DECIZIA nr. 413 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava, în Dosarul nr. 662/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 988D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului“ Rădăuți, doamna avocat Simona Oprea, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului“ Rădăuți a depus un punct de vedere în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 și nr. 2.696D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava, în dosarele nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 și nr. 2.971/1/2018/a3 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 5.La apelul nominal se prezintă, pentru părțile Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuți, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail și Gavril“ Măneuți, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălinești – Voitinel și Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“, doamna avocat Simona Oprea, din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarele cauzelor părțile Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuți, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail și Gavril“ Măneuți, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălinești – Voitinel și Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“ au depus un punct de vedere în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 7.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul părților Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuți, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail și Gavril“ Măneuți, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălinești – Voitinel și Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“ și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 și nr. 2.696D/2019 la Dosarul nr. 988D/2019, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părților prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, menționând în acest sens Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021. Arată, în esență, că textul legal criticat este clar și previzibil, întrucât printr-o interpretare logică a dispozițiilor de procedură civilă se poate deduce că în cazul revizuirii indicat de autoarea excepției de neconstituționalitate nu poate fi luată în considerare contradictorialitatea în ceea ce privește considerentele hotărârii judecătorești. În continuare solicită respingerea, ca inadmisibilă, a criticii referitoare la invocarea autorității de lucru judecat în cel de-al doilea dosar și la pronunțarea instanței de judecată asupra acesteia, având în vedere că nu există o reglementare expresă în acest sens. … 9.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021. Mai arată că unele critici de neconstituționalitate intră sub incidența prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că, în realitate, acestea vizează modificarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin Încheierile din 3 aprilie 2019, 4 aprilie 2019, 5 iunie 2019 și 3 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 662/1/2019/a1, nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 și nr. 2.971/1/2018/a3, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepția fost ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de revizuire. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu îndeplinesc condițiile de claritate, previzibilitate și predictibilitate necesar a fi îndeplinite de actele normative și impuse din perspectiva principiului securității raporturilor juridice, respectiv a dreptului la un proces echitabil. … 12.Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăți de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu și a considerentelor acestora, și exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu/instanța învestită să se pronunțe asupra acestor chestiuni a omis să le analizeze. … 13.De asemenea, se arată că este neconstituțională interpretarea, în sensul că revizuirea nu este admisibilă, în condițiile în care revizuentul a invocat autoritatea de lucru judecat sub forma excepției procesuale sau ca apărare de fond, în cadrul celui de-al doilea proces, finalizat prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire se cere, sau, în ipoteza în care revizuentul a invocat-o, instanța a omis să se pronunțe asupra chestiunii învederate. … 14.În susținerea excepției este invocată și jurisprudența Curții Constituționale referitoare la recunoașterea și necesitatea respectării principiului securității raporturilor juridice, respectiv Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018. … 15.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază, în Dosarul nr. 988D/2019, că neclaritatea normei criticate rezultă din faptul că aceasta nu este suficient coroborată cu dispozițiile art. 430 privind autoritatea de lucru judecat din Codul de procedură civilă, ceea ce a generat dificultăți de interpretare și aplicare. Astfel, pe de o parte, instanțele au considerat că se impune verificarea existenței triplei identități de părți, obiect și cauză în considerente și dispozitiv atât în cauzele în care se invocă efectul negativ al autorității de lucru judecat sub forma excepției procesuale, dar și în cazul în care se invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, sub forma valorificării prezumției ca mijloc de probă, iar alte instanțe au considerat că, în ceea ce privește efectul pozitiv, sintagma „inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă“ vizează aspecte decizorii care se opun unei alte judecăți, fără a fi necesară îndeplinirea condiției triplei identități. Or, în condițiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neclar și imprecis, prin urmare, lipsit de previzibilitate, acesta poate constitui obiect al controlului de constituționalitate din aceasta perspectivă. În ceea ce privește cea de-a doua teză invocată, aceea a neconstituționalității cerinței ca a doua instanță să nu fi fost sesizată cu existența primei hotărâri și să nu se fi pronunțat ea însăși asupra autorității de lucru judecat, aceasta nu poate face obiectul unui control de constituționalitate, în condițiile în care o astfel de condiție izvorăște chiar din natura juridică a instituției revizuirii, care este o cale extraordinară de atac de retractare, și nu o cale de reformare, pentru a se erija într-un recurs la recurs, în sensul posibilității efectuării unui control judiciar asupra dezlegării date respectivei excepții a autorității de lucru judecat de către cea de-a doua instanță în fața căreia s-a invocat respectiva excepție. … 16.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă apreciază, în dosarele nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 și nr. 2.696D/2019, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză. Dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac sunt stabilite numai prin lege. Legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac și modul în care pot fi probate. Instanța supremă mai arată că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) și nici cele ale art. 53, deoarece în cauză judecata se desfășoară în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților. De asemenea, instanța apreciază că textul legal criticat este formulat cu o precizie suficientă pentru a permite destinatarilor acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta din aplicarea acestuia. Dispoziția legală criticată nu creează confuzie și nu generează grave erori judiciare, de natură să conducă la situații juridice contradictorii. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [… ] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“. … 21.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, securitatea raporturilor juridice și calitatea legii, ale art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 29 octombrie 2021, a reținut, referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. … 23.Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. … 24.Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din același cod reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. … 25.În ceea ce privește considerentele prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (așa-numitele considerente decizorii), Curtea a observat că acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri, ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. … 26.Sub aspectul susținerii referitoare la admisibilitatea revizuirii hotărârii în situația în care în cauză a fost deja ridicată excepția autorității de lucru judecat, iar instanța s-a pronunțat asupra acesteia, dar a respins-o, Curtea a apreciat că aceasta nu se poate constitui într-o critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a legii la cauză. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, soluția pronunțată prin decizia menționată și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava, în dosarele nr. 662/1/2019/a1, nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 și nr. 2.971/1/2018/a3 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește