cauza de față. Depune la dosar concluzii scrise și decizia prin care a fost respins recursul declarat de autorul excepției. … 8.Reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.445D/2018 arată că excepția de neconstituționalitate ridicată a devenit inadmisibilă în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Solicită Curții să precizeze faptul că decizia pe care o va pronunța în cauză constituie motiv de revizuire a hotărârii date în temeiul textului de lege a cărui neconstituționalitate a fost constatată printr-o decizie anterioară prezentei decizii. … 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ca urmare a admiterii acesteia prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții legale criticate, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, arătând că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja în acest sens în jurisprudența sa. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin încheierile din 5 septembrie 2018, 6 septembrie 2018, 12 septembrie 2018, 19 septembrie 2018, 24 octombrie 2018, 30 octombrie 2018 și 13 noiembrie 2018 și prin Decizia nr. 478 din 6 septembrie 2018 și Decizia civilă nr. 139 din 27 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 – R, nr. 3.066/183/2015*, nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015, nr. 11.478/318/2015*, nr. 5.061/215/2016, nr. 31.703/197/2014, nr. 687/63/2017*, nr. 67.810/301/2014, nr. 7.272/325/2017, nr. 651/296/C/2017-R, nr. 6.633/302/2016, nr. 386/257/2016 și nr. 968/272/2016, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă, Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și ale art. 518-521 din Codul de procedură civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Societatea Pastur – S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, Petre Cichiroiu, Piraeus Bank România – S.A., Banca Comercială Română – S.A., Lucian Alin Ciulcu și Carmen Diana Ciulcu, Societatea DA – S.R.L. din Vaslui, Claudiu Viorel Ciucă, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și Sultănica Luncian, Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu, Olga Pleșa, Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în cauze având ca obiect soluționarea unor recursuri. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a constatat că este neconstituțională sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. În considerentele deciziei menționate s-a precizat că „sunt supuse recursului toate hotărârile pronunțate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013“. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 20 iulie 2017, aceasta aplicându-se, așadar, tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate după această dată. Ulterior, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituție, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Autorii excepției de neconstituționalitate susțin, în esență, că în acest fel Înalta Curte de Casație si Justiție a pronunțat o hotărâre prin care, de fapt, a interpretat o decizie a Curții Constituționale, în sensul că aceasta urmează să fie aplicabilă proceselor deschise după data de 20 iulie 2017, contrar celor statuate prin decizia Curții Constituționale, și anume că se aplică tuturor hotărârilor pronunțate după data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei, fără a distinge după cum aceste hotărâri sunt pronunțate în procese începute înainte sau după publicarea în Monitorul Oficial al României a deciziei amintite a Curții Constituționale. În schimb, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a hotărât că Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se aplică doar în procesele începute după data publicării în Monitorul Oficial al României. Întrucât contrazice vădit soluția Curții Constituționale, interpretarea dată prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, încalcă prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale. Sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“, cuprinsă în art. 521 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu și a deciziilor Curții Constituționale și a efectelor pe care acestea le produc. Totodată, aceasta nu poate privi decât interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești, nu și de către Curtea Constituțională, care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc. Orice altă interpretare este în contradicție cu prevederile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, deoarece lipsește de efecte deciziile Curții Constituționale, determinând ca hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept să fie transformată într-o formă de control al actelor Curții Constituționale. Contrar prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală, Înalta Curte de Casație și Justiție a nesocotit efectele de ordin constituțional ale statuărilor Curții Constituționale asupra cauzelor pendinte. Se mai arată că, în măsura în care stabilește căi diferite de atac pentru persoane aflate în aceeași situație juridică, art. 27 din Codul de procedură civilă este neconstituțional, prin raportare la art. 16 din Constituție, care consacră principiul fundamental al egalității în fața legii. Interpretarea criticată contravine și dispozițiilor art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât imediat după pronunțarea Curții Constituționale au fost soluționate în recurs o serie de litigii cu privire la cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv, autorii excepției fiind discriminați față de părțile din acele litigii care și-au putut exercita dreptul conferit prin decizia Curții Constituționale. Totodată, prevederile legale criticate, în interpretarea dată de Înalta Curte, încalcă și dispozițiile art. 21 din Constituție privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, prin eliminarea dreptului la recurs în procesele începute înainte de publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. … 12.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, Curtea de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă, Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 27 – Legea aplicabilă hotărârilor, art. 518 – Încetarea efectelor deciziei (în interesul legii), art. 519 – Obiectul sesizării (în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), art. 520 – Procedura de judecată și art. 521 – Conținutul și efectele hotărârii, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, potrivit căreia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).  … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrul puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 4 privind criteriile de nediscriminare, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (1)-(4) referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor judecătorești, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (1) și (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. Prin prisma art. 20 din Constituție se invocă și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 14 referitoare la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale. Pentru a pronunța această soluție, prin decizia menționată, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. O asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Curtea a mai reținut că aceste prevederi constituționale, coroborate cu cele cuprinse în art. 147 alin. (1) din Legea fundamentală, instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forța juridică superioară a normei constituționale în raport cu normele generale de drept tranzitoriu cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară (în speță, Codul de procedură civilă), în acord cu principiul supremației Legii fundamentale cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție. … 19.Totodată, Curtea a mai constatat că interpretarea dată prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, de către instanța supremă este contrară și jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la efectele de ordin constituțional ale deciziilor sale. Prin urmare, Curtea a reținut că incidența efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești, la momentul publicării acesteia – cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile -, este în acord cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, dispoziții constituționale pe care se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios constituțional, care implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica întocmai deciziile Curții la situațiile concrete în care normele constatate neconstituționale au incidență (a se vedea și Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 20.Invocând jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 61, Curtea a reținut că art. 147 din Constituție este, în privința normelor procedurale, de imediată aplicare, având caracter sancționator. Astfel, în interpretarea acestui text constituțional, raportat la normele de procedură civilă, Curtea a constatat că acesta se aplică atât situațiilor pendinte, cât și celor ce se vor naște în viitor, sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție neputând fi condiționată de faptul că procesul civil a fost pornit anterior sau ulterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017.  … 21.Curtea a mai reținut că, prin interpretarea dată normei legale criticate de către instanța supremă, prin hotărârea prealabilă pronunțată, contrar celor statuate printr-o decizie a Curții Constituționale, Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat într-un mod contrar comportamentului constituțional loial de care aceasta trebuie să dea dovadă față de jurisprudența instanței constituționale, a cărei respectare constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept (a se vedea Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragraful 50). De aceea, interpretarea dată de instanța supremă textelor de lege criticate, care este în mod expres contrară considerentului 32 al Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, referitoare la efectele deciziei de constatare a neconstituționalității, este de natură a contraveni efectelor de ordin constituțional ale deciziilor Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme legale, iar o înlăturare a acestor efecte, în cauzele deduse soluționării instanțelor de judecată, echivalează cu nerespectarea principiului constituțional al valorii obligatorii și opozabilității erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, consacrat de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. … 22.De asemenea, Curtea a reținut că, având în vedere că decizia de constatare a neconstituționalității face parte, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, din ordinea juridică normativă, realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță, principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. În acest sens, așa cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate al acestora. … 23.În concluzie, Curtea a arătat că, în ceea ce privește efectele constatării ca neconstituțională a unei soluții legislative cuprinse într-o normă de procedură, respectiv sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, cuprinsă în dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac (…) prevăzute de legea sub care a început procesul“, dat fiind faptul că, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, anterior citată, paragraful 63, neconstituționalitatea este o sancțiune de drept constituțional care se aplică imediat situațiilor pendinte. Astfel, nu se poate ajunge la concluzia că decizia Curții s-ar aplica numai proceselor pornite după publicarea sa, caz în care, în mod evident, hotărârea susceptibilă a fi recurată este pronunțată după publicarea deciziei. Prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă constituie o normă de procedură de natură legală și nu pot restrânge sfera de aplicare a art. 147 alin. (4) din Constituție. Acceptarea unei asemenea teze ar echivala cu prevalența unei norme legale față de una de rang constituțional și s-ar înfrânge în mod indirect efectul imediat și general obligatoriu al deciziei Curții Constituționale. Or, într-un stat de drept, toate autoritățile publice, atât în aplicarea, cât și în interpretarea normelor infraconstituționale, trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale, din moment ce acestea materializează și explicitează exigențele Constituției. … 24.Prin Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 80-87, Curtea a constatat și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în raport cu data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). … 25.În concluzie, în prezentele cauze conexate, față de datele invocării excepției de neconstituționalitate, care sunt anterioare pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 26.Sub acest aspect, Curtea subliniază că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, sau Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32). Calea de atac a revizuirii se formulează în temeiul deciziei de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, dar prin mijlocirea deciziei al cărei dispozitiv cuprinde soluția de respingere ca devenită inadmisibilă, pe considerentul procedural al intervenirii ulterioare a cauzei de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. În această situație, în considerarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care instituie regula potrivit căreia deciziile Curții Constituționale au putere numai pentru viitor, revizuirea întemeiată pe acest motiv va putea fi introdusă în termenul de 3 luni prevăzut de art. 511 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care se calculează de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care Curtea Constituțională a respins ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată anterior constatării neconstituționalității textului de lege incident în cauza soluționată printr-o hotărâre definitivă a cărei revizuire poate fi cerută în aceste condiții. … 27.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 518-521 din Codul de procedură civilă, Curtea observă că acestea reglementează regulile procedurale aplicabile sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precizând care este obiectul asupra căruia poartă o astfel de sesizare (art. 519), procedura de judecată (art. 520), conținutul și efectele hotărârii pronunțate (art. 521), iar art. 518 este norma la care face trimitere art. 521 alin. (4), în sensul că, la fel ca decizia în interesul legii, și hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept își încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituționalității dispoziției legale care a făcut obiectul interpretării. Autorii excepției având obiectul menționat nu au formulat critici concrete cu privire la aceste dispoziții legale, ci au încadrat motivarea excepției în contextul argumentării neconstituționalității prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.  … 28.Invocarea generică a contradicției acestor texte de lege cu prevederile Legii fundamentale nu se poate constitui într-o veritabilă critică de neconstituționalitate (a se vedea Decizia nr. 802 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 28 februarie 2020, paragrafele 37-39). În jurisprudența sa, Curtea a arătat că nu se poate substitui autorului excepției în identificarea și indicarea motivelor de neconstituționalitate, întrucât un astfel de demers ar echivala cu o sesizare din oficiu, contrară art. 29 din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale se realizează doar la sesizare.  … 29.Totodată, în cauze similare celor în care a fost ridicată prezenta excepție, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 519 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, constatând că motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Cu alte cuvinte, criticile formulate cu privire la prevederile art. 518-521 din Codul de procedură civilă tind să demonstreze tot neconstituționalitatea prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, neavând o individualitate de sine stătătoare. … 30.Așadar, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 518-521 din Codul de procedură civilă va fi respinsă, ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:I.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Societatea Pastur – S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, și de Banca Comercială Română – S.A. din București în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 – R și, respectiv, nr. 651/296/C/2017-R ale Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Petru Cichiroiu în Dosarul nr. 3.066/183/2015* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Piraeus Bank România – S.A., Banca Comercială Română – S.A., Lucian Alin Ciulcu, Carmen Diana Ciulcu și de Claudiu Viorel Ciucă în dosarele nr. 8.572/318/2015, nr. 11.013/225/2015, nr. 11.478/318/2015*, nr. 5.061/215/2016 și nr. 687/63/2017* ale Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, de Societatea DA – S.R.L. din Vaslui în Dosarul nr. 31.703/197/2014 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în Dosarul nr. 67.810/301/2014 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de Alexandru-Cornel-Lucian Luncian și Sultănica Luncian în Dosarul nr. 7.272/325/2017 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, de Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și de Olga Pleșa și, respectiv, de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în dosarele nr. 386/257/2016 și nr. 968/272/2016 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … II.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 518-521 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Pastur – S.R.L. din comuna Nojorid, județul Bihor, și de Banca Comercială Română -S.A. din București în dosarele nr. 8.599/271/C/2016 – R și, respectiv nr. 651/296/C/2017-R ale Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Petru Cichiroiu în Dosarul nr. 3.066/183/2015* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, de Elena Dumitrescu Pîrvu și Manuel Laurențiu Pîrvu în Dosarul nr. 6.633/302/2016 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă, de Olga Pleșa și, respectiv, de Elisabeta Maria Mareș și Lia Sima în dosarele nr. 386/257/2016 și nr. 968/272/2016 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Craiova – Secția I civilă, Curții de Apel Craiova – Secția a II-a civilă, Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă, Curții de Apel Brașov – Secția civilă și Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește