DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion-Marius Marinaș, Liana Ciurezu și Societatea S P Transcomexim – S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 1.883/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 619D/2019. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției de neconstituționalitate Liana Ciurezu și Ion-Marius Marinaș, domnul avocat Eugen Tițoiu din Baroul Dolj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care menționează, cu titlu prealabil, că nu mai reprezintă Societatea S P Transcomexim – S.R.L., întrucât aceasta a fost radiată. În continuare, pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Precizează că obiectul acesteia, raportat la dosarul de fond, este teza întâi a art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu se referă și la considerentele unei hotărâri judecătorești. În acest sens arată că motivarea este elementul esențial al unei hotărâri judecătorești și reprezintă temelia unui stat de drept și a supremației Constituției și a legilor. Hotărârea judecătorească reprezintă modalitatea în care justițiabilul acceptă chiar și o soluție nefavorabilă. În continuare, precizează că are cunoștință de deciziile Curții Constituționale nr. 66 din 28 ianuarie 2021 și nr. 822 din 9 decembrie 2021. Însă prima decizie se referă la cea de-a doua teză a dispoziției legale criticate. Este adevărat că revizuirea este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă, de retractare, în care sunt criticate erorile de fapt care se produc în cadrul unei judecăți, însă judecata are în vedere fondul cauzei și pretențiile deduse judecății. Însă există și posibilitatea ca judecătorul cauzei să se pronunțe pe cu totul altceva. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există jurisprudență în materie, respectiv Decizia nr. 822 din 9 decembrie 2021, prin care dispozițiile legale criticate au fost analizate prin raportare la critici similare. Mai precizează că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar fiind încălcat principiul legalității căii de atac prevăzut de art. 457 din Codul de procedură civilă. … 5.În replică, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției de neconstituționalitate susține că este reglementată soluția legislativă potrivit căreia considerentele hotărârii judecătorești au autoritate de lucru judecat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 19 februarie 2019, astfel cum a fost rectificată prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.883/54/2018, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion-Marius Marinaș, Liana Ciurezu și Societatea S P Transcomexim – S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu se aplică și considerentelor hotărârilor judecătorești. Astfel, considerentele decisive care formează obiect al revizuirii în speță și prin care este evocat fondul litigiului, stabilind un alt obiect al cererii de chemare în judecată, au autoritate de lucru judecat, conform prevederilor art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Așadar, stabilirea admisibilității acestui caz de revizuire numai la dispozitivul unei hotărâri judecătorești, și nu și la considerentele acesteia este de natură să creeze discriminări și inegalități între justițiabili prin restrângerea, într-un mod nerezonabil, a accesului la justiție „a acelora care se află în situația de a nu putea avea acces la calea de atac extraordinară și de retractare“. … 8.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, principiul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, este respectat prin instituirea unor reguli speciale inclusiv în ceea ce privește căile de atac. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 509 alin. (1) pct. 1: (1)Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:1.s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;. …  …  … 13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție și ale art. 124 – Înfăptuirea justiției. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021, paragrafele 21 și 22, a reținut că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. … 15.Este adevărat că art. 461 alin. (2) reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. … 16.Potrivit jurisprudenței Curții, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată și poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menționat (a se vedea, spre exemplu, Decizianr. 822 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2022, paragrafele 13 și 14). … 17.Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, textul de lege criticat permite promovarea acestei căi de atac dacă „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut“ și nu contravine dispozițiilor constituționale invocate.Așadar, prevederea criticată care vizează inadvertențele dintre obiectul procesului – stabilit în baza principiului disponibilității prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă – și ceea ce instanța a pronunțat nu încalcă dreptul de acces liber la justiție care, potrivit jurisprudenței Curții, nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești – judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție – și nici la toate căile de atac prevăzute de lege – apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, deciziile nr. 622 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, nr. 590 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, nr. 1.137 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 5 octombrie 2011, sau nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). De altfel, nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor (a se vedea, în acest sens, de exemplu, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, sau nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Or, această condiție este îndeplinită de reglementarea cuprinsă în textul de lege criticat, toate persoanele interesate având posibilitatea de a formula calea de atac a revizuirii atâta vreme cât este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion-Marius Marinaș, Liana Ciurezu și Societatea S P Transcomexim – S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 1.883/54/2018 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește