DECIZIA nr. 415 din 11 iulie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 922 din 12 octombrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 223 24/07/2015 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015 ART. 40
ART. 5REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 2
ART. 7REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 108
ART. 8REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 13REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 28
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 62
ART. 14REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 14REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 14
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 205 28/05/2020
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 848 12/12/2019
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 810 05/12/2019
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 237 16/04/2019
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 43 22/01/2019
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 786 29/11/2018
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 656 30/10/2018
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 652 30/10/2018
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 349 22/05/2018
ART. 17REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015
ART. 17REFERIRE LALEGE 223 24/07/2015 ART. 123
ART. 17REFERIRE LAOUG 57 09/12/2015
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 861 28/11/2006
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 350 22/05/2018
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1284 29/09/2011
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 871 25/06/2010
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 20 02/02/2000
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 1234 06/10/2009
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 450 30/05/2006
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001 ART. 25
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 164 07/04/2001 ART. 48
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 977 12/07/2011
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 23REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Petre Ghinea în Dosarul nr. 4.274/30/2018 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.090D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu instituie o discriminare, având în vedere că este vorba despre o pensie militară, care este o pensie de serviciu în privința căreia nu se ține cont de anii efectiv lucrați, ca în cazul pensiilor contributive, ci de un stagiu minim de cotizare pentru a putea beneficia de respectiva pensie de serviciu.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 22 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.274/30/2018, Tribunalul Timiș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Petre Ghinea într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin conținutul său, generează un tratament discriminatoriu între participanții la sistemul de pensii militare de stat, persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. Totodată, prin efectele sale, această normă este lipsită de claritate și previzibilitate și intră în contradicție cu principiile de bază ale sistemului pensiilor militare menționate în art. 2 din Legea nr. 223/2015.6.Se apreciază că dispozițiile criticate generează discriminarea persoanelor care au o vechime cumulată mai mare, obținută din anii lucrați efectiv peste cei 25 de ani limită pentru obținerea unei pensii de serviciu și din vechimea suplimentară pentru condiții de muncă și stagii contributive prestate la care se adaugă nevalorificarea sporului contributiv pentru pensia suplimentară, față de persoanele aflate în aceeași situație juridică, dar cu o vechime cumulată mai mică.7.Se consideră că pentru persoane aflate în aceeași situație juridică, tratamentul este discriminatoriu, întrucât cel cu o vechime cumulată mai mare de 36 de ani pierde un procent de 9% reprezentând contribuție pentru pensia suplimentară, prevăzut la art. 108 din Legea nr. 223/2015, drept de pensie contributiv – proprietatea celui aflat în această situație. În acest context se afirmă că prin numeroase decizii Curtea Constituțională a stabilit că acest drept i se cuvine celui care a contribuit.8.În final, se menționează că plafonarea la 85% din baza de calcul al cuantumului pensiei militare, stabilită prin art. 30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, încalcă prevederile art. 2 din Legea nr. 223/2015, ale art. 16 alin. (1) și ale art. 53 din Constituție, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție.9.Tribunalul Timiș – Secția I civilă apreciază că dispozițiile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt constituționale.10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 40 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, dispoziții care au următorul cuprins: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, se modifică și se completează după cum urmează: […] 6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins: «Art. 30. – Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.»“. Întrucât prevederile de lege criticate modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015 și ținând cont de dispozițiile art. 62 („Efectele dispozițiilor de modificare și de completare“) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015.14.Autorul excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 47 privind nivelul de trai. De asemenea, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 205 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 18 august 2020, Decizia nr. 848 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020, Decizia nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, și Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.16.Astfel, cu privire la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate și previzibilitate, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 205 din 28 mai 2020, precitată, paragraful 24, și Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 35, că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Așa fiind, Curtea a apreciat că și această critică este neîntemeiată, în același sens pronunțându-se și prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată.17.Referitor la pretinsul tratament discriminatoriu generat de modificările legislative criticate, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 37, și Decizia nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragrafele 23 și 24, Curtea a reținut, în acord cu cele statuate și prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. De altfel, Legea nr. 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 27 iulie 2015, dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Însă modificările operate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au intervenit anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, astfel încât această din urmă lege nu își produsese încă efectele. Prin urmare, nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil.18.Totodată, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 38, și Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 17, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii.19.Cu privire la critica privind încălcarea art. 16 din Constituție prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea reiterează jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, de exemplu, Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 39, și Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, prin care a stabilit că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și l-a realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternum din moment ce este sub condiție.20.Referitor la reglementarea pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 40, și Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a reținut următoarele: caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat. De altfel, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, precitată, Curtea Constituțională a statuat că pensia de serviciu constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.21.Cu privire la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 41, și Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.22.Referitor la pretinsa discriminare pe care dispozițiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale, precum și în raport cu cadrele militare pensionate sub imperiul reglementărilor anterioare, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 43, Curtea a reținut că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție, în același sens fiind și Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată.23.Cu privire la critica privind încălcarea art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 46, și Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, precitată, Curtea statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, noțiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil. În aceste condiții, nu se poate constata o încălcare a dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.24.Ținând cont de această jurisprudență, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 42, și Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 20, Curtea a reținut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, care instituie un plafon de 85% din baza de calcul pentru cuantumul pensiei de serviciu.25.Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.26.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Ghinea în Dosarul nr. 4.274/30/2018 al Tribunalului Timiș – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x