DECIZIA nr. 415 din 24 septembrie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/02/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 20 ianuarie 2025
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ART. 3REFERIRE LAORDIN 510 21/06/2007
ART. 3REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 7
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 12REFERIRE LAORDIN 510 21/06/2007
ART. 12REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 210 20/04/2023
ART. 13REFERIRE LAORDIN 510 21/06/2007
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007 ART. 1
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007 ART. 3
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007 ART. 6
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007 ART. 7
ART. 13REFERIRE LAREGLEMENTARI 21/06/2007 ART. 11
ART. 13REFERIRE LAOG 2 12/07/2001 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 14REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 210 20/04/2023
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 537 06/07/2016
ART. 18REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2007
ART. 19REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 101
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (1) pct. 11 și ale art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 1.822/330/2019 al Judecătoriei Urziceni și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.568D/2020.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece, așa cum rezultă din dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și din cele ale art. 10 din regulamentul de aplicare a acesteia, vehiculele sunt dotate cu instalații de iluminare, semnalizare și avertizare sonoră omologate care corespund condițiilor tehnice stabilite de autoritățile competente. De asemenea, verificarea stării tehnice a vehiculelor în trafic se face de Poliția Rutieră și de instituțiile abilitate prin lege, respectiv Ministerul Transporturilor. Or, această din urmă autoritate competentă a emis Ordinul nr. 510/2007 prin care a explicitat cele două noțiuni criticate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 23 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.822/330/2019, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (1) pct. 11 și ale art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții la regimul circulației rutiere.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească arată, în esență, că definirea termenilor „deficiențe majore“ și „deficiențe periculoase“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate, precum și modalitatea de constatare și sancționare a celor două contravenții sunt prevăzute în ordinul pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor – RNTR 11, emis de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și nu prin lege, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului.6.Se mai arată că din jurisprudența Curții Constituționale se constată că aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, se realizează potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Unul dintre aceste principii este principiul legalității sancțiunilor contravenționale, sub aspectul prevederii faptei contravenționale și a sancțiunii în lege, cu respectarea criteriilor de stabilitate, previzibilitate și claritate. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 101 alin. (1) pct. 11 și ale art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, potrivit cărora:– Art. 101 alin. (1) pct. 11: „Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: (…) 11. conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier, remorcă sau tramvai cu deficiențe majore la sistemul de frânare sau mecanismul de direcție, la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc;“;– Art. 102 alin. (3) lit. b): „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: […] b) conducerea vehiculului cu deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție;“.11.Instanța judecătorească autoare a excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și în art. 24 privind dreptul la apărare. De asemenea, deși nu sunt indicate în mod expres, din cuprinsul motivării rezultă că sunt invocate și dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, potrivit cărora nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică de neconstituționalitate vizează faptul că definirea termenilor „deficiențe majore“ și „deficiențe periculoase“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate, precum și modalitatea de constatare și sancționare a celor două contravenții sunt prevăzute în Ordinul nr. 510/230/2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor – RNTR 11, emis de Ministerul Transporturilor și de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, și nu prin lege, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, contrar principiului legalității sancțiunilor contravenționale.13.Cu privire la susținerea potrivit căreia modalitatea de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de dispozițiile legale criticate sunt stabilite prin ordin, și nu prin lege, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, Curtea constată că, prin Decizia nr. 210 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 15 septembrie 2023, paragraful 14, a reținut că reglementarea unor contravenții într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă și prin acte normative subordonate legii, în condițiile în care domeniile respective sunt prevăzute în competența dată prin lege autorităților publice stabilite la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, fără a fi încălcate dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, care proclamă Parlamentul drept organ reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Prin urmare, cu atât mai mult constatarea unor contravenții într-un domeniu sau altul de activitate este posibilă și printr-un act administrativ. Astfel,Reglementările nr. RNTR11 din 22 iunie 2007 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor – RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor și al ministrului internelor și reformei administrative nr. 510/230/2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere – RNTR 11, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 19 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc procedura și condițiile tehnice care se aplică la efectuarea controlului tehnic în trafic al vehiculelor care circulă pe drumurile publice din România, cu excepția vehiculelor utilitare (art. 1), controlul tehnic în trafic fiind controlul inopinat de natură tehnică al unui vehicul în circulație pe drumurile publice din România, efectuat de Registrul Auto Român – RAR și Poliția Rutieră [art. 3 lit. b)]. Lucrătorul Poliției Rutiere asigură oprirea vehiculelor în vederea efectuării de către inspectorul RAR a verificărilor [art. 6 alin. (1)], controlează actele privind înmatricularea vehiculului respectiv și verifică, dacă este cazul, existența și valabilitatea certificatului de agreare pentru transportul mărfurilor periculoase, corespunzător mărfii transportate. După efectuarea controlului de către lucrătorul Poliției Rutiere, inspectorul RAR va proceda la efectuarea verificărilor prevăzute prin reglementări (art. 7) și, în cazul în care determină deficiențe majore sau periculoase, în conformitate cu planul de operațiuni, marchează în raportul de control tehnic în trafic – CTT – și menționează în clar pe versoul raportului de CTT toate deficiențele identificate. În baza deficiențelor menționate de inspectorul RAR, lucrătorul Poliției Rutiere aplică sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice și înscrie măsurile aplicate la rubrica privind rezultatul controlului din raportul de CTT [art. 11 alin. (1) și (2)].14.Contrar susținerilor autoarei excepției, Curtea constată că sancțiunile privind faptele de conducere a unui autovehicul, a unui tractor agricol sau forestier, a unei remorci sau a unui tramvai cu deficiențe majore la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție, la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc și, respectiv, de conducere a vehiculului cu deficiențe periculoase la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcție sunt prevăzute de legislația în vigoare privind circulația pe drumurile publice, respectiv de art. 101 alin. (1) pct. 11 și de art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.15.Referitor la definirea termenilor „deficiențe majore“ și „deficiențe periculoase“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate Curtea reține că, potrivit anexei nr. 1: Plan de operațiuni – la Reglementările nr. RNTR11 din 22 iunie 2007 privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor – RNTR 11, „deficiențe majore“ sunt deficiențele susceptibile să compromită siguranța vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalți participanți la trafic, precum și alte neconformități mai importante, iar „deficiențe periculoase“ sunt deficiențele care constituie un risc direct și imediat la adresa siguranței rutiere sau care au impact asupra mediului.16.Or, ținând cont că sintagmele criticate sunt reglementate expres într-un act normativ și având în vedere considerentele Deciziei nr. 210 din 20 aprilie 2023, precitată, cu atât mai mult explicitarea/definirea unor termeni se poate face prin acte infralegale, așa încât nu poate fi reținută susținerea autoarei excepției.17.Ca atare, textele criticate reglementează în mod clar, precis și previzibil atât faptele a căror sancționare o prevăd, cât și pedepsele contravenționale aplicabile, nefiind de natură să contravină principiului legalității incriminării prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție.18.Cu privire la principiul legalității incriminării, prin Decizia nr. 537 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1002 din 13 decembrie 2016, paragraful 16, Curtea Constituțională a reținut că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că această cerință este îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora [a se vedea Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29, Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coëme și alții împotriva Belgiei, paragraful 145, Hotărârea din 7 februarie 2002, pronunțată în Cauza E.K. împotriva Turciei, paragraful 51, Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Achour împotriva Franței, paragrafele 41 și 42, Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 33 și 34].19.Având în vedere cele menționate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (1) pct. 11 și ale art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată.20.În final, referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și ale art. 24, Curtea reține că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanța constituțională nu se poate substitui autoarei excepției pentru a proceda ea însăși la motivarea excepției (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată pretinsa neconstituționalitate a textului criticat în raport cu dispozițiile constituționale antereferite.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în Dosarul nr. 1.822/330/2019 al Judecătoriei Urziceni și constată că dispozițiile art. 101 alin. (1) pct. 11 și ale art. 102 alin. (3) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Urziceni și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x