DECIZIA nr. 418 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, excepție ridicată de Societatea MSA Protect Construcții – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.825/256/2019 al Judecătoriei Medgidia și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.287D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 44 din Legea fundamentală, arată că dreptul de proprietate se exercită în condițiile legii, iar stabilirea caracterului inalienabil al bunurilor intrate în mod legal în proprietatea cultelor nu înlătură posibilitatea declarării nulității absolute a actelor de dobândire, conform jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Deciziei nr. 686 din 20 mai 2010. Stabilirea caracterului insesizabil și imprescriptibil al acestor bunuri reprezintă garanția stabilității unităților de cult. Totodată, dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 73 alin. (3) lit. s) din Constituție, întrucât nu se reglementează regimul general al unor bunuri, ci situația particulară a unor bunuri care aparțin unităților de cult. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 8 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.825/256/2019, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea MSA Protect Construcții – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare formulate împotriva unui proces-verbal emis de biroul unui executor judecătoresc, prin care autoarei excepției i se opune un regim special, de bun sacru, al bunului urmărit silit – teren și clădire/- biserică. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat (chiar și de utilitate publică) poate fi stabilit caracterul de bun inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri (mobile sau imobile), sunt neconstituționale. … 6.Se menționează că, redactarea art. 173 din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române dă posibilitatea Bisericii Ortodoxe Române, prin folosirea acronimului „etc.“ în cuprinsul enumerărilor pe care le face, de a declara ca fiind sacru orice bun (mobil sau imobil), cu condiția de a fi sfințit sau binecuvântat. … 7.Se apreciază că terenurile din domeniul public al statului pot fi inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, în timp ce imobilele proprietate privată nu pot dobândi aceleași atribute, întrucât se încalcă prevederile Constituției. Activitățile de utilitate publică pe care le desfășoară cultele religioase nu schimbă caracterul acestora de organisme private, iar, în activitatea lor, fiecare subiect de drept trebuie să respecte legile statului român, și nu doar actele elaborate de propriile structuri. … 8.Se consideră că a recunoaște dreptul unor entități private, cu statut de utilitate publică, de a declara prin statut și de a avea bunuri proprii cu un regim juridic identic cu cel al bunurilor din domeniul public al statului încalcă atât cadrul legislativ existent, cât și interesul general al societății. Dacă s-ar aprecia că printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, poate fi stabilit caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri (mobile sau imobile) s-ar încălca prevederile Constituției. A garanta o protecție sporită numai acelor bunuri considerate ca având o mare importanță pentru desfășurarea activităților specifice cultului, bunuri incluse în categoria celor denumite „bunuri sacre“, apare ca fiind rezonabil, dar lăsarea acestei protecții la dispoziția tradițiilor și a practicilor fiecărui cult poate determina apariția unei situații care creează grave prejudicii terților și perturbă securitatea relațiilor sociale. … 9.Ca atare, prin sintagma „stabilite conform statutelor proprii“, prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006, se recunoaște dreptul cultelor religioase de a reglementa, prin statute proprii, regimul general al proprietății, ceea ce contravine art. 73 din Constituție. … 10.În final, referitor la incidența în cauză a dispozițiilor de lege criticate, autoarea excepției precizează că nu își poate recupera creanța stabilită de instanțele judecătorești, întrucât i se opune un regim special al bunurilor urmărite silit în dosarul de executare, intimata având posibilitatea de a „sfinți“ sau „binecuvânta“ bunurile sale, acestea devenind astfel inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. … 11.Judecătoria Medgidia apreciază că se impune respingerea excepției de neconstituționalitate invocate, întrucât dispozițiile de lege criticate nu pot fi interpretate în sensul că un anumit cult religios își poate apropria orice bun în considerarea prevederilor propriului statut, încălcând ordinea juridică a statului, doar pentru că printr-un act normativ a obținut calitatea de cult recunoscut de stat și poate să confere acestuia caracterul de bun sacru și mai departe, de bun insesizabil și imprescriptibil. În acest sens, instanța reține că dobândirea unor astfel de atribute ale bunurilor este strâns legată de condiția ca bunurile să fie dobândite cu titlu, deci intrate în mod legal în patrimoniul unui cult, pentru ca ulterior acestea să urmeze regimul de dispoziție prevăzut de condițiile statutare și să fie incluse în sfera bunurilor sacre sau nu, potrivit destinației stabilite la nivelul cultului. Prin art. 29 alin. (3) și (5) din Constituție statul se delimitează de organizarea și funcționarea cultelor recunoscute, iar prin dispozițiile Legii nr. 489/2006 afirmă dreptul acestora de a determina caracterul sacru al bunurilor care deservesc practicarea lui. Ca atare, dacă statutul unui cult nu conferă unui anumit bun natura de bun sacru, statul nu intervine și nu legiferează, statuând contrariul, iar dacă statutul cultului relevă o atare natură, atrage în consecință protecția statului în condițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 289/2006, fără să atragă încălcarea dispozițiilor constituționale în sensul invocat de către contestatoare. Reglementarea cuprinsă în dispozițiile legale criticate rezidă din recunoașterea interesului public general al activităților desfășurate de cultele recunoscute de lege, în același sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că existența autonomă a comunităților religioase este indispensabilă într-o societate democratică și constituie o problemă esențială în protecția libertății religioase garantate de prevederile art. 9 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Cauza Hasan și Chaush împotriva Bulgariei). … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, având următorul cuprins: „Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult.“ … 16.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 73 referitor la categoriile de legi. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul statuează cu privire la bunurile sacre, respectiv cele afectate direct și exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii în conformitate cu tradiția și practicile fiecărui cult, dobândite cu titlu, prevăzând că sunt insesizabile și imprescriptibile și pot fi înstrăinate doar în condițiile statutare specifice fiecărui cult. … 18.Sintetizând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că autoarea excepției susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât printr-un statut al unei persoane juridice de drept privat, chiar și de utilitate publică, nu poate fi stabilit caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al unor bunuri mobile sau imobile. Or, se observă că dispozițiile criticate stabilesc caracterul de bun insesizabil și imprescriptibil al unui bun sacru. Așadar, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează calificarea unui bun ca fiind sau nu un bun sacru. … 19.Având în vedere aceste critici, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale – se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995 a Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, – în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 20.În consecință, problema de drept invocată de autoarea excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale – referitoare la stabilirea caracterului de bun sacru și, ulterior, consecință a acestui caracter, conferirea atributelor de bun insesizabil și imprescriptibil – este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. … 21.Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006, astfel cum este formulată, este inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, excepție ridicată de Societatea MSA Protect Construcții – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.825/256/2019 al Judecătoriei Medgidia.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește