DECIZIA nr. 413 din 20 iunie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 642 din 2 august 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 3REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 3REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 4REFERIRE LALEGE 78 08/05/2000 ART. 13
ART. 4REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 5REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009 ART. 385
ART. 5REFERIRE LALEGE 3 22/02/2000 ART. 5
ART. 5REFERIRE LALEGE 3 22/02/2000 ART. 15
ART. 5REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 6REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 7REFERIRE LAHOTARARE 58 17/12/2004
ART. 7REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 37
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 70
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 37
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 70
ART. 9REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 70
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 70
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 11REFERIRE LAHOTARARE 18 29/05/2019
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 70
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 70
ART. 15REFERIRE LALEGE 208 20/07/2015 ART. 14
ART. 15REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 16REFERIRE LALEGE 208 20/07/2015 ART. 58
ART. 16REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 17REFERIRE LALEGE 208 20/07/2015 ART. 14
ART. 18REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 19REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 19REFERIRE LALEGE 35 13/03/2008
ART. 19REFERIRE LALEGE 393 28/09/2004
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 67 25/03/2004
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001
ART. 19REFERIRE LALEGE 3 22/02/2000 ART. 52
ART. 19REFERIRE LALEGE 3 22/02/2000 ART. 58
ART. 19REFERIRE LACODUL PENAL (R) 16/04/1997
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 334 26/06/2013
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 51 25/01/2012
ART. 21REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 21REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 22REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 23REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 25REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 26REFERIRE LAREGULAMENT (R) 24/02/1994 ART. 7
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 70
ART. 27REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 65 23/01/2019
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 251 30/04/2014
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 783 26/09/2012
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 307 28/03/2012
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 54 25/01/2011
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 53 25/01/2011
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 628 04/11/2014
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 783 26/09/2012
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 307 28/03/2012
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 96 21/04/2006 ART. 7
ART. 31REFERIRE LAHOTARARE 19 29/05/2019
ART. 31REFERIRE LAHOTARARE 18 29/05/2019
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 533 18/07/2018
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 64 09/02/2017
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 474 28/06/2016
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 260 08/04/2015
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 338 24/09/2013
ART. 32REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 32
ART. 32REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 33
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 34REFERIRE LAHOTĂRÂRE 122 21/12/2016
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 251 30/04/2014
ART. 34REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 27
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 34REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 36REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Varga Attila – judecător
Benke Károly – magistrat-asistent-șef

1.Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.2.Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 3.855 din 14 mai 2019 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.324L/2/2019.3.În motivarea sesizării de neconstituționalitate se susține că în privința punctului 4 din titlul 36 „Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman“ din anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016, Camera Deputaților avea obligația regulamentară să se pronunțe prin vot asupra invalidării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, întrucât acesta fusese condamnat pentru săvârșirea unor infracțiuni în cadrul derulării unui proces electoral, cauză expresă de invalidare a mandatului, reglementată de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților. Se arată că acestuia i-a fost interzis, din anul 2015, prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă, exercițiul drepturilor electorale (dreptul de vot și dreptul de a fi ales) pentru o perioadă de 4 ani.4.Se susține că domnul Nicolae-Liviu Dragnea a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 în legătură cu referendumul organizat pentru demiterea Președintelui României din data de 29 iulie 2012, fiindu-i interzis exercițiul drepturilor electorale pentru o perioadă de 4 ani, prin Sentința penală nr. 341 din 15 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.862/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Această sentință penală a fost modificată, în calea apelului, prin majorarea pedepsei principale și menținerea pedepselor accesorii, „conform deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dosarul nr. 114/2016“. Se susține că, raportat la dispozițiile art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților, este irelevantă modalitatea de executare a pedepsei dispusă de instanță, deoarece textul regulamentar se referă expres numai la existența unei „hotărâri judecătorești de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârșirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral“, condiție suficientă pentru invalidarea mandatului.5.Se apreciază că această condamnare pronunțată în legătură cu derularea procesului referendar intră în sfera normativă a textului art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților, întrucât referendumul este un proces electoral. Referendumul se desfășoară în baza „listelor electorale“, prin „operațiuni electorale“ și prin intermediul „birourilor electorale“ [a se vedea art. 5 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 21 sau art. 23 din Legea nr. 3/2000]. Pe cale de consecință, se afirmă că, în cadrul referendumului, se derulează un proces electoral la finalul căruia poporul român își exprimă voința sa suverană. Se menționează că art. 385-392 din Codul penal sunt cuprinse în titlul IX „Infracțiuni electorale“, iar art. 392 din același cod precizează că dispozițiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător și în cazul faptelor săvârșite cu prilejul unui referendum. Se mai susține că, potrivit doctrinei, regimul electoral este reglementat în șase legi speciale, printre care și Legea nr. 3/2000.6.Se arată că, la data de 11 decembrie 2016, domnul Nicolae-Liviu Dragnea era condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unui partid politic, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite în cadrul procesului electoral organizat la referendumul pentru demiterea Președintelui României din data de 19 iulie 2012, ceea ce constituie realizarea condiției negative prevăzute de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților pentru invalidarea mandatului de deputat. Această situație urma a fi constatată prin raportul Comisiei de validare; or, deși a fost formulată o asemenea propunere, aceasta a fost respinsă prin votul majorității membrilor comisiei. Inexistența propunerii de invalidare din raportul comisiei nu exonerează Camera Deputaților de obligația de a proceda la analizarea îndeplinirii condițiilor de validare/invalidare pentru fiecare mandat în parte, cu atât mai mult cu cât această propunere de verificare a îndeplinirii condițiilor regulamentare a fost formulată expres în ședința Camerei Deputaților, conform stenogramei. În acest context se fac referiri la Decizia Curții Constituționale nr. 209 din 7 martie 2012 pentru a se sublinia rolul comisiilor parlamentare.7.Camera Deputaților avea obligația să constate îndeplinirea condiției negative prevăzute de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților și să procedeze la invalidarea mandatului de deputat. Procedând în sens contrar, Camera Deputaților a încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție. Se fac referiri la un precedent existent la nivelul Senatului cu privire la invalidarea mandatului unui senator; astfel, mandatul unui senator – domnul Brîndușel Nichitean – a fost invalidat prin Hotărârea Senatului nr. 58/2004 pentru motivul săvârșirii unor fapte penale în cadrul procesului electoral, deși acesta avea doar calitatea de cercetat penal la momentul invalidării mandatului.8.Se susține că încălcarea principiului legalității a adus o vătămare a dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, al primului supleant din lista Partidului Social Democrat la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat din 11 decembrie 2016 din circumscripția electorală nr. 36, județul Teleorman. Totodată, a afectat și exercitarea mandatului prevăzut de art. 70 din Constituție al acestui supleant.9.În consecință, se apreciază că prevederea conținută de pct. 4 din titlul 36 „Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman“ din anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 încalcă art. 1 alin. (5) și art. 70 din Constituție.10.În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui Camerei Deputaților pentru a transmite punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților.11.În adresa de comunicare a punctului de vedere, secretarul general al Camerei Deputaților precizează că, în ședința Camerei Deputaților din data de 29 mai 2019, președintele de ședință a luat act de situația de încetare a mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, mandat vacantat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 29 mai 2019.12.Președintele interimar al Camerei Deputaților a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituționalitate ca neîntemeiată.13.Se susține că autorul sesizării de neconstituționalitate indică art. 1 alin. (5) din Constituție drept normă de referință, prin raportare la o prevedere regulamentară, în condițiile în care norma constituțională face trimitere la respectarea legii, și nu a regulamentului parlamentar. Pe cale de consecință, se apreciază că sesizarea este inadmisibilă, întrucât invocarea art. 1 alin. (5) din Constituție nu este efectivă, ci formală.14.Se susține că art. 70 alin. (1) din Constituție nu a fost încălcat, întrucât domnul Nicolae-Liviu Dragnea a fost validat și a depus jurământul. Cu privire la invocarea art. 70 alin. (2) din Constituție, se arată că aceasta este greșită, întrucât vizează ipoteza încetării mandatului de deputat, și nu cea de validare sau invalidare a unui mandat, încetarea mandatului neputânduse face înainte de începerea sa.15.Cu privire la încălcarea art. 7 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, se arată că validarea mandatului a fost propusă de Comisie, ținând cont de faptul că dosarul domnului Nicolae-Liviu Dragnea era complet, iar alegerea acestuia a fost făcută în conformitate cu prevederile legale, dovada fiind certificatul eliberat de către biroul electoral de circumscripție care, potrivit art. 14 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii.16.Potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din legea menționată, biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale. În conformitate cu art. 7 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, invalidarea unui mandat se face dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: dacă se constată de către comisie încălcarea prevederilor legale privind condițiile de eligibilitate și în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârșirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral.17.Prima condiție nu este îndeplinită, ținând cont că nu au fost încălcate condițiile de eligibilitate, așa cum s-a arătat anterior, dovadă fiind certificatul doveditor al alegerii eliberat de către biroul electoral de circumscripție, potrivit art. 14 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015. În concluzie, dacă prima condiție din cele două condiții cumulative nu este îndeplinită, invalidarea nu se putea propune chiar dacă cea de-a doua condiție ar fi fost îndeplinită, ceea ce nu este cazul în speță. A doua condiție nu este îndeplinită, deoarece presupusele infracțiuni trebuie să fie „legate de procesul electoral“, adică de „procesul electoral de alegere a Camerei Deputaților“, și nu de orice proces electoral. Faptul că trebuia să fie vorba despre procesul electoral de alegere a Camerei Deputaților se demonstrează prin teza întâi ce se referă la condițiile de eligibilitate al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, care a participat la procesul electoral al Camerei Deputaților. De asemenea, sintagma „legate de procesul electoral“ cuprinde substantivul „procesul“, având forma articulată cu articolul hotărât, formă care determină în mod expres care este acel proces electoral.18.Se arată că în cuprinsul sesizării de neconstituționalitate se denaturează textul tezei a doua a alin. (3) al art. 7 din Regulament, înlocuindu-se sintagma „procesul electoral“ cu sintagma „unui proces electoral“, ceea ce înseamnă că nu este vorba despre un anumit proces electoral, ci despre orice proces electoral. Susținerea autorului sesizării este eronată, bazându-se pe schimbarea sintagmei „derularea procesului electoral“ (articolul hotărât înseamnă identificarea în mod clar a procesului) cu sintagma „derularea unui proces electoral“ (articolul nehotărât nu implică identificarea unui anumit proces electoral) pentru a se putea interpreta în mod fals că referirea este la orice proces electoral, indiferent când a avut loc acesta și dacă persoana respectivă a participat la acest proces electoral. Pe cale de consecință, nici a doua condiție nu este îndeplinită, domnul Nicolae-Liviu Dragnea neavând nicio condamnare rămasă definitivă „privind săvârșirea unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral de alegere a Camerei Deputaților“, proces electoral în urma căruia a fost ales.19.În ceea ce privește „infracțiunile electorale“, se menționează faptul că acestea nu erau reglementate nici de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și nici de Codul penal anterior. Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului reglementa, la art. 52-57, infracțiuni care au fost denumite la art. 58 ca fiind „infracțiuni săvârșite în legătură cu organizarea și desfășurarea referendumului“. În concluzie, domnul Nicolae-Liviu Dragnea nu avea cum să fie sancționat pentru „infracțiuni legate de desfășurarea procesului electoral“. Infracțiunile electorale au fost introduse în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014.20.Se subliniază că, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 și Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că efectele juridice ale dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept sunt similare Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneția, 16 decembrie 2006) și de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept la cea de-a 70-a Sesiune plenară (Veneția, 16-17 martie 2007). Prin urmare, se trage concluzia potrivit căreia există/subzistă o diferență de natură între cele două, din faptul că sunt similare, adică nu sunt identice.21.Cu privire la presupusa încălcare a procedurii de adoptare a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 122/2016, se arată că procedura a fost respectată cu strictețe, după cum urmează: Comisia a propus validarea în conformitate cu art. 7 alin. (2) din Regulament; Comisia nu putea să propună invalidarea deoarece nu a fost îndeplinită niciuna dintre cele două condiții prevăzute la art. 7 alin. (3), condiții care ar fi trebuit să fie îndeplinite cumulativ; Plenul a adoptat Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 în baza raportului Comisiei potrivit procedurii de legiferare, iar în cadrul ședinței de plen nu a fost formulat niciun amendament de invalidare a mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea, fapt pentru care plenul nu putea dezbate și adopta o hotărâre de invalidare.22.Se arată că autorul sesizării dezinformează Curtea afirmând că „această propunere de verificare a îndeplinirii condițiilor regulamentare a fost formulată în ședința Camerei Deputaților în mod expres cu privire la mandatul domnului Nicolae-Liviu Dragnea“. În realitate, conform stenogramei, se observă că nu există o astfel de propunere de invalidare, ci în cadrul dezbaterilor generale domnul Nicușor Daniel Dan, liderul Grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România, anunță doar că va vota împotriva acestui raport, fără a face o propunere concretă de invalidare; domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, nu face niciun fel de propunere concretă și anunță decizia Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal de a vota acest raport. Conform stenogramei, Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 a fost adoptată cu 243 de voturi „pentru“ (printre care se regăsesc și voturile Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, autorul sesizării), iar voturile „contra“ au aparținut Grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvați România.23.În concluzie, se apreciază că Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor regulamentare.
CURTEA,
examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate.25.Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie titlul 36 „Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman“ pct. 4 din anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.031 din 21 decembrie 2016, care are următorul cuprins: + 
ARTICOL UNICSe validează mandatele deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016, nominalizați în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. […]Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman […]4.Dragnea Nicolae-Liviu.
26.Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia, prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției și a legilor și art. 70 privind mandatul deputaților și al senatorilor. Totodată, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, sunt invocate și prevederile art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora: „Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condițiile de eligibilitate și în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârșirea de către respectivul deputat a unor infracțiuni legate de derularea procesului electoral“.27.Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016.28.Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială [Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27]. Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate – ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează validarea mandatelor deputaților aleși la alegerile din 11 decembrie 2016, iar Camera Deputaților este o instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită.29.Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicție între hotărârile menționate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și substanțiale impuse prin Constituție, pe de altă parte. Așadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reținut, în privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri – autorități și instituții de rang constituțional -, astfel încât și protecția constituțională oferită autorităților sau instituțiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului Senatului și ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Întrucât, în cauză, criticile formulate sunt raportate fie la texte constituționale cu caracter generic coroborate cu texte de natură regulamentară, fie la texte constituționale având un conținut normativ specific, acestea pot fi analizate pe fond în măsura în care ele se constituie în veritabile critici de neconstituționalitate a căror soluționare ține de competența Curții Constituționale. Prin urmare, din această fază a analizei, nu se poate ajunge la concluzia inadmisibilității sesizării pe motiv că criticile formulate sunt formale.30.Curtea mai constată că, ulterior sesizării sale [14 mai 2019], în ședința din 29 mai 2019, potrivit stenogramei ședinței plenului Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66 din 5 iunie 2019, [pag. 7], domnul Eugen Nicolicea, vicepreședintele Camerei Deputaților, a realizat o informare privind încetarea mandatului de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, după cum urmează:La Biroul permanent al Camerei Deputaților s-a primit, de la doamna ministru al justiției, Ana Birchall, informarea privind aducerea la îndeplinire a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea a domnului Nicolae-Liviu Dragnea.Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, calitatea de deputat încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi.Fapt pentru care vă informez că doamna Carmen Mihălcescu, în calitate de președinte interimar, a luat act de încetarea mandatului de deputat a domnului Liviu Dragnea.Anunțul făcut duce la încetarea mandatului. Va fi sesizată Comisia juridică, pentru întocmirea proiectelor de hotărâre privind încetarea calității de deputat și, de asemenea, pe cale de consecință, încetarea calității de președinte al Camerei și de membru în Biroul permanent.31.De asemenea, în aceeași ședință [a se vedea Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66 din 5 iunie 2019, pag. 17-18], au fost vacantate atât locul de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, Hotărârea nr. 18/2019 fiind adoptată cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți [188 de voturi pentru], cât și funcția de președinte al Camerei Deputaților și de membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților, Hotărârea nr. 19/2019 fiind adoptată cu unanimitatea voturilor deputaților prezenți [205 de voturi pentru]. Aceste hotărâri au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 29 mai 2019.32.Cu privire la natura controlului de constituționalitate exercitat asupra unei hotărâri a plenului Camerei Deputaților, a plenului Senatului sau a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, Curtea constată că acesta este unul abstract, independent de orice demers judiciar sau de apărarea vreunui drept subiectiv al persoanei. Curtea, în jurisprudența sa, a calificat obiecția de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție [controlul de constituționalitate a priori], sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. c) [controlul de constituționalitate a regulamentelor Parlamentului] sau excepția de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. d) [excepția de neconstituționalitate formulată direct de Avocatul Poporului] ca fiind expresie a controlului abstract de constituționalitate [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 533 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 2 august 2018, paragraful 41, respectiv Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 33, și Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragraful 41, respectiv Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 42 și 44, precum și jurisprudența acolo indicată]. Curtea reține că dintre cele trei ipoteze antereferite, ultimele două sunt expresie a controlului de constituționalitate a posteriori, iar în ceea ce privește controlul de constituționalitate abstract a posteriori – categorie în care se includ atribuțiile Curții Constituționale reglementate la art. 146 lit. c) și lit. d) teza a doua din Constituție – Curtea a condiționat exercitarea controlului de constituționalitate de menținerea în fondul activ al legislației, la data pronunțării Curții, a actului/textului normativ criticat. Transpunând această exigență în ceea ce privește hotărârile parlamentare cu caracter individual, Curtea constată că acestea pot forma obiect al controlului de constituționalitate numai în măsura în care starea de drept care decurge din acestea este actuală, cu alte cuvinte, dacă o asemenea hotărâre continuă să producă efecte juridice sau este aptă să producă efecte juridice pentru viitor la data pronunțării Curții Constituționale. Astfel, Curtea reține că, în cauză, caracterul actual al stării de drept consacrate în hotărârea de validare a mandatului de deputat a încetat din moment ce Camera Deputaților a luat act de pierderea calității de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, ca urmare a pierderii drepturilor sale electorale prin rămânerea definitivă, la data de 27 mai 2019, a Sentinței penale nr. 377/21 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală. De altfel, și în sistemul Codului de procedură civilă o condiție de exercitare a acțiunii civile constă în interesul de a acționa, iar acest interes trebuie să fie, printre altele, actual [a se vedea art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din Codul de procedură civilă].33.Având în vedere această situație de drept, și anume încetarea calității de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, Curtea constată că Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 și-a încetat efectele juridice în privința acestuia. O eventuală constatare a neconstituționalității acesteia nu ar putea produce efecte juridice pentru trecut, ci doar pentru viitor, astfel încât pe toată perioada de activitate a hotărârii aceasta își menține prezumția de constituționalitate. Întrucât încetarea calității de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea a intervenit ulterior sesizării sale, Curtea urmează să respingă sesizarea de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă.34.Este adevărat că, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 29, Curtea, în condițiile art. 146 lit. l) din Constituție și art. 27 din Legea nr. 47/1992, a reținut: „Faptul că domnul Victor Ciorbea și-a prezentat demisia din funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, iar în ședința comună a birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului din data de 14 aprilie 2014 s-a luat act de această demisie, nu prezintă relevanță din perspectiva obiectului controlului de constituționalitate, câtă vreme actul criticat în prezenta cauză nu a fost amendat în niciun fel de Parlament“. În cauza de față, însă, efectele încetării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea sunt irevocabile, Parlamentul nemaiputând să îl repună în exercițiul mandatului validat pentru legislatura 2016-2020, din moment ce acesta a încetat înainte de termen. Prin urmare, spre deosebire de situația descrisă în Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, în care Parlamentul putea oricând să numească persoana respectivă din nou în funcția de membru neexecutiv al Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, ceea ce păstra caracterul actual al problemei, în cauza de față, mandatul de deputat pentru legislatura 2016-2020 al domnului Nicolae-Liviu Dragnea a încetat, iar efectele juridice produse ca urmare a validării mandatului său prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 au încetat la rândul lor, Camera Deputaților nemaiputându-l valida din nou în funcția de deputat pentru legislatura 2016-2020. Astfel, starea de drept consacrată de Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 este epuizată, ea reprezentând o facta praeterita la momentul de față.35.Curtea subliniază că a accepta un control de constituționalitate pe fond în privința tuturor hotărârilor Parlamentului, indiferent de starea de drept existentă la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale, ar duce la repunerea în discuție a unor mandate care s-au împlinit, inclusiv prin ajungerea la termen a acestora, ceea ce ar duce la o insecuritate juridică accentuată, străină controlului de constituționalitate.36.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituționalitate privind titlul 36 „Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman“ pct. 4 din anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaților aleși la data de 11 decembrie 2016.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică președintelui Camerei Deputaților și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 iunie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x