DECIZIA nr. 412 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Ion P. Ciucur în Dosarul nr. 3.613/118/2018* al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.684D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 11 septembrie 2019, îndreptată prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.613/118/2018*, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ion P. Ciucur într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece sunt neclare, nu au un caracter precis și previzibil și lasă loc de interpretări diferite. Astfel, sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi“ este confuză. Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la salarizare, în vigoare la acea dată, nu are nicio prevedere legală care să reglementeze cum se face actualizarea conform acestei legi. Autorul excepției arată că, deși ne aflăm în fața unei schimbări radicale a sistemului de salarizare, trecându-se treptat, începând cu anul 2000, la o altă structură a salariului, care cuprinde mai multe elemente noi susținute financiar din cuantumul salariului anterior prin micșorarea valorii elementelor din care era compus acesta, art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu are în cuprinsul său reglementări care să explice cum se face actualizarea corectă a veniturilor care au fost transferate din valoarea vechiului salariu pentru a susține financiar elemente cu denumiri noi din noua structură a salariului. Astfel, până în anul 2000, în structura salariului erau 3 elemente principale: salariul funcției, solda de grad, vechimea (în procente) și, pentru unii, prima de conducere. Prin legi consecutive, după anul 2000, alături de elementele tradiționale care compuneau salariul, s-au introdus o mulțime de sporuri. Cum însă statul nu avea alte fonduri să susțină financiar aceste sporuri, toate aceste modificări structurale s-au făcut pe seama salariului existent, care nu a crescut cum ar fi fost normal, fiecare din legile anuale privind salarizarea precizând că ordonatorii de credit trebuie să urmărească ca niciun salariu să nu fie mai mic decât cel din luna decembrie a anului anterior. Așadar, salariul lunar existent la acea dată a fost dezmembrat în două segmente. O parte era reprezentată de elemente care-l compuneau (funcție, grad, vechime, comandă), iar cealaltă parte, a cărei valoare a crescut continuu pe seama scăderii valorii elementelor de bază, a fost destinată pentru plata sporurilor. Valoarea elementelor de bază a scăzut continuu prin scăderea valorii de referință sectorială de la 1.187 lei, cât era stabilit prin Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, la 197,33 lei (sub nivelul salariului minim pe economie), prin Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, care a stat la baza calculării pensiei. Se susține că statul n-a contribuit financiar la plata sporurilor nou-create, acestea fiind suportate din valoarea salariului anterior rezultată chiar din legislația care le-a creat. Supraviețuirea elementelor salariale care compuneau salariul funcției s-a realizat prin includerea unor sporuri, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu până la intrarea în vigoare, la 1 februarie 2017, a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 care instituie valoarea salariului minim pe economie la 1.450 lei lunar, fără sporuri sau alte adaosuri. În consecință, sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuții, deci valoarea lor a existat în salariul realizat al celor retribuiți după vechiul sistem de salarizare. În acest cadru legislativ confuz și insuficient explicativ al art. 109, pentru aplicarea Legii nr. 223/2015, a fost emisă o procedură privind recalcularea pensiilor prin care nu se prevede să se facă actualizarea bazei de calcul stabilită așa cum spune art. 28, adică a salariului lunar, ci se dispune să se facă transpunerea veniturilor realizate în cele 6 luni alese în raport cu elementele componente așa cum existau ele în statele de plată, la valoarea pe care o au acele elemente conform legislației salarizării actuale. Neexistând un cadru legal suficient de explicit, prin procedura de recalculare a pensiilor este greșit interpretată sintagma „salarii brute realizate în 6 luni alese“, nerecunoscându-se că sporurile fac parte din salariul lunar, așa cum este menționat în art. 28 din Legea nr. 223/2015, coroborat cu art. 3 din Legea-cadru nr. 284/2010, care definește clar salariul lunar ca fiind compus din salariul funcției de bază plus sporuri. … 6.Invocând dispozițiile art. 555 din Codul civil, autorul excepției susține că o mare parte din valoarea veniturilor salariale realizate nu este recunoscută la stabilirea bazei de calcul pentru recalcularea pensiilor și, în consecință, pensionarii sunt îngrădiți în dreptul lor de folosință asupra proprietății, încălcându-se astfel prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție. … 7.De asemenea, în rândul pensionarilor care au același grad, aceeași vechime, funcție s-au creat categorii pe care legea nu le tratează egal: categoria celor pensionați după anul 2000 (mai ales după 2004), ale căror pensii au crescut, uneori chiar destul de mult, și ceilalți, pensionați înainte de anul 2000, cărora le-au scăzut pensiile chiar și de 3-4 ori. Prin aceste diferențe exagerate, cetățenii României care au servit patria în același mod precum colegii lor de azi se consideră discriminați, tratați inegal, deoarece, chiar în condiții de identitate de grad, funcție, vechime, calificative, sarcini de serviciu etc., pensiile sunt uneori chiar de 4 ori mai mici. Nici faptul că s-a păstrat în plată pensia anterioară, conform art. 111 din Legea nr. 223/2015, nu rezolvă această discrepanță. În consecință, autorul excepției susține că se încalcă și prevederile art. 16 din Constituție.  … 8.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu creează un tratament discriminatoriu pentru militarii aflați la pensie și nu conduc la nerespectarea dispozițiilor cuprinse în alte legi referitoare la pensiile militarilor. Ceea ce invocă autorul excepției ca fiind o încălcare a dispozițiilor constituționale reprezintă, de fapt, aspecte care țin de aplicarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ceea ce excedează aprecierii de neconstituționalitate a dispozițiilor legale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, și care au următorul cuprins: „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ … 13.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 843 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate.  … 15.Astfel, Curtea a statuat că, în acord cu dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, „în condițiile legii“, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor, reținând, printre altele, că limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.  … 16.Examinând criticile vizând, în esență, faptul că între militarii pensionați în perioade diferite de timp există diferențe în ceea ce privește baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, Curtea a reținut că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deși prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferențelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligație ce decurge din prevederile constituționale ale art. 16. Curtea a mai reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). … 17.Totodată, Curtea a arătat că existența unor discrepanțe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptățește calificarea reglementării ca fiind discriminatorie și, prin aceasta, neconstituțională, esențială fiind voința legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, și nu dintr-o dată, ceea ce, pentru rațiuni evidente, nu este practic posibil. … 18.În consecință, Curtea a constatat că prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt încălcate. … 19.Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunțată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la respectarea bunurilor, nu poate fi înțeles în sensul că îndreptățește o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. … 20.De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În consecință, Curtea a constatat că prevederile art. 44 din Constituție nu sunt încălcate. … 21.Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, invocată prin prisma pretinsei lipse de claritate a sintagmei „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea (…)“ din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea reține că absența unei definiții nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-și adapta conduita la prescripțiile acesteia. Așa cum a subliniat Curtea Constituțională, în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea, spre exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016). Ca atare, soluționarea pretinsei neclarități a sintagmei invocate din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în vederea interpretării și aplicării normei, reprezintă un atribut al puterii judecătorești, nefiind de resortul controlului de constituționalitate. … 23.Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020, a dezlegat chestiunea de drept referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, stabilind că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcția de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincție după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic față de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“ … 24.De asemenea, soluționarea aspectelor care vizează, în realitate, verificarea legalității unor acte normative prin care se realizează executarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015 revine instanțelor judecătorești, pe calea contenciosului administrativ. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion P. Ciucur în Dosarul nr. 3.613/118/2018* al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește