DECIZIA nr. 415 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Mihai Radu Iancu în Dosarul nr. 397/83/CA/2018*-R al Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.739D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 525 din 30 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă 743/CA/2019-R din 4 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 397/83/CA/2018*-R, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Mihai Radu Iancu, cu prilejul soluționării recursului împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect contestarea în justiție a unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 îngrădesc în mod nejustificat și neconstituțional dreptul persoanei interesate de a supune controlului judecătoresc hotărârea primei instanțe prin care este soluționat definitiv contenciosul administrativ constând în contestarea ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar. În susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012 și Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții legale care prevedeau faptul că hotărârea primei instanțe este definitivă. Măsura suprimării dublului grad de jurisdicție în materia contestării ordinului prefectului are caracter excesiv, nejustificat și discriminatoriu, atât timp cât, în ceea ce privește alte acte administrative, dublul grad de jurisdicție este impus prin dispozițiile Legii nr. 554/2004. În ceea ce privește procedura specială instituită de Legea nr. 215/2001, care prevede că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este caracterizată prin celeritate, se susține că această exigență a celerității nu este incompatibilă cu principiul dublului grad de jurisdicție și cu dreptul la un proces echitabil. Prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac, ceea ce echivalează cu imposibilitatea examinării cauzei de către o instanță de control judiciar, la un grad superior de jurisdicție, sub toate aspectele legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de prima instanță. Reglementarea criticată constituie o ingerință vădit disproporționată în exercitarea unor drepturi fundamentale, ce încalcă prevederile art. 21 și ale art. 53 alin. (2) din Constituție și pe cele ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul caracterului „întemeiat“ al excepției întrucât „textele contestate nu contravin normelor constituționale invocate în susținerea excepției având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale în materie“. Instanța constată că, în jurisprudența sa anterioară (spre exemplu, Decizia nr. 967 din 20 noiembrie 2012), Curtea Constituțională a stabilit că „semnificația sintagmei «în condițiile legii», cuprinsă în dispozițiile art. 129 din Constituție, se referă la condițiile procedurale de exercitare a căilor de atac și nu are în vedere imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești prin care se soluționează fondul cauzei“. Prin urmare, suprimarea totală a oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești apare ca fiind contrară prevederilor Constituției. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. … 11.Curtea observă că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din Partea a IX-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecății produc efecte juridice prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 și în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“ … 12.Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. … 13.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative pe calea contenciosului administrativ și art. 129 privind folosirea căilor de atac. Sunt invocate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 29 august 2018, Decizia nr. 130 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 19 iunie 2020, sau Decizia nr. 525 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 3 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate. … 15.Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, referitoare la contestarea în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 16.Curtea a mai reținut că prevederile art. 129 din Constituție stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea, noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac al hotărârilor judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001). … 17.În ceea ce privește invocarea unor decizii prin care Curtea Constituțională a sancționat eliminarea singurei căi de atac într-o anumită materie, Curtea a adus anumite precizări, reținând în esență că premisele ce au stat la baza soluției de admitere, în acele cazuri, au avut în vedere contextul special configurat dintr-o serie de elemente specifice. În cazul deciziilor mai sus prezentate, Curtea a efectuat testul de proporționalitate pentru a determina dacă măsura eliminării căii de atac era necesară, justificată de un scop legitim și proporțională cu acest scop. Or, față de aceste imperative ale analizei constituționalității unei dispoziții prin care se instituie o măsură de restrângere sau limitare a exercițiului unui drept fundamental, Curtea a reținut că prin jurisprudența privind dispozițiile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 a fost evidențiat caracterul de norme speciale, derogatorii, al acestor prevederi. Necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe – tribunalul, secția de contencios administrativ – învestite cu soluționarea contestației împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una necesară și adecvată, urmărește un scop legitim – acela de restabilire a organelor de conducere ale administrației publice locale – și este proporțională cu acest scop (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, precitată). … 18.În consecință, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și folosirea căilor de atac. … 19.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 20.Referitor la celelalte dispoziții din Constituție invocate, Curtea observă că, în raport cu criticile enunțate, acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Radu Iancu în Dosarul nr. 397/83/CA/2018*-R al Curții de Apel Oradea -Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește