DECIZIA nr. 414 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, excepție ridicată de Aurel Buibaș în Dosarul nr. 885/111/2017 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.842D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că sunt persoane care se află în situații juridice diferite, persoane care aveau sau nu calitatea de personal auxiliar de specialitate la o anumită dată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 885/111/2017, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice. Excepția a fost ridicată de Aurel Buibaș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unei decizii de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate instituie o discriminare între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupație și cele care la data pensionării dețineau calitatea de personal auxiliar al instanțelor de judecată, întrucât cei care la data pensionării au această calitate vor beneficia de pensia de serviciu, prevăzută de art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, dacă au cel puțin 20 de ani vechime în specialitate, pe când, fără nicio explicație logică și justificare, cei care nu mai au această calitate la data pensionării nu pot beneficia de pensia de serviciu, reglementată de art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, având în vedere că alin. (7) al art. 68^5 face trimitere doar la alin. (2). … 6.Se apreciază că art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 nu distinge între persoanele care la data pensionării aveau funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor și cele care la data pensionării aveau o altă ocupație, fiind, prin urmare, aplicabil principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. … 7.Se consideră că atât alin. (2) al art. 68, cât și alin. (7) al aceluiași articol din Legea nr. 567/2004, fac trimitere la alin. (1), astfel că cele trei alineate trebuie interpretate în sensul că chiar dacă o persoană, la data pensionării, are o altă ocupație, aceasta poate beneficia de pensia de serviciu prevăzută de 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, dacă are o vechime cuprinsă între 20 și 25 de ani. Însă, fără nicio explicație logică și rezonabilă, persoana care la momentul pensionării deține o altă funcție nu poate beneficia de pensia de serviciu ca persoana care la data pensionării deține funcția de personal auxiliar de specialitate, în aceleași condiții de vârstă și vechime. … 8.Prin urmare, dispozițiile legale criticate instituie o discriminare, criteriul avut în vedere de legiuitor, cu privire la diferența de regim juridic între cei care au calitatea de personal auxiliar la data pensionării și cei care nu mai au această calitate din motive neimputabile lor, nu poate justifica această diferență de tratament, soluția legiuitorului fiind una injustă față de categoria personalului auxiliar de specialitate care nu se mai află în funcție la data pensionării din motive neimputabile lor. … 9.În final, se menționează jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunțată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, prin care s-a statuat că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției și constituie o discriminare în sensul art. 14, dacă lipsește o justificare obiectivă și rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului. … 10.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiileConstituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare: „Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcția de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate.“ … 15.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale precum și art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, paragraful 17, și Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, paragrafele 17-19, a reținut că Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea inițială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menționat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivității. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), și dispozițiile art. 68-68^1 alin. (2) și ale art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. În consecință, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5 care stabilește condițiile acordării acestui drept. … 17.Referitor la susținerea privind existența unei presupuse discriminări între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupație și cele care la data pensionării dețineau calitatea de personal auxiliar al instanțelor de judecată, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 18, Curtea a reținut că dispozițiile art. 68^5 alin. (7) și (8) din Legea nr. 567/2004, reglementând condițiile în care se acordă pensia de serviciu, stabilesc că pot beneficia de aceasta persoanele care la data solicitării acestui drept nu mai au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcție a fost din motive neimputabile acestora. … 18.În jurisprudența sa, Curtea a reținut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condițiilor și criteriilor care trebuie să fie îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu obligația de a nu încălca exigențele constituționale și de a respecta o cerință de rezonabilitate în stabilirea condițiilor de pensionare – est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015). … 19.De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudența sa că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). … 20.Având în vedere cele menționate, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 21, Curtea a reținut că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la data solicitării acestui drept nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică și de personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcție a fost făcută din motive care nu pot fi imputabile acestora, nu poate conduce la constatarea unor discriminări și privilegii. … 21.Totodată, prin Decizia nr. 837 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 16 martie 2018, paragraful 24, Curtea a statuat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice nu poate conduce la constatarea unor discriminări pentru cei pensionați și privilegii pentru cei încă nepensionați. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurel Buibaș în Dosarul nr. 885/111/2017 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește