DECIZIA nr. 412 din 19 iunie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 744 din 28 august 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ActulREFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 981 06/11/2007
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ART. 5REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 981 06/11/2007
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 121
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 36
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1567 19/11/2009
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 154 30/03/2004
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 120
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 120
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 123
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 121 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Consiliul Local Archiș, județul Arad, în Dosarul nr. 3.308/108/2016 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 2.834D/2016 al Curții Constituționale.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile legale criticate dau expresie atribuțiilor consiliilor locale de a gestiona, în virtutea principiului autonomiei locale, în numele și în interesul colectivităților pe care le reprezintă, treburile publice locale, iar o atare gestionare nu poate opera decât în condiții de totală transparență și egalitate pentru toți cetățenii din comunitate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 981 din 6 noiembrie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.308/108/2016, Tribunalul Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 121 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local Archiș, județul Arad, într-o cauză având obiect anularea unui act administrativ.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă principiul autonomiei locale, deoarece împiedică autoritățile administrației publice locale să dispună liber de bunurile aflate în domeniul lor privat, dreptul acestora fiind limitat la concesionare, închiriere sau vânzare, în timp ce dreptul comun, reprezentat prin Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, este înlăturat. În speță, Consiliul Local Archiș, județul Arad, nu poate acorda cu titlu gratuit, prin contract de comodat, un apartament, ca facilitate pentru un cadru didactic, deoarece bunurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale pot face obiectul dreptului comun, doar dacă prin lege nu se dispune altfel. Or, legea permite doar închirierea, concesionarea sau vânzarea unor asemenea bunuri.6.Tribunalul Arad – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 981 din 6 noiembrie 2007.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 121 alin. (1) și art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea notelor scrise ale autorului excepției, Curtea observă că, în realitate, critica de neconstituționalitate vizează prevederile art. 121 alin. (2) și art. 123 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, astfel încât reține ca obiect al excepției aceste prevederi legale, care au următorul cuprins: – art. 121 alin. (2): „Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.“;– art. 123 alin. (1): „Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.“12.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 120 referitor la principiile de bază ale administrației publice locale și art. 121 privind autoritățile comunale și orășenești.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în speță, problema care se impune a fi analizată, din punctul de vedere al constituționalității prevederilor art. 121 alin. (2) și art. 123 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, este aceea a încălcării principiului autonomiei locale, având în vedere că, de lege lata, nu este posibil un transfer cu titlu gratuit al folosinței bunurilor din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale către o persoană fizică.14.Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate stabilesc regimul juridic al bunurilor aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale și instituie limitativ categoriile de acte juridice care pot avea ca obiect asemenea bunuri. Astfel, domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute în domeniul public, și, potrivit dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Cu alte cuvinte, în privința bunurilor ce aparțin domeniului privat al unităților administrativ-teritoriale, regula este cea a aplicării regimului juridic de drept comun, reprezentat de Codul civil, excepțiile fiind strict reglementate de lege.15.Referitor la invocarea prevederilor art. 121 alin. (2) din Constituție, Curtea reține că aceste dispoziții sunt dezvoltate, la nivel infraconstituțional, de art. 23 alin. (1) și art. 36 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 215/2001. Astfel, consiliul local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii. În acest sens, în calitate de autoritate a administrației publice locale, consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv comune, orașe și municipii. Pe de altă parte, conform art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte. Rezultă așadar că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică și, prin urmare, nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice. Dimpotrivă, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi și obligații pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile și asumându-și obligațiile existente în patrimoniul unității administrativ-teritoriale.16.De asemenea, Curtea reține că principiul autonomiei locale consacrat la nivel constituțional prin art. 120 alin. (1) nu justifică existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal de funcționare a consiliilor locale, a cărui respectare este obligatorie (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 1.567 din 19 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, referitor la pretinsa încălcare a principiului autonomiei locale, că acest principiu nu presupune totală independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării, dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale. În acest sens, art. 121 alin. (2) din Constituție prevede: „Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 154 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004).17.În aceste condiții, Curtea constată că autoritățile administrației publice locale nu au totală independență nici în privința exercitării dreptului de proprietate privată al unităților administrativ-teritoriale.18.Totodată, Curtea reține că dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție stabilesc că limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce înseamnă că prin lege pot fi stabilite anumite limite, restricționări, inclusiv în privința atributelor dreptului de proprietate privată (dispoziție, folosință, posesie), pentru apărarea intereselor sociale și economice generale, esențial fiind ca prin aceste restricții să nu se anihileze complet dreptul de proprietate. Or, prin prevederile legale criticate, legiuitorul tocmai în acest sens reglementează, stabilind o derogare de la dreptul comun în privința circulației juridice a bunurilor aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale.19.În aceste condiții, Curtea constată că instituirea, prin lege, a unor reguli derogatorii de la dreptul comun este justificată de caracteristica unităților administrativ-teritoriale, titulare ale dreptului de proprietate privată, de a fi atât persoane juridice civile, cât și de drept public, direct implicate în asigurarea respectării intereselor colectivităților pe care autoritățile administrației publice locale le reprezintă.20.Pe cale de consecință, Curtea constată că stabilirea regimului juridic al domeniului privat aparținând unităților administrativ-teritoriale reprezintă o opțiune a legiuitorului, astfel încât este constituțională soluția legislativă potrivit căreia bunurile aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, concesionate ori închiriate. În plus, Curtea reține că bunurile aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale pot fi vândute prin licitație publică [art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001] sau date în folosință gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice (art. 124 din lege).21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Consiliul Local Archiș, județul Arad, în Dosarul nr. 3.308/108/2016 al Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și constată că prevederile art. 121 alin. (2) și art. 123 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Arad – Secția a III-a de contencios administrativ și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x