DECIZIA nr. 413 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în „grila de salarizare cuprinsă în anexa nr. III: Familia ocupațională de funcții bugetare «Cultură» Unități de Cultură , capitolul I: Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, pct. II. Alte instituții de spectacole sau concerte, la care fac trimitere prevederile art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, excepție ridicată de Claudiu-Florin Ailenei, Balàzs Ildikó-Gabriella, Alice Boiu, Cristina Bunescu (fostă Călărași), Corina Csomortani (fostă Tofănel), Emin Curtgeafar, Attila Demeter, Roxana Bârsan (fostă Curtgeafar), Aneta-Gina Dumitru, Gabriel Dumitru, Alexandra-Maria Enache, Mihaela Gradea, Simona-Maria Gurău, Valentina Guți, Alexandru Mihai Hamzea, George Hociung, Cornel Homocianu, Raluca Irimia, Izsák Jeno, Liliana Lazăr, Sorin Lazăr, Dănuț Manea, Laurențiu Mara, Valeriana-Alina Mara, Marius Adrian Mihăilă, Raluca Ioana Mihălcioiu, Răzvan-Ionel Mureșan, Ovidiu-Cornel Nauncef, Alina-Maria Nauncef, Gheorghe-Ștefan Neagoe, Lucia Neagoe, Ioana-Cristiana Papa, Ciprian Patriche, Dan Pepelea, Nicolae-Vasile Pop, George Popa, Iulian Rusu, Florin Simion, Aurel-Cristian Tancu, Delia Tancu, Tarcsi Szabolcs, Leona-Claudia Varvarichi și Judith-Christianna Wunderlich în Dosarul nr. 1.125/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.686D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției au transmis la dosar note scrise, prin care susțin neconstituționalitatea prevederilor cuprinse la punctele I și II din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 și solicită judecarea cauzei în lipsă. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că tratamentul juridic diferit stabilit în privința diferitelor categorii de personal plătit din fonduri publice nu încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.125/62/2019, Tribunalul Brașov – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor cuprinse în „grila de salarizare cuprinsă în anexa nr. III: Familia ocupațională de funcții bugetare «Cultură» Unități de cultură, capitolul I: Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, pct. II. Alte instituții de spectacole sau concerte, la care fac trimitere prevederile art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“. Excepția a fost ridicată de Claudiu-Florin Ailenei, Balàzs Ildikó-Gabriella, Alice Boiu, Cristina Bunescu (fostă Călărași), Corina Csomortani (fostă Tofănel), Emin Curtgeafar, Attila Demeter, Roxana Bârsan (fostă Curtgeafar), Aneta-Gina Dumitru, Gabriel Dumitru, Alexandra-Maria Enache, Mihaela Gradea, Simona-Maria Gurău, Valentina Guți, Alexandru Mihai Hamzea, George Hociung, Cornel Homocianu, Raluca Irimia, Izsák Jeno, Liliana Lazăr, Sorin Lazăr, Dănuț Manea, Laurențiu Mara, Valeriana-Alina Mara, Marius Adrian Mihăilă, Raluca Ioana Mihălcioiu, Răzvan-Ionel Mureșan, Ovidiu-Cornel Nauncef, Alina-Maria Nauncef, Gheorghe-Ștefan Neagoe, Lucia Neagoe, Ioana-Cristiana Papa, Ciprian Patriche, Dan Pepelea, Nicolae-Vasile Pop, George Popa, Iulian Rusu, Florin Simion, Aurel-Cristian Tancu, Delia Tancu, Tarcsi Szabolcs, Leona-Claudia Varvarichi și Judith-Christianna Wunderlich într-o cauză având ca obiect „obligație de a face“. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că se induce un nepermis tratament discriminatoriu, în funcție de subordonarea instituțiilor de cultură între, pe o parte, salariații bugetari din cadrul instituțiilor de concerte și spectacole subordonate consiliului județean sau local, care sunt încadrați pe grila de salarizare regăsită la pct. II din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 și, pe de altă parte, salariații bugetari din cadrul instituțiilor de concerte și spectacole subordonate Ministerului Culturii, care sunt încadrați pe grila de salarizare regăsită la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, autorii arată că nu se respectă cerința de accesibilitate a legii, întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu stabilește criteriile de distingere/determinare/identificare a ceea ce legea numește „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională… și alte instituții de spectacole ori concerte“ de „Alte instituții de spectacole sau concerte“ și nici nu face trimitere la alte acte normative de rang legal care s-ar afla în conexiune cu aceasta, astfel încât să fie indicate în mod concret normele legale care stabilesc categoria „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională… și alte instituții de spectacole ori concerte“, distinct de categoria „Alte instituții de spectacole sau concerte“. Or, potrivit exigențelor constituționale și normelor de drept european, orice act normativ trebuie formulat cu o precizie suficientă, astfel încât să permită persoanelor interesate, care pot apela la sfatul unui specialist, să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Sunt invocate, în acest sens, aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la respectarea principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, prin prisma exigențelor de calitate a legii, astfel cum acestea sunt prevăzute și de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. De asemenea, se susține că imprecizia și lipsa de previzibilitate a normelor criticate afectează demnitatea umană, valoare supremă prevăzută de art. 1 alin. (3) din Constituție. … 7.În speță, din cauza caracterului lipsit de precizie și claritate al normelor criticate, aplicarea dispozițiilor legale criticate este deficitară, cu consecința prejudicierii drepturilor autorilor excepției. Astfel, aceștia susțin că se ajunge în ipoteza aplicării unui tratament discriminatoriu în raport cu situația colegilor lor, ale căror drepturi salariale sunt în mod corect determinate potrivit grilei de salarizare cuprinse la punctul I „Instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, instituții de spectacole la care spectacolele se desfășoară preponderent în limba unei minorități, din cadrul filarmonicilor, opere, teatre, teatre lirice sau muzicale, centre naționale de cultură/artă națională, Corul Național de Cameră Madrigal-Marin Constantin, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, precum și instituții de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București și din alte instituții de spectacole sau concerte“ din capitolul I al anexei nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. … 8.În susținerea criticilor de neconstituționalitate se arată că adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 a vizat echilibrarea sistemului de salarizare a salariaților din sistemul public, prin eliminarea discrepanțelor salariale existente în cadrul acestui sistem, și necesitatea stabilirii aceluiași nivel de salarizare pentru funcții existente în cadrul unei familii ocupaționale. În același sens, jurisprudența Curții Constituționale a statuat necesitatea salarizării în sistemul bugetar pe criterii echitabile, fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. … 9.Tribunalul Brașov – Secția I civilă consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale atât în raport cu art. 16, cât și cu art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, diferențierile în funcție de instituțiile în care salariații își desfășoară activitatea având o justificare determinată de calificarea acelor instituții ca fiind „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională“, respectiv „alte instituții de spectacole sau concerte“. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile cuprinse în grila de salarizare din anexa nr. III: Familia ocupațională de funcții bugetare „Cultură“ Unități de cultură, capitolul I: Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, pct. II Alte instituții de spectacole sau concerte, și prevederile art. 10 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorilor excepției, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează, în esență, sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“. Această sintagmă este prevăzută atât la pct. I, cât și la pct. II din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. În consecință, având în vedere finalitatea controlului de constituționalitate, Curtea reține ca obiect al excepției sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. … 14.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. Sunt invocate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind interzicerea generală a discriminării. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt reglementate salarii de bază pentru personalul din sectorul bugetar din familia ocupațională de funcții bugetare „Cultură“ unități de cultură. Anexa menționată este structurată în 6 capitole care instituie reguli privind salarizarea diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar din această familie ocupațională. Capitolul I este intitulat „Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională“ și cuprinde 2 puncte. Punctul I reglementează în materia salarizării aplicabile în „Instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, instituții de spectacole la care spectacolele se desfășoară preponderent în limba unei minorități, din cadrul filarmonicilor, opere, teatre, teatre lirice sau muzicale, centre naționale de cultură/artă națională, Corul Național de Cameră Madrigal-Marin Constantin, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, precum și instituții de spectacole sau concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București și din alte instituții de spectacole sau concerte“, iar punctul II reglementează în materia salarizării cu privire la „Alte instituții de spectacole sau concerte“. Curtea reține că punctul II „Alte instituții de spectacole sau concerte“ are un conținut identic cu partea finală a punctului I, unde sunt reglementate salariile de bază și coeficienții aplicabili în „(…) alte instituții de spectacole sau concerte“. … 16.În același timp, Curtea observă că cele două puncte, I și II, instituie valori diferite în ceea ce privește salariul de bază corespunzător anului 2022 și coeficienții, punctul I reglementând valori superioare. Din această perspectivă, Curtea reține că opțiunea legiuitorului este aceea de a stabili categorii distincte de personal din sectorul bugetar angajat în instituțiile de spectacole și concerte, în privința cărora regulile de salarizare să fie diferite. Reglementarea unor categorii distincte în cadrul personalului din sectorul bugetar din familia ocupațională „Cultură“ rezultă și din analiza prevederilor legale privind salarizarea cuprinse în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, act normativ abrogat potrivit art. 44 pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017. Astfel, lit. a) și b) din capitolul I din anexa nr. IV Familia ocupațională de funcții bugetare „Cultură“ la Legea-cadru nr. 284/2010 distingeau cu claritate între „Instituții de spectacole și concerte“, pe de o parte, și „Alte instituții de spectacole sau concerte“, pe de altă parte, precizând în mod expres că în categoria „Instituții de spectacole și concerte“ se află „Instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, din instituții de spectacole la care spectacolele se desfășoară preponderent în limba unei minorități, din cadrul filarmonicilor, din cadrul operelor, din cadrul teatrelor lirice sau muzicale, din cadrul Corului Național de Cameră «Madrigal», din centrele de cultură naționale, precum și din instituțiile de spectacole și concerte din subordinea Consiliului General al Municipiului București.“ Aceeași concluzie rezultă și din analiza dispozițiilor legale care instituie regimul juridic al instituțiilor de spectacole și concerte. Astfel, art. 4 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 2 februarie 2007, prevede că „Instituțiile de spectacole sau concerte se înființează, se organizează și funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale.“, iar art. 8 alin. (2) din același act normativ dispune că „Încadrarea instituțiilor de spectacole sau concerte existente în categoriile prevăzute la art. 5-7 se face prin hotărâre sau, după caz, prin ordin al autorității administrației publice locale ori centrale în subordinea căreia funcționează“. … 17.Curtea constată că instituirea unor asemenea diferențe, în considerarea unor situații obiectiv diferite, se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului și nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări contrare art. 16 din Constituție. Însă, opțiunea obiectiv justificată a legiuitorului trebuie să fie transpusă în norme clare, precise și previzibile. … 18.Sub aspectele exigențelor privind calitatea legii care decurg din dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că „respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii“. De aceea, „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative“. Așadar, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, respectiv să fie clar, precis și previzibil (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, sau Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014). … 19.În același sens, art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispune că: „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce.“, iar art. 16 alin. (1) teza întâi din același act normativ prevede că: „în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative“. … 20.Instanța de control constituțional a statuat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, și Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 30 octombrie 2014). … 21.Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, care reprezintă o reglementare identică cu cea cuprinsă la pct. II din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, încalcă exigențele de calitate a legii, deoarece are un conținut echivoc, confuz, ceea ce face ca norma să fie lipsită de claritate și previzibilitate. Astfel, prin sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“, reglementată în partea finală a pct. I capitolul I din anexa nr. III la legea-cadru, se instituie un evident paralelism legislativ în raport cu dispozițiile cuprinse în pct. II din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017. Semnificația sintagmei „alte instituții de spectacole sau concerte“ din cuprinsul pct. I apare ca fiind dificil de înțeles, în condițiile în care ambele puncte, I și II, care conțin aceeași sintagmă, se circumscriu capitolului I din anexa III la Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la Salarii de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională. În consecință, reglementarea de la pct. I apare ca redundantă, nefiind posibilă realizarea unei distincții față de reglementarea de la pct. II. … 22.Rezultă că formularea sintagmei menționate este rezultatul unei erori, care însă nu trebuie să se perpetueze și să creeze confuzie în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii. Din contră, asemenea erori trebuie corectate, pentru că redactarea deficitară echivalează cu lipsa îndeplinirii condițiilor calitative pentru a putea permite executarea legii și poate genera efecte severe în aplicarea ei. Astfel, chiar dacă angajatorul, prin ordonatorul de credite, este cel ce stabilește in concreto înțelesul sintagmei în discuție, în vederea stabilirii salariului de bază, se ridică problema de a determina elementele care vor sta la baza aprecierii acestuia. Or, în condițiile unui paralelism legislativ, aprecierea nu poate fi decât una subiectivă și, în consecință, discreționară. Prin urmare, din cauza lipsei sale de claritate, precizie și previzibilitate, sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 creează premisa normativă ca stabilirea salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar angajat în „alte instituții de spectacole sau concerte“ să implice recurgerea la procedee arbitrare, care pot determina, contrar art. 16 din Constituție, stabilirea unui tratament juridic egal pentru situații obiectiv diferite sau un tratament juridic diferit pentru situații identice. … 23.Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privitoare la calitatea legii, destinatarii normei neavând posibilitatea obiectivă de a-și adapta conduita la ipoteza normei juridice analizate. … 24.În ceea ce privește noțiunea de „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională“, cuprinsă în titlul capitolului I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și pct. I din capitolul I din anexa nr. III la același act normativ, criticată, de asemenea, în raport cu sintagma „alte instituții de spectacole și concerte“, sub aspectul lipsei de claritate și precizie, Curtea observă că prin Legea nr. 157/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021, sunt stabilite criterii și reguli referitoare la recunoașterea, stabilirea și acordarea statutului de instituție publică de importanță națională. În consecință, Curtea constată că, analizate în acest context legislativ, aspectele referitoare la caracterul imprecis al noțiunii de „instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională“ nu mai subzistă, criticile fiind, sub acest aspect, neîntemeiate. … 25.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție, care consacră demnitatea omului ca valoare supremă, Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu au relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu-Florin Ailenei, Balàzs Ildikó-Gabriella, Alice Boiu, Cristina Bunescu (fostă Călărași), Corina Csomortani (fostă Tofănel), Emin Curtgeafar, Attila Demeter, Roxana Bârsan (fostă Curtgeafar), Aneta-Gina Dumitru, Gabriel Dumitru, Alexandra-Maria Enache, Mihaela Gradea, Simona-Maria Gurău, Valentina Guți, Alexandru Mihai Hamzea, George Hociung, Cornel Homocianu, Raluca Irimia, Izsák Jeno, Liliana Lazăr, Sorin Lazăr, Dănuț Manea, Laurențiu Mara, Valeriana-Alina Mara, Marius Adrian Mihăilă, Raluca Ioana Mihălcioiu, Răzvan-Ionel Mureșan, Ovidiu-Cornel Nauncef, Alina-Maria Nauncef, Gheorghe-Ștefan Neagoe, Lucia Neagoe, Ioana-Cristiana Papa, Ciprian Patriche, Dan Pepelea, Nicolae-Vasile Pop, George Popa, Iulian Rusu, Florin Simion, Aurel-Cristian Tancu, Delia Tancu, Tarcsi Szabolcs, Leona-Claudia Varvarichi și Judith-Christianna Wunderlich în Dosarul nr. 1.125/62/2019 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă și constată că sintagma „alte instituții de spectacole sau concerte“ cuprinsă la pct. I din capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este neconstituțională.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Tribunalului Brașov – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește