DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ghiță în Dosarul nr. 12.175/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.779D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.134D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă prin raportare la dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din același cod, excepție ridicată de Mihai Adrian Bărbieru, Bogdan Moise și Constantin Gangan în Dosarul nr. 25/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.134D/2019 la Dosarul nr. 1.779D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 173 din 24 martie 2022, Decizia nr. 476 din 8 iulie 2021 sau Decizia nr. 185 din 16 martie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 1.943 din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.175/3/2019, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ghiță în cadrul soluționării unei contestații în anulare. … 8.Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25/105/2019, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă prin raportare la dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din același cod, excepție ridicată de Mihai Adrian Bărbieru, Bogdan Moise și Constantin Gangan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate exclud de la posibilitatea exercitării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de instanțe de apel situația în care instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen. Această limitare a aplicabilității contestației în anulare transformă accesul liber la justiție într-un drept teoretic și iluzoriu. În susținerea excepției se invocă Decizia nr. 17 din 17 ianuarie 2017, prin care Curtea a avut în vedere jurisprudența sa potrivit căreia denaturarea reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată a acestora de către instanțele judecătorești sau de către celelalte subiecte chemate să aplice dispozițiile de lege, poate determina neconstituționalitatea unei reglementări. Curtea a considerat că are competența de a elimina viciul de neconstituționalitate astfel creat, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013 și Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015). … 10.Astfel, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece exclud în mod nejustificat motivul de contestație prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, permițând însă ca deciziile din apel care nu mai sunt supuse recursului să poată fi atacate cu contestație în anulare pentru motivele prevăzute la art. 503 alin. (2) pct. 1,2 și 4 din Codul de procedură civilă. … 11.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.779D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Caracterul ordinar și devolutiv al apelului determină posibilitatea legală a oricărei părți să utilizeze această cale de atac pentru orice motiv de fapt sau de drept, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. De asemenea, invocă jurisprudența Curții, respectiv deciziile nr. 57 și nr. 58 din 13 februarie 2018. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (3), respectiv ale art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 503 alin. (2) pct. 3 din același cod. Însă, având în vedere critica de neconstituționalitate formulată referitoare la imposibilitatea exercitării căii de atac extraordinare și asupra hotărârilor instanței de apel, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, atunci când această instanță, respingând apelul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele invocate de apelant în termen, Curtea va reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ … 18.Dispozițiile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă au următorul cuprins: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; … 3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; … 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. …  … 19.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018 și în prezent au următorul cuprins: „Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ … 20.Însă, având în vedere dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă potrivit cărora „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul“, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța constituțională, față de data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv anul 2017, este competentă să analizeze prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza concretă dedusă judecății. … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale în raport cu critici și prevederi constituționale similare cu cele formulate în prezenta cauză, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 66 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 10 aprilie 2020, Decizia nr. 185 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 mai 2021, sau Decizia nr. 476 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 23.Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie impunându-se atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și deci poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice. Prin urmare, stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, iar finalitatea contestației în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. … 24.Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza -, spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 25.De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor constituționale de referință. … 26.În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunțată în Cauza Beles și alții împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care instanța de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privință, de o anumită marjă de apreciere. … 27.Totodată, Curtea a reținut că modificarea dispozițiilor legale criticate prin Legea nr. 310/2018, în sensul că enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu reprezintă, în sine, un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, întrucât această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de atac, în particular, a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată. În acest sens sunt, de altfel, dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și cele ale art. 129, care prevăd că, „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, norme constituționale care atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. … 28.Pentru toate aceste motive, prin jurisprudența precitată, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.Deoarece nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Ghiță în Dosarul nr. 12.175/3/2019 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de Mihai Adrian Bărbieru, Bogdan Moise și Constantin Gangan în Dosarul nr. 25/105/2019 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește