DECIZIA nr. 414 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor lit. c) și d) cuprinse în punctul I – Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II – Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Daniela-Felicia Vintilă și alții în Dosarul nr. 1.730/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.721D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a comunicat la dosar note scrise, invocând deciziile nr. 850 din 12 decembrie 2019 și nr. 526 din 30 iunie 2020, prin care Curtea Constituțională a respins excepții de neconstituționalitate având ca obiect prevederile de lege criticate în prezenta cauză. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că tratamentul juridic diferit stabilit în privința diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 10 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.730/30/2018, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor lit. c) și d) cuprinse în punctul I – Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II – Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția a fost ridicată de Daniela-Felicia Vintilă și alții într-o cauză având ca obiect litigiu privind funcționarii publici. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece creează discriminări în ceea ce privește salarizarea între funcționarii publici ce își desfășoară activitatea la nivel central și funcționarii publici ce își desfășoară activitatea în teritoriu. Invocând aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la respectarea bunurilor, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorii susțin că diferența de tratament juridic referitor la drepturile patrimoniale și nivelul de salarizare diferențiat între funcțiile deținute în cadrul Centrului județean al Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură Timiș și funcționarii din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură – Aparat Central reprezintă o sarcină nerezonabilă și disproporționată, fără a menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei. Prin aplicarea discriminatorie a salarizării în ceea ce privește funcționarii din cadrul centrelor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, legiuitorul a încălcat prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, prin adoptarea anexei nr. VIII capitolul I litera A, pct. I lit. c) și lit. d) la Legea-cadru nr. 153/2017 a fost încălcată și speranța legitimă a tuturor funcționarilor publici din cadrul centrelor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, dreptul la coerență și siguranță legislativă nediscriminatorie devenind iluzoriu. … 7.Se mai arată că, în cadrul centrelor județene ale Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură, funcțiile publice au înregistrat diferențe semnificative față de funcționarii din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură – Aparatul Central în ceea ce privește salarizarea. În susținerea criticilor de neconstituționalitate se arată că diferența de tratament juridic este discriminatorie, dacă nu se bazează pe o justificare rezonabilă și obiectivă, adică nu urmărește un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil, de proporționalitate, între mijloacele folosite și scopul urmărit. În materie de salarizare, existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizată în raport cu atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii de personal, care sunt diferențiate atât din punctul de vedere al funcției, cât și din punctul de vedere al reglementărilor privind organizarea, cu incidență în ceea ce privește condițiile necesare pentru ocuparea unei anumite funcții, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora. Două fișe de post identice ca atribuții și condiții de încadrare (nivel de calificare, specializări, abilități, vechime în muncă și în specialitate, condiții de muncă) nu justifică salariul diferențiat, în condițiile în care criteriul de acordare a salariului trebuie să fie legat de calitatea și cantitatea muncii prestate. Sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene privind principiul remunerării egale și al egalității de tratament. … 8.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a excepției. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile lit. c) și d) cuprinse în punctul I – Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II – Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare. … 13.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile lit. c) și d) cuprinse în punctul I – Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II – Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A, capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin Decizia nr. 850 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, Decizia nr. 526 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 22 octombrie 2020, sau Decizia nr. 38 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 30 martie 2021, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate vizând problematica diferenței de tratament juridic dintre funcționarii publici din administrația publică centrală în raport cu funcționarii publici din unitățile teritoriale. … 15.Astfel, Curtea a statuat că „instituirea prin prevederile de lege criticate a unor reguli diferite aplicabile diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului pentru stabilirea unui tratament juridic diferențiat sub aspectul salarizării între funcționarii publici din administrația publică centrală și cei din unitățile teritoriale este justificată având în vedere că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate pot fi diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare. Prin urmare, existența unor diferențe în ceea ce privește salarizarea este în mod obiectiv justificată, legiuitorul urmărind eliminarea dezechilibrelor și a disfuncționalităților existente în sistemul public de salarizare. Astfel, prevederile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie principiul ierarhizării sistemului de salarizare, atât pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate, iar cele ale art. 6 lit. h) din legea-cadru consacră principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat“. Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. … 16.În consecință, criticile referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, au fost respinse ca neîntemeiate. … 17.Curtea Constituțională a mai reținut că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 și încadrarea funcționarilor publici care își exercită raporturile de serviciu în centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură în categoria funcționarilor publici din administrația publică centrală sau din unitățile teritoriale, în vederea stabilirii salariilor lunare, reprezintă o operațiune de interpretare și aplicare a legii, ce revine autorității publice care are calitatea de angajator, iar în caz de litigiu, instanței judecătorești, fără a fi de resortul controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională. … 18.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față. … 19.În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate privată, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 780 din 25 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 din 5 decembrie 2012, sau Decizia nr. 199 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012), Curtea a stabilit că drepturile salariale constituie un „bun“ ce intră în sfera de protecție a dreptului de proprietate, dar care nu vizează drepturile salariale viitoare, ci numai cuantumul sumelor aferente salariilor care sunt certe, lichide și exigibile. Așa fiind, Curtea a reținut că drepturile salariale neîncasate nu reprezintă creanțe certe, lichide și exigibile și, prin urmare, nu fac obiectul dreptului de proprietate, motiv pentru care nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela-Felicia Vintilă și alții în Dosarul nr. 1.730/30/2018 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile lit. c) și d) cuprinse în punctul I – Salarii pentru administrația publică centrală și ale lit. a) și b) cuprinse în punctul II – Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, litera A capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește