DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexei Cășuneanu în Dosarul nr. 50/45/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.651D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.219D/2019, nr. 2.780D/2019 și nr. 2.922D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nela Gheorghe în Dosarul nr. 2.876/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, de Dan-Sebastian Dârvăreanu și Cezar-Dumitru Dârvăreanu în Dosarul nr. 1.249/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și de Uniunea Scriitorilor din România în Dosarul nr. 19.897/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă.  … 4.La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.922D/2019 doamna avocat Simona Boroș, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dovada îndeplinirii procedurii de citare a autoarei excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 2.219D/2019 s-a întors la dosar cu mențiunea „destinatar mutat“. Instanța judecătorească în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a comunicat că până la data soluționării dosarului nu au fost depuse informații cu privire la schimbarea de domiciliu. În aceste condiții au fost aplicate dispozițiile art. 172 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale referitoare la schimbarea domiciliului uneia dintre părți în timpul judecății. … 6.De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că la Dosarul Curții Constituționale nr. 2.219D/2019 autoarea excepției de neconstituționalitate a depus o cerere de renunțare la judecată. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra incidentului procedural învederat, solicită respingerea cererii, arătând că, odată învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, Curtea urmează să se pronunțe asupra acesteia. … 8.Curtea, deliberând, respinge cererea de renunțare la judecată în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia nu sunt aplicabile „[…] dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“. Excepția de neconstituționalitate este una de ordine publică, prin invocarea ei punându-se în discuție abaterea unor reglementări legale de la dispozițiile Constituției, iar soluționarea acesteia este de interes general. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate nu rămâne la dispoziția părții care a invocat-o, cu consecința că aceasta nu poate renunța la soluționarea excepției. … 9.În continuare, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părții prezente pune concluzii de conexare a cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.219D/2019, nr. 2.780D/2019 și nr. 2.922D/2019 la Dosarul nr. 1.651D/2019, care a fost primul înregistrat.  … 10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă principiul egalității în drepturi, accesul liber la justiție și dreptul la apărare. În acest sens, arată că revizuirea, pentru încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, este admisibilă, aspect ce rezultă și din cuprinsul art. 513 alin. (6) din Codul de procedură civilă, care reglementează două situații diferite pentru ipoteza în care se admite cererea de revizuire întemeiată pe încălcarea autorității de lucru judecat, respectiv este vorba despre anularea hotărârii judecătorești atunci când se constată încălcarea efectului negativ al autorității de lucru judecat sau despre anularea cu trimitere spre rejudecare atunci când se constată încălcarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat. … 11.Mai arată că efectul pozitiv al autorității de lucru judecat se află în legătură cu considerentele hotărârii judecătorești, iar în autoritatea de lucru judecat intră atât considerentele decisive, cât și cele decizorii. Astfel, pentru a putea anula o hotărâre atunci când încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, este necesar să se cunoască considerentele celei din urmă hotărâri. Astfel partea poate formula revizuire de la momentul la care se cunosc considerentele celei din urmă hotărâri. … 12.În fine, mai susține că au fost formulate numeroase excepții de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile legale criticate, ceea ce poate fi calificat drept un element de noutate sub aspectul evaluării stării de constituționalitate a dispozițiilor legale criticate, așa cum a reținut Curtea Constituțională în precedent, spre exemplu, prin Decizia nr. 17 din 17 ianuarie 2017. … 13.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. Formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentației instanței judecătorești care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:14.Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 50/45/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexei Cășuneanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva deciziei civile prin care a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire. … 15.Prin Încheierea din 3 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.876/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nela Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs formulat împotriva deciziei civile prin care a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire. … 16.Prin Încheierea din 19 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.249/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dan-Sebastian Dârvăreanu și Cezar-Dumitru Dârvăreanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 17.Prin Încheierea din 30 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 19.897/3/2019, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Uniunea Scriitorilor din România într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât termenul impus de legiuitor – care începe să curgă, potrivit textului de lege criticat, de la data pronunțării ultimei hotărâri – nu ar permite să fie supusă controlului judiciar pe calea revizuirii acea hotărâre, deși încalcă autoritatea de lucru judecat a altei hotărâri. Se arată că, la momentul pronunțării, motivarea este necunoscută, iar redactarea hotărârii poate întârzia peste termenul de recomandare de 30 de zile stabilit în acest sens. Astfel, este imposibilă exercitarea căii de atac a revizuirii în termenul de o lună de la pronunțarea instanței în cadrul ultimei proceduri, rezonabil fiind ca acest termen să se calculeze de la data comunicării ultimei hotărâri. … 19.Așadar, dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prevăd că termenul pentru exercitarea căii de atac a revizuirii este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, și nu de la data comunicării ultimei hotărâri, în condițiile în care nu se cunosc considerentele pe care se sprijină hotărârea și în care noile dispoziții procesual civile prevăd autoritatea de lucru judecat și pentru considerente. Prin urmare, elementul esențial în determinarea momentului de la care se socotește termenul de o lună în care se poate exercita revizuirea este acela al cunoașterii înscrisului lato sensu. … 20.Se mai arată că dispozițiile legale criticate creează un tratament discriminatoriu raportat la momentul de la care justițiabilii pot formula cererea de revizuire, în funcție de motivul acesteia. Potrivit art. 511 din Codul de procedură civilă, momentul de la care începe să curgă termenul de o lună pentru exercitarea căii de atac a revizuirii este momentul de la care partea interesată cunoaște fie conținutul hotărârii [art. 509 alin. (1) pct. 1, 3, 4, 6 și 7 din cod], fie momentul cunoașterii înscrisului doveditor [art. 509 alin. (1) pct. 5 din cod] sau al cunoașterii încetării împiedicării [art. 509 alin. (1) pct. 9 din cod]. Or, pentru motivul revizuirii reglementat de dispozițiile legale criticate nu există niciun criteriu obiectiv și rezonabil pentru justificarea socotirii termenului de o lună de la un alt moment decât cel prevăzut pentru celelalte motive de revizuire, respectiv de la momentul cunoașterii ultimei decizii, ceea ce presupune comunicarea ultimei decizii. … 21.Se mai susține că dispozițiile legale criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. … 22.Prin urmare, autorii excepției arată că dreptul la o cale de atac efectivă este înlăturat prin suprimarea dreptului de a formula revizuire întemeiată pe încălcarea autorității de lucru judecat a considerentelor, întrucât nu se cunoaște motivarea ultimei decizii care a condus la încălcarea considerentelor primei decizii. … 23.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 1.651D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate nu limitează condițiile de acces la o instanță, nu sunt de natură a restrânge drepturi fundamentale, au suficientă precizie și previzibilitate, astfel că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nu instituie discriminări și nu contravin principiului egalității de tratament între subiectele de drept, în condițiile în care Curtea Constituțională a statuat că este de competența exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce reiese și din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. … 24.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 2.219D/2019, apreciază că excepția invocată este neîntemeiată. … 25.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă, în Dosarul nr. 2.780D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 26.Tribunalul București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 2.922D/2019, apreciază că dispozițiile legale criticate ar putea ridica probleme de constituționalitate raportat la momentul de la care începe să curgă termenul de exercitare a căii de atac a revizuirii pentru motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură civilă. … 27.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 28.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 30.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: (…) 8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.“ … 31.Art. 509 alin. (1) pct. 8, la care face referire textul de lege criticat, consacră posibilitatea revizuirii unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. … 32.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 33.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 823 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 martie 2022, a examinat dispozițiile legale prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză și a constatat constituționalitatea acestora. … 34.Invocând jurisprudența sa în materie (Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 27 mai 2020, paragrafele 17-19, Decizia nr. 495 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 20 octombrie 2020, paragrafele 19-22, Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2020, paragrafele 16-20, sau Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021), Curtea a reținut că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, în redactarea pe care textul o avea la data ridicării excepției de neconstituționalitate, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare. În prezent, prin art. I pct. 61 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, legiuitorul a modificat art. 513 alin. (4) din cod și a consacrat în mod expres soluția potrivit căreia, în cazul hotărârilor potrivnice, instanța de revizuire va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat. Așadar, astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții Constituționale anterior citată, și înainte de modificarea art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 310/2018, efectul admiterii revizuirii îl constituiau anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. … 35.Curtea a mai observat că, în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă (există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. … 36.Art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. … 37.Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. … 38.Este adevărat că art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată privind aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. … 39.În consecință, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiție al părții și nici dreptul la apărare, întrucât demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. … 40.Curtea a mai reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21. Curtea a constatat că formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil. … 41.Din argumentele reținute în deciziile citate se desprinde ideea că este îndreptățită stabilirea unui moment diferit de la care începe să curgă termenul pentru introducerea cererii de revizuire – respectiv de la pronunțarea sau de la comunicarea hotărârii a cărei revizuire se dorește -, în funcție de motivul pe care aceasta se întemeiază. Nu se poate susține instituirea unui tratament juridic discriminatoriu între justițiabilii care exercită calea de atac a revizuirii, întrucât specificul motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotărâri judecătorești justifică fixarea unor momente diferite pentru calculul termenului. … 42.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexei Cășuneanu în Dosarul nr. 50/45/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, de Nela Gheorghe în Dosarul nr. 2.876/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, de Dan-Sebastian Dârvăreanu și Cezar-Dumitru Dârvăreanu în Dosarul nr. 1.249/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și de Uniunea Scriitorilor din România în Dosarul nr. 19.897/3/2019 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește